Continuăm articolele despre sistematizarea orașului Iași publicate în revista Arhitectura din 1960 cu zona de blocuri de vizavi de Parcul Copou, între complexul Super Copou și Centrul Gaudeamus.
- Cvartalul 23 August - Iași - Autori: arhitecţii G. Hussar, A. Mureşan, Coautor: arh. Sulamita Cleja, Colaborator pentru rezistenţă: ing. A. Boverman, Întocmitori de la D.S.A.P.C. Iaşi pentru blocurile A şi C, arhitecţii M. Lupu, Draga Marinescu şi Monica Staadeker
Terenul pe care se construieşte Cvartalul 23 August în suprafaţă de cca. 6 ha, este situat în zona terasei superioare a dealului Copou şi are o pantă continuă de aproximativ 10%. Cele patru fronturi ale cvartalului sunt determinate de trei străzi existente: 23 August (azi bd. Carol I), Oastei, Codrescu şi o alee proiectată, care separă terenul cvartalului de locuinţe de complexul social-studenţesc din vecinătate, proiectat tot de I.S.C.A.S. şi în curs de realizare.
Frontul principal al cvartalului este orientat către calea 23 August, arteră importantă a oraşului, constituind şi o zonă de agrement, deoarece este puternic înverzită.
Compoziția de ansamblu a urmărit integrarea cvartalului în caracterul zonei şi al construcțiilor existente: Universitatea A. I. Cuza, Institutul politehnic şi spitalul Dr. C. I. Parhon.
Frontul dintre aceste clădiri reprezentative este alcătuit din alveole formate din blocuri p+3, perpendiculare pe stradă şi blocuri punct p+8, retrase la 60 m de artera de circulaţie. Spre strada Codrescu s-au amplasat blocuri liniare cu p+4 niveluri, alternate cu blocuri punct de aceeaşi înălţime.
Investiţia în valoare totală de 27.800.000 lei, cuprinde: locuinţele (472 apartamente în trei blocuri liniare p+3 tip A, patru blocuri punct p+4 tip C, proiectate de D.S.A.P.C. Iaşi, patru blocuri punct p+8 tip B şi trei blocuri liniare p+4 tip D proiectate de I.S.C.A.S. Bucureşti) precum şi dotările social-culturale (magazine, dispensare, o creşă de 80 de locuri, o grădiniţă de 100 de locuri), centrala termică provizorie şi lucrările de amenajare exterioară.
Lucrările de construcţii pentru clădirile de locuit au intrat în faza finală. Blocurile tip C, tip D şi A3 sunt date în folosinţă.
Panta destul de accentuată a necesitat importante lucrări de sistematizare verticală, care au dus la crearea unei succesiuni de terase, cu scări şi alei, şi a determinat compoziţia spaţiilor cu diverse destinaţii.
Dispoziţia blocurilor permite realizarea unei insule de verdeaţă în interiorul cvartalului, legată prin punctele verzi ale alveolelor de zona înconjurătoare de grădini.
Parcul din interiorul cvartalului cuprinde spaţii de odihnă, spaţii pentru jocuri de copii şi masive de verdeaţă.
Pentru punctele gospodăreşti s-au utilizat proiectele tip ale I.S.C.A.S. Amplasamentul lor a fost ales astfel ca ele să fie cât mai uşor accesibile din blocuri şi mascate total de verdeaţă.
Pentru accesul în cvartal şi deservirea blocurilor p+8 s-a proiectat o alee carosabilă, care deserveşte şi două dotări grădiniţa şi creşa, precum şi centrala termică provizorie prevăzută până la realizarea termoficării oraşului Iaşi.
Din punct de vedere plastic s-a căutat obţinerea unor volume simple; pentru agrementare s-a preconizat utilizarea culorilor diferite pe faţade, la balcoane şi loggii. S-au prevăzut tencuieli exterioare cu terasit colorat.
4. - Perspectivă bloc B
Sistemul constructiv - Cvartalul fiind compus din două tipuri de construcţii radical deosebite — blocuri p+3 și p+4 şi blocuri p+8 — a fost necesară alegerea unor soluţii constructive deosebite.
La blocurile punct p+8 se folosesc ziduri portante de beton groase de 15 cm. Zidurile se toarnă în panouri de cofraj de inventar din placaj special de construcţie de tip Tego lipit cu film. La exterior se prevăd stâlpi și grinzi cu zidărie de umplutură din cărămidă eficientă de 30 cm.
Pentru blocurile p+3 şi p+4 se prevede un sistem constructiv cu zidărie portantă din cărămidă obişnuită şi planşee din beton monolit şi prefabricat (fâşii cu goluri) la blocurile liniare D.
Terenul fiind macroporic, la blocurile punct p+8 niveluri s-a prevăzut compactarea solului cu piloţi de pământ.
Toate construcţiile vor avea învelitori în terasă, elementul termo-hidroizolator prevăzut fiind praful hidrofob. În cadrul acestui proiect sunt remarcabile, din punct de vedere economic şi constructiv, blocurile punct p+8 realizate după o secţiune proiectată în atelierul Iaşi din I.S.C.A.S. Această secţiune are şase apartamente la scară (în total 53 de apartamente pe bloc), cu ascensor, cameră pentru evacuarea gunoiului şi trei uscătorii peste nivelul terasei. La parter s-au prevăzut spaţii pentru cărucioare şi biciclete; evacuarea gunoiului se face direct la exterior, printr-un canal subteran.
7. - Perspectivă blocuri D
8. - Bloc liniar D și A - plan etaj curent, Bloc D - detaliu de apartament
Soluţia arhitecturală şi constructivă fiind foarte economică, s-au putut prevedea în cadrul preţului-plafon o serie de îmbunătăţiri ale finisajelor, menite să ridice confortul apartamentelor, precum şi aspectul exterior al clădirilor.
Printre acestea sunt: folosirea faianţei în băi şi bucătării, executarea de dulapuri.
Suprafaţa apartamentelor de două camere este de 30,68 m2, iar a celor de trei camere, 41,98 m2.
Indicii de consum realizaţi la fier-beton, ciment şi material lemnos sunt deosebit de favorabili, după cum rezultă din tabelul alăturat.
În urma rezultatelor bune obţinute, secţiunea a fost preluată şi de celelalte ateliere din cadrul institutului.
- Arh. A. MUREŞAN şi arh. SULAMITA CLEJA
- via Revista Arhitectura 1960
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu