Sinagogi în orașul Iași

Primele atestări ale evreilor în Țările Române datează din anul 1300 de când s-a păstrat o menţionare medievală a unei comunităţi evreieşti stabilite la Cetatea Albă.

La sfârşitul sec. XV în partea de Sud a României s-au stabilit evrei sefarzi ca urmare a persecuţiilor din Spania şi Portugalia.
În 1473 la curtea lui Ștefan cel Mare se afla doctorul evreu Isaac Beg, trimisul şahului Persiei Uzun Hassan pentru a negocia o alianţă între perşi şi moldoveni împotriva turcilor.

Primele dovezi care ne vorbesc de vechimea comunității de evrei din Iaşi o reprezintă pietrele funerare din cimitirul situat în Ciurchi, dintre care cea mai veche era din anul 1467, iar în cimitirul evreiesc este o inscripție funerară din 1549.
În anul 1646 apare la Iași Cartea Românească de Învățătură, culegere legislativă emisă sub domnia lui Vasile Lupu cu prevederi juridice referitoare la evrei.
În 1653 apare la Veneția cronica rabinului Neta Nathan Hannover, în care relatează despre adăpostirea unor evrei în Moldova refugiați din Ucraina în timpul răscoalei cazacilor condusă de Bogdan Hmelnițchi.
În 1656-1657 preotul suedez Conrad Iacob Hildebrandt relatează despre existenţa unor comunităţi evreieşti la Iaşi, Soroca şi la Alba Iulia.

În 1686 există o mențiune despre existența unei sinagogi în Mahalaua Curelarilor din Iași.

Versurile Hatikva (Speranța), imnul viitorului stat Israel, au fost scrise în prima versiune în anul 1877 de către Naftali Herz Imber (1856-1909), poet evreu pribeag, originar din Galiția, în timpul șederii la Iași ca oaspete al unui cărturar localnic. 

În 1855 tot la Iaşi a fost lansat primul ziar idiș din lume Korot Haitim (Cronica/Vocile Timpului), în 1871 va fi numit Koret Huitum (Evenimentele Timpului).

În Iași a existat primul teatru evreiesc în limba idiș Pomul verde, înființat de Avram Goldfaden. Prima reprezentație are loc pe 19 august 1876, iar printre cronicarii care au consemnat evenimentul s-a numărat și Mihai Eminescu, ziarist la Curierul de Iași. Pe măsură ce evreii din Iași emigrau în Israel, Teatrul Evreiesc s-a desființat în anul 1963, iar clădirea a fost demolată. În 1976 s-a dezvelit bustul lui Avram Goldfaden, amplasat în fața Pomului Verde și în dreapta Teatrului Național din Iași.

Evreii au contribuit la dezvoltarea comerţului intern prin lărgirea pieţei de mărfuri şi susţinând schimburi cu exteriorul. Au început a practica şi arendăşia, remarcându-se prin „orânda cârciumăritului” (se numeau la un moment dat chiar „orânde jidoveşti”) în târguri, oraşe şi sate, închiriind imobile, terenuri, poduri, vămi, poverne, accize etc., şi de asemenea, realizând activităţi manufacturiere, deţinând mici ateliere, la care se adăuga de obicei şi o mică dugheană pentru a vinde produsele sau fiind negustori sau meşteşugari ambulanţi.

Sinagoga are trei roluri: BET HAKNESET - casa adunărilor, BET TEFILA - casa rugăciunilor (Bet hahues) și BET HAMIDRAS - locul de învăţătură.

La recensământul populaţiei din 1992 numărul celor care s-au declarat evrei a fost de 8.955 persoane. Marea majoritate a acestora locuiesc în mediul urban: Bucureşti (3.877); Iaşi (565); Timişoara (549); Cluj-Napoca (344); Oradea (284). La recensământul din 2011 numărul evreilor din România a fost de 3.271.

În 1939, existau în Iași 112 case de rugăciune evreiești, majoritatea fiind organizate pe bresle, precum cea a Merarilor, a Cizmarilor, Cojocarilor, Croitorilor, Mașiniștilor, Măcelarilor, Petrarilor, Zugravilor, Butnari (dogar), Căldărari, Cărămidari, Ceaprazari, Cherestegii, Cotiugari (transportă cu căruța), Covrigari, Crâşmari, Cuşmari, Lumânărari, Măcelari, Muzicanţi, Stoleri (tâmplar), Tapiţeri, Zidari , însă cele mai multe au fost dărâmate în perioada comunistă.

Cea mai cunoscută Sinagogă din Iași și care s-a păstrat și astăzi este Sinagoga Mare a fost construită în perioada 1657-1671, fiind cel mai vechi edificiu de cult mozaic de pe teritoriul României și cel mai vechi monument de arhitectură din România. Potrivit unei inscripţii de la intrare, ar fi existat o sinagogă şi mai veche, pe la 1580. În prezent, este singurul lăcaș de cult evreiesc din Iași în care se mai oficiază slujbe religioase. În fața Sinagogii Mari din Iași a fost inaugurat în anul 1976 un obelisc ridicat în memoria victimelor Pogromului de la Iași din 28-29 iunie 1941. În 2018 Sinagoga a fost reinaugurată după 12 ani de lucrări de restaurare.

1. - Octav Bancilă - Evrei vorbind în Targul Cucu

În jurul Sinagogii Mari au apărut, în jurul anului 1800, sinagogi mai mici, de breaslă, cea mai veche fiind aceea a croitorilor evrei. 

Ion Mitican în cartea Din Tg. Cucului în Piața Unirii ne oferă o listă cu sinagogile din Iași ce purtau numele breslelor cărora aparţineau credincioşii (prin 1861-1885 existând vreo 23 de bresle) sau al celor ce le întemeiaseră:
- Cantarscki (I. C. Brătianu nr. 87), de prin 1825.
- Cizmarilor (Cucu nr. 26)
- Cizmarilor tineri (Cucu nr. 36);
- Cojocarilor (Sinagogilor nr. 7), de prin 1847
- Croitorilor (str. Sinagogilor nr. 1/ 5), de prin 1824;
- Croitorilor tineri (Başotă nr. 8);
- Cuşmarilor (Pantelimon), de prin 1849;
- Danil zis Zvolever (Cucu nr. 44), centru de studii iudaic;
- Dinspre Calcaina, amintită prin 1798 ;
- Dulbergher (Apeduct nr. 26);
- Haim Hoffman (Sinagogilor nr. 7/ 9);
- Hana Berăriţa, zisă Meir Simha, din 1862 (Cucu nr. 52);
- Jurătorilor (pe străduţa Jurătorii ce cobora din str. Cucu);
- La Zid (Calcaina nr. 35);
- Mahsikei Hadas Eşiva Bet Aron (Aron Vodă nr. 5);
- Meniche (Sinagogilor nr. 13);
- Merarilor (Labirint nr. 17) de prin 1866:
- Michel Roşiesiva (Sinagogilor nr. 12);
- Muzicanţilor (Calcaina nr. 6);
- Muzicanţilor (Pantelimon nr. 31/37), de prin 1840, şi Calcaina nr. 6, de prin 1831;
- Pietrarilor (Rufeni nr. 33), de prin 1853 ;
- Rabi Taubes (Cucu nr. 56);
- Rabin Naftulea (Apeduct nr. 27);
- Reb Iancole (Aron Vodă nr. 40);
- Sinagoga Mare (Sinagogilor nr. 11), cea mai veche din România;
- Talmud Thora zis Ştefăneşter Klous (Elena Doamnă), înfiinţată prin 1907 cu donaţiile hasidimilor;
- Telalilor (Apeduct nr. 37);
- Truncherilor - Măcelarilor (Aron Vodă nr. 3);
- Zalmina Feighels, fruntaş al obştei prin 1840 (Sinagogilor nr. 3/ 15);
- Zisu Herman (Labirint nr. 6/10);

... și altele care apăreau, se mutau şi dispăreau, odată cu susţinătorii lor, motiv pentru care şefii obştii cereau trecerea tuturor sub conducerea Comunităţii şi mai multă strictețe la întemeiere. Dintre ele prin 1930 se considerau mai importante trei numite şi Sinagogi Mari (Târgul Cucului, Podul Roş, Păcurari) cât şi Sinagogile Kahane, Solhana, Cantorilor şi Ştefăneşti (ziarul Cuvîntul evreesc, 23 februarie 1930).

- În cartea Evreii Ieșeni : în documente și fapte (1939) de H. Gherner și Beno Wachtel sunt listate 112 sinagogi în Iași iar în 1944 Avram Hahamu, președintele comunității nota 142 de sinagogi fără a le numi. În ordine alfabetică, lista sinagogilor din Iași în anul 1939:
 
1. Azil Bet Israel (Beit Israel) - în 1882, azilul de bătrâni Str. Crucii 20 avea şi o “Hevra Mişnaiot” asociaţie pentru studiul elementar talmudic. Sinagoga se mai numea şi “Beit Israel”. Grafica ce orna coperta acestui catastif era de mare valoare artistică. - str. Crucei nr. 20
2. Babad (Bahal), zisă şi Berman Rosenstein (Herman Rosenstein), - str. Ghica Vodă nr. 65.
3. Babad (Babat), zisă şi Moise Idel Vecsler (Moise Vexler, Moișe Ida Vexler - str. Ștefan cel Mare nr. 38), Str. Mârzescu nr. 6. - Babad era o tendinţă în hasidism cu numeroşi adepţi în Moldova.
4. Balşem (Bal Schem), Str. Broscăriei nr. 24. (Israel Balşemtov a fost creatorul hasidismului) din 1849 casă în mahalaua Broşteni pentru sinagoga cu acelaşi nume.
5. Balter, Str. Apelor nr. 12 (4). - Avea şi o „Hevra Mişnaiot“ şi o „Bicur Holim“, ca şi o „Leviat Hamet frăţie pentru asistarea bolnavilor și de participare la funeralii.
6. Hana Berăriţa, zisă şi Meir Simha (Meer Simhes), Str. Cucu nr. 52, existentă şi în anii 1862 şi 1939, O sinagogă nouă cu acelaşi nume înainte de 1912, sub oblăduirea rabinului I. Aşkenazi (Askenazi).
7. Bercovici Moise, zis David Şoil, Str. Socola nr. 79.
8. Beit Hamidraş (Beth Hamidraș - casa de rugăciuni), Str. Socola nr. 19 (25).
9. Boccegii (Muzicanţi, Muzicanților), Str. Cacaina (Calcaina) nr. 6, din 1831-1865.
10. Broder, Str. Smârdan nr. 72 (32), anii 1860, 1887, 1892.
11. Buhuşer Clouz (Buhușer Klaus), Str. Socola nr. 70. - în anul 1877 activează aici o asociație Șos - pentru studiul aprofundat al Talmudului.
12. Butnari zis și Torat Haim (Învăţătura vieţii), Str. Cuza Vodă nr. 35.; Sinagoga Butnarilor - I. C. Brătianu nr. 8
13. Călăraşer rebe (Rabin Calarașer), Str. Apeduct.
14. Sinagoga “Dinspre Cacaina (Calcaina)”, din anul 1798.
15. Căldărari (Căldărarilor), Str. Semnului nr. 2, donaţie făcută de Idel Braunștein în 1920. Pe lângă sinagogă a funcţional și Frăţia „Ner Tamid" (Întreţinerea luminii permanente).
16. Cantarski (Cantar), Str. I. C. Brătianu nr. 87 (99), donaţie făcută de Meir Canter, după 1825. Este refăcută de enoriaşi după un grav incendiu. Grafica altarului („Keviti“) datează din anul 1848. Sinagoga avea o zugrăveală murală tradiţională, de o mare frumuseţe.
17. Cărămidari (Cărămidar), zis şi Haim Taitler, Str. Morilor nr. 9, anii 1833, 1841, 1844.
18. Catemberg Alter, Str. C. Negri 82-84, donată în 1897 de Catemberg pentru Comunitate.
19. Caufman Naftule (Naftule Kaufman), Str. Rosetti nr. 39.
20. Ceaprazari (Ceprezari, Ceprazarilor, Şmuclers, Shmuklershe) Str. Procopie nr. 50B (nr. 6), act din 1869.
21. Cherestegii (Chiristigiilor), Str. Trantomir nr. 6 (nr. 5).
22. Cizmarake (Finkelstein, Avram Cizmar), Str. Cizmăriei nr. 16, ctitorită de Avram Cizmar, zis Finkelstein în 1871, exista şi în 1829.
23. Cojocari, str. Sinagogilor nr. 7, cumpărat în 1847 de Iosub Leiba sîn Iancu cu 100 galbeni și jumătate
24. Cotiugari, Str. Ipsilanti nr. 34-36.
25. Cotiugari, Str. Semnului 2 (?). O altă indicaţie: str. Broscari nr. 60 (str. Broscăriei nr. 50).
26. Covrigari, Str. Socola 56, sau Melcului nr. 160 ?
27. Crâşmari (Crâșmarilor), Str. Ţicăului de Jos nr. 71 (7).
28. Croitori (Croitorilor), Str. Sinagogilor nr. 1 (5), incendiu în 1822, refăcută în 1824, înfiinţată în anul 1847, dezafectată în 1978. Aparţinea breslei croitorilor din Tg. Cucului (Poalei ţedec)
29. Croitori, Str. Sf. Teodor nr. 30, reparată în anul 1907. În 1914 oficia aici rab. dr. S. Rabinovici şi cantorul S. Solomon
30. Croitori, Str. Broscăriei nr. 12.
31. Croitori tineri, str. Başotă 8, dezafectată după 1970.
32. Cuşmari, mahalaua Pantelimon, exista în anul 1849 şi aparţinea breslei. O listă întocmită în 1939 nu o mai menţionează.
33. Daniel (Moştenitorii, Moștenitorii Danil), Str. C. A. Rosetti nr. 8.
34. Ilie David, Str. Lăutari nr. 84, cumpărat în 1902.
35. Dulbergher, Str. Apeduct nr. 26, atestată documentar înainte de 1883.
36. Zalmina Feighelis, Str. Sinagogilor nr. 3 (nr. 13). Feighelis a fost un fruntaş al obştii prin anii 1840-1860.
37. Ghitl Fichner, zis Tikers (Ghile Fichtner zis Zukers), Str. Sf. Lazăr nr. 71 (sau 79).
38. Reb Haimke Focşaner, construită înainte de 1824, refăcută în 1924.
39. Ţipre Goldstein (Zipra Goldștein), str. Crucii (Crucei) nr. 11.
40. Goldstein (Goldștern), zis Mordhe red Ioşkes (Morthă reb. Ioskes, Ioşek reb Mordhes), str. Nemţească nr. 12.
41. Gutman (Guttman, Lazăr Rapaport), str. Hagi Lupu nr. 8, cumpărat 1912.
42. Heller (Lupu Pascal), str. Nicolina nr. 115 (81).
43. Herşcovici, str. Armeană (Armenimei) nr. nr. 8 (6).
44. Haim Hoffman, str. Sinagogilor nr. 7 (nr. 9), cumpărat în 1880.
45. Reb Iancole (Reb. Iankolă, Katz), str. Aron Vodă nr. 40.
46. Reb Ihil, str. Armenească (Armenimei) nr. 39.
47. Reb Ioinole (Rebi Ionolă - Hevra Mișnais), str. Arapului (Arap) nr. 20. Exista pe lângă sinagogă şi o Hevra Mişnaiot.
48. Jurist (Beit Şlomo, Beth Sloima), str. Gh. Lascăr nr. 3.
49. Jurători, str. Jurători.
50. Kahana (Leiba Cahane), str. Ştefan cel Mare nr. 30 (nr. 38), ctitorită în 1864 de bancherul Leib Kahane, dezafectată după anii 1960 (?).
51. Litiner, str. Pomir nr. 8, exista documentar din anul 1847, 100 enoriaşi în 1938. Rabinul Litiner fusese angajat de către Moise Gherşen Packer.
52. Lumânărari, str. Sărăriei nr. 33, cumpărat în 1907.
53. Măcelari (Trunchieri), str. Aron Vodă nr. 3.
54. Reb Meirl (Meirel), str. Pomir nr. 8.  
55. Meirkes (Meerchis), Str. Stâncă (Stîncă) nr. 3.
56. Şloime Mendels (Mendel Ștoimă), Str. Mlaştinei nr. 4 (65), exista în 1903. În anul 1856 avea o Hevra Mişnaiot - al cărui catastif a putut fi studiat în anul 1955.
57. Menike, Str. Sinagogilor nr. 7.
58. Merari (Merarilor), Str. Labirint nr. 17. - Imobilul a fost cumpărat în anul 1866 cu 400 de galbeni. Dezafectată. Depozit de obiecte de cult al comunităţii în anul 1995.
59. Moisă sân Haim (Moise sin Haim), Str. Broscăriei nr. 7.
60. Muzicanţi (Muzicanților, Lăutari), Str. Pantelimon nr. 37 (Str. Pantilimon 31), exista dinainte de 1844. Catastiful sinagogii a fost datat începând cu 1853.
61. Nahman Botoşaner, (Reb. Nachman ?) Str. Bucşinescu nr. 39 (27), la 1830 se menţionează existenţa unei Hevra Mişnaiot, Ctitorul Nahman a decedat în anul 1849. Mai exista în 1960.
62. Templul Iacob Neuschot, “Beit Hadaş” (Beth Iacob zis Templu Neuschotz), construit în 1865, “clădire modernă în centrul oraşului. În anul 1944 clădirea a fost bombardată şi a trebuit să fie demolată odată cu sistematizarea cartierului”. - str. Cuza Vodă nr. 83
63. Packer (Pocker), zis Reb Şaikes (Saikes), Str. C. Negri nr. 60.
64. Sinagoga “Pe Uliţa Pescăriei Jidoveşti”, exista în 1852.
65. Pietrari, zisă David Rabinovici, Str. Tăietoarei nr. 2.
66. Pietrari, Str. Rufeni nr. 33, înfiinţată în 1853. Pe lângă ea funcţionau cursuri de Talmud Tora.
67. Pietrari (Pietrarilor), Str. Ipsilante nr. 24, exista în 1886. S-ar putea ca expresia pietrari să fie „literatizarea“ moldovenescului „chetrar = zidar. Pe vremuri oraşul Iaşi avea mulţi zidari evrei.
68. Podu Albineţ, Str. Marfa nr. 26.
69. Poporenilor (Ţesătura), Str. Ţuţora nr. 3.
70. Rabin Rabinovici, zis şi Şcoala Unită, Str. I. C. Brătianu nr. 160.
71. Iacob Raişes, Str. C. Negri nr. 28 (sau 86), menţionată înainte de anul 1928. Lazăr Rapaport, vezi nr. 41.
72. Ratşi Iacob (Beit Iacob, Beth Iacob Goldemberg) Goldenberg, Str. Costache Negri nr. 86.
73. Eli Meir Reichemberg (Eli Meier Reichenberg ?), Str. Panaite Stoica, donat de filantropul Reichemberg Comunităţii în 1860.
74. Rabin Raines, Str. C. Negri nr. 66.
75. Retiv Ahava (Rutiv Ahava), Str. Nicolina nr. 118 (86).
76. Roite Şil (Sinagoga Roşie) sau Descălecătoare, Str. Nicolina nr. 43, funcţiona şi după cel de-al doilea război mondial.
77. Michel Roşieşiva (Roseșiva), Str. Sinagogilor nr. 12.
78. Sadagura (Rab. Tverski, Rişişer rebe), Str. C. A. Rosetti nr. 11 (nr. 26).
79. Salhana, Str. Salhana nr. 35.
80. Sărărie, Str. Sărăriei nr…. , construită în 1864 de Şaim Horeştein şi Comunitatea evreilor. Sub sinagogă se află subsoluri închiriate ca locuinţă. Chiria constituia un venit al sinagogii. Clădirea e de zid şi are zaplaz.
81. Sărata, construită în 1816, “alături de baia evreiască”.
82. Lupu Schwarz (Schvartz), Str. Socola nr. 90.
83. Solomonică, Str. Ştefan cel Mare nr. 31 (nr. 21).
84. Spitalul Israelit, Str. Elena Doamna nr. 43.
85. Stoleri, Str. Arapului (Arapu) nr. 62.
86. Stoleri (Stolerilor), Str. Cuza Vodă nr. 44 (nr. 35).
87. Strul Aron, Str. Păcurari nr. 24, dezafectată în 1975.
88. Piaţa Sturza, Str. Sărăriei nr. 13. - Sub denumirea de Şcoală se înţelegea în secolul al XIX-lea sinagoga mai însemnată. E vorba de câteva lăcaşuri de cult denumite Sinagoga Mare. Vezi Sinagoga Strul Aron nr. 87”. Se cunosc acte de umpărare din 1852 și documente ce menţionează funcţionarea ei şi în anul 1898.
89. Sinagoga Mare pe Podu Lung, dinainte de 1865, conform unei ştampile păstrate.
90. Sinagoga Mare din Podu Roş - A fost creată de Rabi Iehoşua Heşil, numit şi Apter Rav. Acesta a păstorit la Iaşi între anii 1803-1811 şi a semnat şi actul de cumpărare a unui jilţ, fapt menţionat de I. Kara într-un articol din R C M din 15 iulie 1974. Actul de cumpărare a fost reîntărit după doi ani de către rabinul Zvolever rav, care a păstorit la Iaşi între anii 1808-1837. Sinagoga a fost renovată în anul 1864. Datorită sistematizării oraşului, clădirea a fost demolată.
91. Sinagoga Şcoala Mare, Str. Smârdan nr. 43.
92. Sinagoga Mare din Târgu Cucului, Str. Sinagogilor nr. 1 (nr. 11). “În prezent este cea mai veche din România. Pe terenul cumpărat în anul 1657 s-a construit în stilul baroc târziu, polonez, marea sinagogă care se păstrează până în zilele noastre. Construcţia este din piatră şi cărămidă. Rabinul Natan Nata Hanover (care a păstorit şi la Iaşi), se pare că a insistat ca sinagoga să fie terminată cam prin anul 1670. Forma actuală datează din anul 1762, odată cu restaurarea clădirii, aşa cum arată înscripţia exterioară de pe peretele sudic. A fost refăcută după un incendiu din 1822. A mai fost refăcută, adăugându-i-se o cupolă, în perioada interbelică. După cel de al doilea război mondial s-au executat reparaţii. Pe lângă sinagogă funcţionează un mic muzeu al Comunităţii ieşene.
93. Şmuses (Șmușu), Str. Nicoriţă nr. 61 (32).
94. Ştefaneşter Clouz, - str Elena Doamnă nr. 8, vizavi de Sinagoga mare din Tg. Cucului. A fost înfiinţată în anul 1907. Clădirea, mobilierul, obiectele de cult, realizate din donaţiile hasidimilor.
95. Lupu Tailer (Lipa Teiler), Fundacul Niţescu nr. 3 (2), teren donat de soţii Avram şi Maria Finkelstein, în anul 1875.
96. Tăietorii de lemne (Tăetori), Str. Brudea nr. 6.
97. Talmud (!), Str. Micşunele nr. 3.
98. Talmud Tora (Thora), Str, Şipote nr. 8 (9).
99. Tapiţeri, Râpa Galbenă.
100. Lazăr Tapiţer (Leizer Tapițer), b-dul. Elisabeta nr. 127.
101. Rabi Taubes (Rabin Taubes), Str. Cucu nr. 5 (56).
102. Telali (Telalilor), Str. Apeduct nr. 37.
103. Toiras Moişe (Păcurari), Şoseaua Păcurari nr. 12.
104. Sinagoga din Str. Toma Cozma 70 (Tikers), vezi nr. 37.
105. Sinagoga din Uliţa Teatrului Vechi, citată documentar în 1830 şi 1851.
106. Faibiş Wahrman (Faiviș Wahram), Str. Sf. Lazăr nr. 51.
107. Sinagoga “La zid” - str. Calcaina nr. 35 - În anul 1857 este confirmată donaţia făcută de enoriaşii Alter Meir Leib şi Azriel Herş. Aparţinea Comunităţii.
108. Ziberari (Ziberarilor), Str. Blondelor nr. 13.
109. Zidarilor (Şraibman, Avram Sreibman), Str. Arapului (Arapu) nr. 28 (26).
110. Zisu Herman, Str. Labirint nr. 10 (6), a funcţionat până în 1979, “când a fost demolată din cauza sistematizării zonei”.
111. Zugravi, în Mahalaua Muntenimea de Mijloc, teren cumpărat în 1856.
112. Zvolever vechi (Zvolover Iușem), Str. Horia nr. 16, Ștefan cel Mare.
113. Zvolever, Str. Cucu - Sinagogă cunoscută ca merituos centru de studii talmudice. Enoriaşii studiau 24 de ore din 24, sinagoga fiind deschisă permanent.

- Cizmarilor - str. Cucu nr. 36
- Danil zis Zvolever - str. Cucu nr. 44
- Eli Meier Reichenberg - str. Strâmbă nr. 11
- Haim Herş - str. Bălţi nr. 5
- Iacob Schor zis Azilul de bătrâni - str. Sf. Constantin nr. 5
- Iancu Croitor - str. Bădărău nr. 16
- Mahsikei Hadas Eșiva Bet Aron - str. Aron Vodă nr. 5
- Meniche - str. Sinagogilor nr. 13
- Natan Gropper - str. Jurătorilor nr. 1
- Pietrarilor - str. Bularga nr. 17
- Pietrarilor (Pietrari) - str. Șipote nr. 11
- Rabin Naftulea - str. Apeduc nr. 29
- Rabin Reines - str. Palat
- Șmil Meer - str. Socola nr. 49
- Talmud-Thora zis Ştefăneşter Klaus - str. Elena Doamnă nr. 8
- Telalilor Mici - str. Tătărași nr. 45
- Tg. Nicolina zis Țap - Șos. Nicolina nr. 51
- Zugravilor str. Zugravilor nr. 9.

Autorul I. Kara specifică, referitor la Iaşi: “Nu am reuşit încă să găsesc date precise despre restul de 24 de sinagogi din numărul de 140 indicat în 1944 de preşedintele Comunităţii. În orice caz, în septembrie 1995 nu existau decât patru clădiri de sinagogi; în două se oficiază şi acum. Bombardamentele din timpul celui de al doilea război mondial, emigrările, sistematizarea oraşului sub regimul Ceauşescu au făcut să dispară marea majoritate a sinagogilor.  Odată cu clădirile au dispărut şi o parte din inventar, cu toate măsurile luate de către Comunitate. 

În anul 1975 în Iaşi mai existau doar ”patru sinagogi, în două se oficia, comunitatea depunând eforturi pentru buna lor funcţionare”.  

- În Inventarul Arhivelor Naţionale Iași (Fond nr.89 Inventar nr.1447) regăsim o listă cu adresele Sinagogilor din orașul Iași din perioada 1939-1942 de la care s-au păstrat diferite acte:

- Sinagoga Balter, str. Apelor nr. 6
- Sinagoga Beis David, str. Morilor nr. 5.
- Sinagoga Bholsem, str. Cosaşului nr. 5
- Sinagoga Botoşineanu, str. Bucşinescu nr. 39
- Sinagoga Buccezilor, str. Calcaina nr. 6
- Sinagoga B. Iurist, str. Ştefan cel Mare nr. 44.
- Sinagoga Cantorilor, str. I. C. Brătianu nr. 82
- Sinagoga Cojocarilor, str. Sinagogelor nr. 7
- Sinagoga Croitorilor Mari, str. Sinagogelor nr. 1
- Sinagoga Croitorilor, str. Sf. Teodor nr. 22.
- Sinagoga Eli Meer Reichensberg, str. Panait Stoica nr. 11.
- Sinagoga Haim Herş, str. Bălţi nr. 5.
- Sinagoga Găinarilor, str. Rufeni nr. 11.

- Sinagoga Mare, str. Sinagogelor nr. 7. - cea mai veche dintre casele de rugăciune evreieşti din România, a fost construită între anii 1657-1682

- Sinagoga Mare de la Podul Roş, str. Vulcan (Mlaștinei) nr. 63, fost Mahalaua Mlaştini nr. 63.
- Sinagoga Mare din Păcurari, str. Păcurari nr. 57 (37, 61). 
- Sinagoga Maşiniştilor, str. Cupidon nr. 14.
- Sinagoga Măcelarilor, str. Aron Vodă nr. 3.
- Sinagoga Nathan Gropper, str. Jurători nr. 1.
- Sinagoga Petrarilor, str. Alexandru Ipsilante nr. 26
- Sinagoga Rabin Abeş Kamer, str. Apeduct nr. 49.
- Sinagoga Rab. Meierchis, str. Stâncă nr. 6
- Sinagoga Ruţu Hava, str. Nicolina nr. 114.
- Sinagoga Salhana, str. Aurel Vlaicu nr. 14.
- Sinagoga Şloim Mendel, str. Dr. Tauzic nr. 1.
- Sinagoga Şloim Iurist, str. Gh. Lascăr nr. 3.
- Sinagoga Talali Mici, str. Mizil nr. 2.
- Sinagoga Talmud–Tora, str. Micşunelelor nr. 9.
- Sinagoga Toires Tores/Moisă/ Moise, Şos. Păcurari nr. 12.
- Sinagoga Zid, str. I. C. Brătianu nr. 35
- Sinagoga Zugravilor, str. Zugravi nr. 11.

 

-  Fosta Sinagogă din strada Muşatini  nr. 5 - construită în jurul anului 1814. ?

 

 

 2. - Expropriere sinagogi din Iași în 1943

- În perioada 14 iulie 1942 – 23 august 1944 a fost aplicată Politica de românizare promovată de regimul Antonescu. Astfel, în România au fost expropriate 1.042 de imobile comunitare: temple, sinagogi, case de rugăciune, clădiri de şcoală, spitale, dispensare, aziluri de bătrâni, orfelinate, cimitire, băi rituale, sedii de comunităţi, locuinţe parohiale, fabrici rituale de azime etc.

- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Apeduct Nr. 49.
- Sinagoga situată in orașul Iași. str. Cismăriei nr. 16.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Apelor Nr. 4.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Cosașilor Nr. 5.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Socola Nr. 25.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Socola Nr. 79.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Calcania Nr. 6.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. I. C. Brătianu Nr. 57.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Smârdan, Nr. 22.
- Sinagoga situata in orașul Iași, str. Smeului Nr. 2.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Funcționarilor Nr. 8.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Simîon Bărnuțiu Nr. 7.
- Sinagoga situată in orașul Iași. str. Procopie Nr. 6.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Trantomir Nr. 5.
- Sinagoga situată în orașul Iași, Tg. Cop. Jud.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Sinagogilor Nr. 3.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Ipsilante Nr. 34.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Broscăriei Nr. 50.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Melcului Nr. 16.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Boșotă Nr. 8.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Cometa Nr. 5.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Melcului Nr. 17.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Sf. Teodor Nr. 30.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Cucu Nr. 44.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Lăutari Nr. 54.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Apeduct Nr. 32.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Stâncă Nr. 6.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Panaite Stoica I.
- Sinagoga situată în orașul lași, str. Sinagogilor Nr. 9.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Rufeni Nr. 11.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Nemțească Nr. 12.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Jurătorilor Nr. 1.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Bălți Nr. 5.
- Sinagoga situată în orașul lași, str. Cupidon Nr. 14.
- Sinagoga situată în orășel Iași, str. Arap Nr. 20.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Sinagogilor Nr. 5.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Apeduct Nr. 35.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Prof. Paul.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Ștefan cel Mare Nr. 38.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. C. A. Rosetti Nr. 37.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Aron Vodă Nr. 40.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Piața Sturzoaie Nr. 29.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Elisabeta Nr. 6.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Fundătura Niță.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Pomir Nr. 8.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Aron Vodă Nr. 3.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Mlăștinei Nr. 63.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Păcurari Nr. 57.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Cucu Nr. 52.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Sinagogilor Nr. 13.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Sinagogilor Nr. 12.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Melcului Nr. 19.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Pantelimon Nr. 37.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Bucșinescu Nr. 39.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Bulgara Nr. 27.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Ipsilante Nr. 26.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. C. Negri Nr. 68.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Marta Nr. 26.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Țuțora Nr. 59 (9).
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Cucu Nr. 50.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Hagi Lupu Nr. 8.
- Sinagoga situată în orașul Iași. str. Pomir Nr. 1.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Crucii Nr. 20.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. I. C. Brătianu Nr. 124.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Apeduct Nr. 1.
- Sinagoga situată în orașul Iași. str. Sf. Lazăr Nr. 51.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Nicolina Nr. 43.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Nicolina Nr. 113.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. C. Negri.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Aurel Vlaicu.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Sf. Constantin Nr. 5.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Nicoriță Nr. 32.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Dr. Tauzic Nr. 1.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Gh. Lascăr Nr. 3.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Ștefan cel Mare Nr. 21.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Elena Doamna Nr. 8.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Cuza Vodă Nr. 55.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Micșuneli Nr. 1.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Burdca Nr. 6.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Arap Nr. 64.
- Sinagoga situată în orașul Iași, șoseaua Păcurari Nr. 12.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Toma Cozma Nr. 76.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Descălicătoare Nr. 14.
- Sinagoga situată în orașul Iași, sir. Ștefan cel Mare Nr. 44.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Boșotă Nr. 6.
- Sinagoga situată în orașul Iași, b-dul Brătianu Nr. 35.
- Sinagoga situată în orașul Iași, b-dul Brătianu Nr. 127.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Arap Nr. 28.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Blonzilor Nr. 13.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Labirint Nr. 6.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Sf. Lazăr Nr.77.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Zugrav Nr. 9.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Ștefan cel Mare Nr. 10.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Arapu Nr. 20.

- Imagini cu Sinagogile din Iași găsiți în articolul de aici. 

O listă cu Instituțiile evreiești din Iași din anii 1930:
- Căminul studenților evrei, str. Păcurari 93     
- Casa de orfani Iacob și Fani Neuschotz, str. Academiei 5
- Cantina Școlară Isac și Amalia Gheltzer, str. Elena Doamna
- Gimnaziul Israelit de băeți Moritz și Betti Wachtel, str. Sărăriei 147
- Maternitatea Israelită, str. Elena Doamna 4
- Orfelinatul evreesc (de Război) str. G. Marzescu 24
- Școala Cultura, str. Gh. Marzescu 26
- Școala Israelită-Română Junimea Nr 1, str Sărăriei
- Școala Israelită-Română  Nr. 2, str Palat
- Școala de fete a Reuniunei Femeilor Israelite, str. Lozonschi
- Școala primară, secundară și profesională David Herzenberg, str. Anastasie Panu
- Școala primară de fete, Dr. Stern, str. Mangirof
- Școala primară Talmud Thora-Mare din str. Aron Vodă 5
- Școala primară Talmud Thora-Mare din str. Naționala 2
- Școala primară Talmud Thora-Mare din str. Păcurari
- Spitalul Israelit, str. Elena Doamna 42
- Spitalul Dr. L. Gelehrter, str. Ghica Vodă 39
- Sinagoga Mare din Tg. Cucului
- Sinagoga Mare din Podu Roș
- Sinagoga Cantar, str. I. C. Brătianu

- Mai multe detalii pe jewishgen.org/iasi și în articolul despre strada Elena Doamna (Târgul Cucului) link

- Surse Evreii din România. Schiţă istorică - L. Benjamin şi H. Kuller, Sinagogi din România (1996) - Aristide Streja şi Lucian Schwarz, Ion Mitican - Din Tg. Cucului în Piața Unirii, scribd.com/sinagogi

Dantela Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași

Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu între anii 1637-1639 fiind cunoscută pentru: sculpturile care îmbracă precum o dantelă cu modele orientale, coloanele ca ale bisericilor rusești, vasele persane din care se ridică ramuri înflorite, motivele geometrice întâlnite în Georgia și Armenia și o centură în formă de sfoară răsucită încadrată de două benzi de marmură decorate în stil renascentist sau baroc.

 

1. - Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi

2. - Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi

Din păcate în literatura de pe internet sunt foarte puțin explicate elementele ornamentale ale bisericii așa că voi transcrie concluziile unui studiu din anul 1890 din revistele de Arhitectură, cu formulările din acele vremuri:

Planul de la Trei Ierarhi se aseamănă cu cel al bisericilor vechi bizantine, precum biserica Sf. Ilie din Salonic, de la începutul secolului al XI-lea, deosebirea este că biserica Sf. Ilie nu are pridvor iar spaţiul pentru femei este acoperit cu o cupolă ce se înalță pe 4 columne. 

Tot de inspirație bizantină sunt coloanele subţiri din interiorul nişei altarului, între ferestre, lucru întâlnit și la ferestrele de la cupola bisericii Sf. Apostoli în Salonic, la fel acoperământul altarului, a nişelor de la cor şi a antretului.

Influenţa occidentală a stilului gotic la acestă biserică se observă la cele 3 ferestre mari de la pridvor, la cei 7 stâlpi răzimători sau contra-forturi şi la bolta cruciată, care, după descrierea lui Paul de Aleppo, a trebuit să fie deasupra antretului.

A 3-a influenţă, ce se observă atât de evident la Trei Ierarchi, este cea maurică. Frisul arcat ce se află sub cornicele (cornișă) principal, sub cornicele celor doi tamburi şi al cilindrelor de la cupole, este un element din stilul arab. Aflăm acestă decoraţiune arhitectonică la diferite minarete şi moschee, care cu timpul s-a transmis şi la bisericile bizantine; aşa îl aflăm la minaretul moscheei lui Bayzid în Constantinopole, la moscheea lui Mahomet-Ben-Qualaoun în Cairo, apoi la decoraţiunile Alhambrei  şi la diferite alte monumente arabice.

Frisul areal romanic ce-l întâmpinăm în Transilvania la domul din Alba-Iulia (de la sfârșitul sec. XIII) nu are nimic a face cu frisul bisericei celor Trei Ierarchi, deoarece acest din urmă poartă destul de eclatant marca stilului arab. Ferestrele adevăratei biserici se închid în arcuri cam turtite, ele sunt arabe.

Tamburii cei înalţi de formă pătrată a cupolelor celor svelte, sunt proprii ale stilului bizantin românesc. Este adevărat, că noi aflăm biserici bizantine cu cupole svelte precum biserica sfântului Bardias din Salonic, dar totuşi nu în acea măsură şi nu au tamburi în formă pătrată sau a unei stele cu 12 raze precum întâmpinăm la biserica Trei Ierarchi, la biserica Goliei sau la Curtea de Argeş. Acestă perfecţionare a cupolelor o întâmpinăm numai în Moldova şi Muntenia.

3. - Desen - Jassy Eglise Trois Saints - Laurens Jules (1846)

Exteriorul mai are o împărţire arhitectonică de mare însemnătate. Noi o aflăm la multe biserici românești. Acesta este împletitura de crengi, care la biserica Trei Ierarchi este compusă din trei membre şi acompaniată de două brâie de marmoră, la Curtea de Argeş însă ea constă din patru membre.
Decoraţiunea crengilor cu ornamente în formă de solzi este împrumutată din stilul romanic.

Interesul cel mai mare al acestei biserici ne stârnește admirabilul îmbrăcământ al exteriorului. Nu există nici un monument arhitectonic din lumea creştină şi păgână care să fie ornat de sus până jos cu ornamente aşa frumoase, cari să întrupeze o plenitudine atât de variată şi cu toate aceste armonică, ca biserica celor Trei Ierarchi. Dacă privim mai de aproape aceste ornamente, întocmai după cum mai înainte am constatat din punct de vedere arhitectonic, astfel acum putem constata cu siguritate, din punct de vedere ornamental, influența diferitelor stiluri. Deşi unele ornamente seamănă mult cu motive vechi asiriene, egiptene, greceşti şi romane, totuşi nu putem admite că arta română după atâtea secole ar fi fost de ele influenţată; ci numai indirect, prin mijlocirea stilului arab şi bizantin.

4. - Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi

5. - Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi

Ornamentele de la Trei Ierarhi au o mare afinitate cu unele motive arabe, maurice şi bizantine, totuşi găsim în parte reminiscenţe de motive persice şi turceşti. Toate aceste influenţe au fost transplantate în ţările românești prin Constantinopol.

Cele zece rîndurî de ornamente, adică pînă la încadrarea superioră a uşilor, astfel sunt aşezate că după un ornament în care prevalează liniile drepte, urmează altul în care prevalează liniile curbe. Peste aceste zece ornamente sunt alte opt, pînă la cele doua brâie de marmoră. Dintre aceste opt, numai primul (adecă al 11-lea începînd din jos), constă din linii drepte, al 2-lea, 4- lea şi 8-lea (sau începând de jos al 12-lea, 14-lea şi 18-lea), constau din linii drepte şi curbe, adică amestecate, celelalte numai din linii curbe.

După ornamentul al 2-lea, ce e de 0.42 m. lat, urmează al 3-lea de 0.26, apoi iar altul de 0.42 şi tot aşa mal departe repetându-se alternativ până în sus la brâul de marmoră. Dar precum primul ornament e de 0.5 metri lat, astfel al 18-lea încă are astă lăţime. Şi precum al 2-lea ornament (ce e la baza încadraturei uşilor), este de 0.45 m., tot aşa este de lat şi al 10-lea ornament, cu care se încheie încadratura uşilor.

Precum amintisem la descrierea exteriorului, biserica este înconjurată de jos până la cele două brâie de marmură cu 18 şiruri sau făşii de ornamente; deasupra brâielor până la cornicele principal se află încă patru, aşadar în total 22 care se pot grupa în modul următor:
а) Arabe de la 1—8, în parte şi al 18-lea începând de jos în sus.
b) Bizantine de la 9—17, apoi ornamentul al 19-lea, 20 şi 21-lea cum şi archivoltele cele mici împletite de la şirul al 18-lea
c) Persice, vasele cu flori de la ornamentul al 22-lea.

1 - Primul ornament începând de jos este arab. Noi îl întâmpinăm mai des în Spania, aşa la o cupă de bronz. Cu mult mai clar este acest motiv la un portal la moscheea D’Olgay el Joucoufy în Cairo.
Originea acestui ornament o putem urmări până la poporul asiric. Noi îl aflăm la un portal în Kujundschic. O afinitate cu el are un ornament de flori de la gâtlejul unul vas grecesc.

Primul ornament ce se înalţă, de pe treapta a 2-a, la prima privire are forma ancorei, noi îl aflăm repetându-se şi la tamburii quadraţi ai turnurilor. Peste acest ornament să află o lespede de piatră, ce iese în afară, fiind groasă de 0.15 m. 

6. - Ornamente 1 - 22

2 - Al doilea ornament de la Trei Ierarchi este mauric. O asemănare se găsește pe un arc, ce este deasupra unei intrări în sala Abencerrages din Alhambra; asemenea în biserica St. Paulo fuori le mura din secolul XII şi XIII în Roma, unde desigur s-au întrebuinţat lucrători arabi.

Al doilea ornament este foarte frumos şi complicat, constă din steluţe octogonale săpate în bas-relief, astfel că centrul unei stele se strătaie de marginea extremă a altei stele şi aşa mai departe. Din distanţă în distanţă să află câte o rosetă sculptată în relief mai înalt, de aceeaşi mărime ca şi stelele. Aceste rosete sunt în număr de 63 şi sunt variate, mai fiecare se repetă tot cam la a şasea sau a şaptea, cu toate acestea observăm o mică variaţiune în motivele lor. Acest ornament are deasupra şi dedesubtul lui un membru architectonic, pe marginea din lăuntru cu crestături dinţate.

7. - Rozele de la Trei Ierarhi - via Mirella Pintilie Jaber

3 - Motivele de la al treilea ornament le aflăm la diferite ornamente maurice, aşa la un mozaic de pe padimentul Alhambrei; apoi la mozaicuri de pe păreţi în Palermo a domului din Monreale. 

Al treilea ornament este mai îngust şi constă din cordele de formă quadrate, sculptate în mijloc care se împletesc unele în altele. Laturile acestor quadrate nu sunt orizontale sau perpendiculare, ci piezişe.

8. - Ornamentele 1-6

4 - Cu ornamentul complicat din rândul al patrulea găsim o asemănare în curtea Albercei din Alhambra apoi la ferestra moscheei Iben Tulum în Cairo. 

Tot în această formă sunt alte quadrate din ornamentul al patrulea, numai că sunt mai mari şi nu se împletesc. În fiecare lăture însă, se află împletit un alt quadrat mal mic, cu colţurile rotunjite încât se apropie mult de cerc. 

8b. - Ornamentele 2-5

5 - Pe ornamentul al cincilea de la Trei Ierarchi aflăm foarte des  decoraţiunile din Alhambra. Cel mal identic este deasupra unui capitel din curtea leilor. Mai departe altul în sala "de las dos Hermanas" şi altul în sala ambasadorilor.

Al cincilea ornament constă din şapte dungi sau cordele orizontale, sculptate pe mijloc, dintre care trei deasupra şi trei dedesubt, din distanţă în distanță se strătaie astfel că cele deasupra ajung dedesubt şi vice-versa, mereu repetându-se.

9. - Ornamentele 4 -16

Ferestrele cele două mari gotice, cari sunt în păretele vestic, să înalţă de-asupra ornamentului al 8 lea, pe când la celelalte ferestre de-asupra ornamentului al 18-lea se află un mic cornice. El cuprinde lăţimea întregă a ornamentului al 9-lea. Aceste ferestre de la adevărata biserică, cu un îmbrăcământ dreptunghiular, au de fiecare parte cîte două beţe rotunjite, iar în mijloc, între ele, este un trochil. Aceste membre architectonice decorative, se înaltă de pe o rosetă împletită în basrelief şi ajung până la încadrarea superioară a ferestrei, strătăiată fiind tot de atari membre ce fug în linii orizontale.
În jurul acestei încadrări se află o altă încadrare de ornamente de 0.15 m. de lată care constă din quadrate cu laturi piezişe, împletite de fiecare parte de o linie şerpuitoare. Deasupra acestei încadrări se află un cornice ce se cuprinde mal bine de jumătate din ornamentul al 16-lea. Atît cornicile de deasupra cât şi cel de dedesubt de la ferestre au în mijloc câte un scut.
Fereastra gotică, ce este în peretele nordic al tindii şi deasupra uşei, să înalţă imediat peste îmbrăcământul uşei, adică de la ornamentul al 11-lea. Arcurile ei, cum şi ale celor două din păretele vestic, ating brîul al 2-lea de marmoră. Şi aceste trei ferestre sunt încadrate cu acel ornament compus din quadrate şi linii şerpuilare.

6 - 7 - O poziţiune particulară ia ornamentul al 6-lea şi 7-lea, întrucât fiecare conține două motive, unul arab şi altul bizantin. Împletiturile în patru colţuri de la ornamentul al 6-lea sunt arabe, ele semănă mult cu ornamentul al 3-lea; împletiturile simple în patru colţuri a faşei a 7-a ornamentală o aflăm în biserica Sf. Cataldo din Palermo din secolul al XII-lea apoi la o consolă de la un tavan în Palermo. Steluţa cu patru raze, care să află în mijlocul fiecărei împletituri în patru colţuri a ornamentului al 7-lea, o întâlnim şi la mosaicuri antici. Acest motiv însă se aplică şi la ornamentele arabe şi bizantine. Celelalte motive cari constituiesc ornamentul al 6-lea şi 7-lea au o afinitate cu ornamentul al 16 şi 17-lea, cari sunt curat bizantine. Aceste opt faşe ornamentale înfrumusețează păreţii de jos ai bisericii până la ferestre.

8 - Ornamentul al optulea constă din două fâşii a ornamentului al treilea puse una peste alta; aşadar este identic cu ornamentul al treilea. Ornamentul al optulea îl aflăm în Alexandria apoi la un mozaic de pe perete în Monreale, cum şi la un mozaic de pe un padiment din Alhambra.

Toate celelalte 10 ornamente de asupra celor descrise, sunt curat bizantine. 

9 - Ornamentul al 9-lea are afinitate cu unul din biserica Maicei Domnului (Theotokos), în Constantinopolia.

10. - Ornamentele 2 -10

10 - O parte din ornamentul al 10-lea, anume quadratele cu steluţe în mijloc, o aflăm într-un manuscript grecesc vechi din biblioteca Vaticanului; motivul al 2-lea însă, pre legătura din cornul unui coran.

11 - Ornamentul al 11-lea ne arată în mijloc crucea bizantină. El e foarte identic cu un motiv de la un mosaic din Monreale din secolul al XII-lea.

12 - Fașa a 12 ornamentală semănă mult cu un mosaic de la domul din Messina apoi şi cu un ornament de la un capitel bizantin din St. Vitale în Ravenna apoi cu un altul de la postamentul Obeliscului lui Teodosiu în Constantinopolia din secolul IV-lea şi în Rusia aflăm acest ornament în secolul al XVI de sigur împrumutat fiind din Bizanţ.

11. - Ornamentele 9 - 16

13 - Ornamentul 13 se poate reduce în timpurile cele mai vechi. O mare afinitate cu el are decoraţiunea unui vas antic din museul principelui Biscari în Catania, apoi un ornament din catacomba Sf. Marcelino şi altul de la o biblie din secolul al IX-lea a bisericei Sf. Paul în Roma. Cu acest ornament mai tare semănă o decoraţiune din renascerea italiană aflătoare în palatul ducal din Mantova de pe păretele cel mare din galeria cea mare lângă sala Troiei din secolul al XVI-le.

14 - Ornamentul 14 constă din două motive, din o cruce bizantină şi dintr-un pătrat ce e prevazut cu o împletitură.

15 - Cu ornamentul al 15-lea semănă o decoraţiune bizantină celtică, un semn că acest ornament a fost foarte tare respândit în arta bizantină.

16 - O afinitate cu ornamentul al 16 o aflăm în biserica Sf. George din Salonic apoi la niște decoraţiuni bizantine celtice şi la un manuscript din Vatican din secolul al XV-lea.

17 - Ornamentul al 17 semănă cu o podoabă de la un capitel a sfintei Sofii din Salonic şi cu o sculptură „dell’altar maggiore" din basilica Sf-lui Ambrosiu din Milan din secolul al IX-lea.

18 - Columnele şi arcurile mici împletite de la ornamentul al l8-lea le întâmpinăm foarte des pe pământul bizantin, aşa la mai multe mosaicuri în biserica Sf. George din Salonic, neîmpletite însă în biserica Sf. Dumitru sub cupola ciboriului tot în Salonic.
Rosetele cari să află între aceste mici cupole mai des le întâmpinăm la monumentele arabe.

Ornamentul al 18-lea constă din mici archivolte împletite, cu câte o steluţă în mijloc. Pe el îl aflăm repetându-se colorat, la aceeaşi înălţime, în interiorul bisericei, afară de nişa altarului.

12. - Ornamentele 10 - 18

19 - 20 - Ornamentul al 19-lea este identic cu al 10-lea; al 20-lea însă cu al 9-lea. 

Deasupra ornamentului al 18-lea decoraţiunile variază mai mult şi anume, mai întâi sunt aşezate unele membre architectonice bine profilate de 0.25 m. Ele servesc ca un cornice cu dinţari aşezaţi în sus.
Peste acesta se încinge primul brâu de marmoră albastru întunecat lat de 0.42 m., apoi împletitura de 3 crăngi deja cunoscut de 0.26 m. lată.
De-asupra ei este al 2-lea brâu de marmoră de aceiaşi mărime şi culoare ca cel dîntîi şi în fine un cornice ca cel dintâi, numai că încrestăturile dinţate sunt în jos. Lespezii sau brîele de marmoră nu au fost netede ci înfrumuseţate cu ornamente ce sunt gravate foarte fin.
De la partea dinţată a corniceiul superior până la a 2-a treaptă dedesubt a bisericei sunt chiar opt metri, iar de aci în sus până la acoperemîntul bisericei sunt patru metri. Aşadar, păreţii bisericei, cu cornicele principale, sunt de 12 metri de înalţi.

13. - Ornamentele 19-23

21 - Ornamentul al 21-lea cu referinţe la quadrate e identic cu al 7-lea. Inelele ornamentului al 21-lea le aflăm în catedrala din Monreale, întreg ornamentul al 21-lea îl aflăm la niște decoraţiuni din Constantinopole din secolul al VII ori VIII-lea.

22 - Tablele cu vasele de flori ale ornamentului al 22-lea sunt de origine persică. 

14. - Ornamentele 19 - 22 - Vazele de flori

15. - Vazele de flori 

16. - Vazele de flori

În păretele sudic, deasupra uşei, se află o inscripţiune în limba slavonă, pe o lespede de marmoră întunecat cu următorul coprins:  Cu voinţa Tatălui, cu conlucrarea Fiului şi cu săvârșirea sîntului Duh, iată eu, robul stăpînului Domnului Dumnezeu şi Mîntuitorului nostru Isus Christos şi închinător al Treimei, Ion Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domnitorul Ţărei Moldovei, cu Domna nostră Teodosia şi cu dăruiţii de Dumnezeu copii Ion Voevod şi Maria şi Roxanda zidit-am acestă sîntă rugă în numele sînţilor Trei Ierarchi Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ion Chrisostomul şi s’a sînţit cu mâna arhiepiscopului Varlam la anul 7147 Mai 6. Din astă inscripţiune se vede că anul sfinţirei a fost 1639 în Mai 6, şi că atunci au trăit Doamna Teodosia şi copilul el Ion Voevod. Deasupra acestei inscripţiuni, pre lespede, a fost marca Moldovei. Întrega lespede e încadrată cu o împletitură de crengi subţiri. Deasupra acestei încadrări încă se află un mic cornice cu un scut în mijloc, iar peste acest cornice este numai un rând de ornamente până la brâele de marmor. 

17. - Inscripția votivă

Noi trebuie să admitem că Turcii s-au folosit de aceste decoraţiuni şi apoi ei la rândul lor au influenţat asupra Moldovenilor.
Dacă contemplăm toate aceste ornamente, putem afirma că atât în Orient cât şi în Occident există foarte puţine monumente architectonice, care să cuprindă o plinitudine atât de bogată de motive ornamentale ca biserica Trei Ierarchi.

17b. - Vazele de flori

18. - Turnurile Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași

Şi când citeşti cărţi de artă, unde se fac elogiuri direcțiunei artistice pe terenul ornamental şi simțămintelor frumoase de care au fost predomnite generaţiunile trecute, cu mândrie naţională privesc ornamentele ţărilor românești, cari în multe privinţe le sunt superioare!

19. - Detaliul ornamentelor exterioare - după releveul prof. Emilian

- text de S. Mureșianu, profesor de Istoria artelor şi estetica la Şcoala de Belle Arte din Iaşi.   

- imagini via delcampe.net, okazii.ro