Continuăm articolele despre sistematizarea orașului Iași publicate în revista Arhitectura din 1960 cu zona de blocuri cuprinsă între intersecția de la Podul Roş şi Fabrica Ţesătura, astăzi bd. Socola având în 1960 denumirea de Dr. C. I. Parhon.
Cvartalul Dr. C. I. Parhon - Autor arh. Mihai Lupu
1- Desfășurarea laturii de nord a străzii Dr. C. I. Parhon, 2 - Desfășurarea laturii de sud a străzii Dr. C. I. Parhon
Cvartalul Dr. C. I. Parhon (azi bd. Socola) este situat în partea de sud-est a oraşului Iaşi, unde s-a prevăzut construirea unui număr de 350 de apartamente în blocuri.
Cvartalul este actualmente slab construit, cu locuinţe vechi şi în parte insalubre. În partea de est a teritoriului se află o zonă industrială puternic reprezentată prin fabrica de textile, fabrica de mobilă şi altele. Amplasamentul blocurilor a urmărit închiderea pieţei Podul Roşu şi crearea unui front pe str. Dr. С. I. Parhon (azi bd. Socola).
Blocurile sunt p+4 etaje, din panouri mari prefabricate, cu 20—40—60 de apartamente.
Energia termică pentru întreg complexul este asigurată de o centrală de cvartal.
2. - Plan de Sistematizare. A. - Construcţii care se păstrează, B. - Construcţii în etapele I și II, C. - Construcţii în etape următoare
Propunerea de a se abandona partea din oraşul Iaşi situată în lunca Bahluiului, făcută în prima schiţă de sistematizare a oraşului elaborată în 1954 de ISPROR, a fost respinsă de forurile de avizare ca neraţională. În consecinţă, al doilea studiu de sistematizare întocmit în 1956—1957 de I.C.S.O.R. a prevăzut, nu numai menţinerea acestei părţi a oraşului, dar şi ridicarea nivelului de trai al locuitorilor din aceste cartiere. Reconstrucţia străzii Dr. С. I. Parhon reprezintă o primă etapă de realizare pentru îndeplinirea acestui scop.
Strada Dr. С. I. Parhon este una dintre arterele principale de penetraţie în oraş, ea reprezentând continuarea drumului naţional ce leagă Iașii, prin Vaslui, cu capitala. În acelaşi timp, în reţeaua interioară a oraşului, ea formează legătura centrului cu zona industrială din sud-est, cu zonele exterioare de agrement şi cu viitoarea staţiune balneară Bucium. Datorită acestei situaţii în reţea, str. Dr. С. I. Parhon este una dintre magistralele cele mai importante ale oraşului. Studiul priveşte porţiunea din această magistrală cuprinsă între piaţa de la Podul Roşu şi fabrica Ţesătura.
Caracteristica de magistrală a străzii a avut o influenţă preponderentă asupra sistematizării ansamblului. Ea a dictat în cea mai mare măsură profilul transversal şi distanţa dintre fronturile sau alinierile clădirilor riverane. Pentru profilul transversal s-au propus trei benzi carosabile, din care una centrală pentru circulaţia de tranzit şi viteză, şi două laterale pentru deservirea locală.
A doua caracteristică, de data aceasta a terenului, a influenţat la rândul ei ideea de sistematizare. Este vorba de faptul că terenul respectiv este aproape plan şi aproape orizontal
Această caracteristică favorabilă utilizării mijloacelor de ridicare mecanice a dictat soluţia de construcţie a blocurilor după cea mai înaintată metodă de industrializare, aceea a panourilor mari. Alegerea acestei soluţii constructive a determinat până la urmă aşezarea blocurilor. Pentru o desfăşurare economică a liniilor macaralelor, aceste blocuri au fost aşezate paralel cu alinierea străzii, iar pentru crearea unei zone de izolare a locuinţelor de la stradă s-a creat între trotuarul străzii şi clădiri o zonă verde de cca. 10 m lăţime.
Blocurile riverane magistralei au aceeaşi lungime şi cuprind câte 60 de apartamente. Aşezarea lor rigid simetrică faţă de axa străzii, cu o variaţie a intervalelor simetrică faţă de o axă transversală, este într-o măsură oarecare justificată de caracteristica acestei porţiuni din magistrala care face legătură între două pieţe având caracter diferit. Desfăşurarea ei pe o lungime de cca. 500 m poate duce însă la un aspect de monotonie nedorit. Acest aspect nu va putea fi evitat decât prin tratarea diferită a plantaţiilor din lungul străzii şi printr-un studiu atent al tratării coloristice a faţadelor. Orientarea blocurilor, deşi nu lipseşte camerele total de lumina solară, nu este optimă, o faţadă fiind spre nord-est, în bătaia crivăţului, iar alta spre sud-vest, toridă în lunile de vară.
Unele deficienţe ale compoziţiei ansamblului se observă şi în felul în care a fost soluţionată piaţa de la Podul Roşu care reprezintă, în reţeaua de străzi a oraşului, un nod foarte important de circulaţie. În acest punct se întâlnesc o serie de magistrale principale: str. Dr. С. I. Parhon, al cărei rol a fost arătat mai înainte, str. Suzana Pîrvulescu (azi strada Nicolina), care leagă oraşul cu Bârnova şi reprezintă a doua legătură cu Vasluiul, drumul dinspre vest şi străzile 7 Noiembrie (azi str. Sf. Lazăr) şi Mareşal Malinovski (azi strada Palat) care leagă cartierul din lunca Bahluiului cu centrul oraşului.
Tratarea plastică a unui asemenea nod de circulaţie este în toate cazurile dificilă. Aici intervine contradicţia dintre cerinţele de închidere a spaţiului — legate de noţiunea de piaţă — şi cerinţele de vizibilitate întinsă, legate de o bună rezolvare a circulaţiei. Propunerea făcută de proiectant urmăreşte să răspundă ambelor necesităţi. Prin aceasta ajunge la o soluţie cu caracter hibrid, un fel de lăţire a magistralei principale în punctul de întretăiere. Lipsa unui caracter hotărât în înfăţişarea pieţei este agravată de existenţa în acest punct a unei clădiri noi aşezate paralel cu alinierea străzii Suzana Pîrvulescu, ale cărei proporţii nu pot susţine pasul cu amploarea compoziţiei din lungul străzii Dr. С. I. Parhon. Este deci necesară reluarea studiului acestei pieţe, urmărindu-se obţinerea unui caracter mai hotărât în înfăţişarea ei.
În celălalt capăt al tronsonului de magistrală, în dreptul fabricii Ţesătura, proiectantul a reuşit o soluţionare mai satisfăcătoare în urmărirea punctării magistralei pentru evitarea aspectului de rigiditate şi monotonie inerent soluţiei generale alese.
În concluzie, considerăm că prin aplicarea corectivelor propuse mai înainte, realizarea primului tronson din str. Dr. С. I. Parhon va forma una dintre realizările urbanistice cu care se va putea mândri oraşul Iaşi.
Arh. T. EVOLCEANU
7. - Vedere generală a cartierului C. I. Parhon (Socola) 1963
8. - bd. Socola dinspre Podu Roș
- via Revista Arhitectura 1960
2 comentarii:
Buna seara, am descoperit abia acum acest site si pot spune ca e cel mai frumos lucru pe tot internetul. Mari respecte pentru munca depusa si pentru tot ce este postat aici, e perfect de rasfoit, invatat despre cultura si istoria Iasului si sistematizarea sa. Dar trebuie sa intreb totusi, ati gasit sistematizarea cartierului Cantemir? Se observa parte din cartier la minutul 1:55 in videoclipul Salutari din Iași (1974) - partea a 2-a, un pic din constructia unor blocuri de acolo in videoclipul cu Gheorghe Gheorghiu Dej, iar in rest apare numai in fundal in diferite poze. Planurile la blocuri sunt aceleasi ca cele de aici, de pe Socola. Am rasfoit online cateva exemplare de Arhitectura din anii aceia si nu am gasit nimic, deci daca gasiti ceva va rog sa ma anuntati :) multumesc
Buna seara, pana acum nu am gasit detalii despre cartierul Cantemir, in revista Arhitectura se vorbeste totusi despre zona Podu Ros si Cartierul Socola
Trimiteți un comentariu