La sfârşitul sec. XV în partea de Sud a României s-au stabilit evrei sefarzi ca urmare a persecuţiilor din Spania şi Portugalia.
În 1473 la curtea lui Ștefan cel Mare se afla doctorul evreu Isaac Beg, trimisul şahului Persiei Uzun Hassan pentru a negocia o alianţă între perşi şi moldoveni împotriva turcilor.
Primele dovezi care ne vorbesc de vechimea comunității de evrei din Iaşi o reprezintă pietrele funerare din cimitirul situat în Ciurchi, dintre care cea mai veche era din anul 1467, iar în cimitirul evreiesc este o inscripție funerară din 1549.
În anul 1646 apare la Iași Cartea Românească de Învățătură, culegere legislativă emisă sub domnia lui Vasile Lupu cu prevederi juridice referitoare la evrei.
În 1653 apare la Veneția cronica rabinului Neta Nathan Hannover, în care relatează despre adăpostirea unor evrei în Moldova refugiați din Ucraina în timpul răscoalei cazacilor condusă de Bogdan Hmelnițchi.
În 1656-1657 preotul suedez Conrad Iacob Hildebrandt relatează despre existenţa unor comunităţi evreieşti la Iaşi, Soroca şi la Alba Iulia.
În 1686 există o mențiune despre existența unei sinagogi în Mahalaua Curelarilor din Iași.
Versurile Hatikva (Speranța), imnul viitorului stat Israel, au fost scrise în prima versiune în anul 1877 de către Naftali Herz Imber (1856-1909), poet evreu pribeag, originar din Galiția, în timpul șederii la Iași ca oaspete al unui cărturar localnic.
În 1855 tot la Iaşi a fost lansat primul ziar idiș din lume Korot Haitim (Cronica/Vocile Timpului), în 1871 va fi numit Koret Huitum (Evenimentele Timpului).
În Iași a existat primul teatru evreiesc în limba idiș Pomul verde, înființat de Avram Goldfaden. Prima reprezentație are loc pe 19 august 1876, iar printre cronicarii care au consemnat evenimentul s-a numărat și Mihai Eminescu,
ziarist la Curierul de Iași. Pe măsură ce evreii din Iași emigrau în
Israel, Teatrul Evreiesc s-a desființat în anul 1963, iar clădirea a
fost demolată. În 1976 s-a dezvelit bustul lui Avram Goldfaden, amplasat
în fața Pomului Verde și în dreapta Teatrului Național din Iași.
Evreii
au contribuit la dezvoltarea comerţului intern prin lărgirea pieţei de
mărfuri şi susţinând schimburi cu exteriorul. Au început a practica şi arendăşia,
remarcându-se prin „orânda cârciumăritului” (se numeau la un moment dat
chiar „orânde jidoveşti”) în târguri, oraşe şi sate, închiriind
imobile, terenuri, poduri, vămi, poverne, accize etc., şi de asemenea,
realizând activităţi manufacturiere, deţinând mici ateliere, la care se
adăuga de obicei şi o mică dugheană pentru a vinde produsele sau fiind
negustori sau meşteşugari ambulanţi.
Sinagoga are trei roluri: BET HAKNESET - casa adunărilor, BET TEFILA -
casa rugăciunilor (Bet hahues) și BET HAMIDRAS - locul de învăţătură.
La
recensământul populaţiei din 1992 numărul celor care s-au declarat
evrei a fost de 8.955 persoane. Marea majoritate a acestora locuiesc în
mediul urban: Bucureşti (3.877); Iaşi (565); Timişoara (549);
Cluj-Napoca (344); Oradea (284). La recensământul din 2011 numărul
evreilor din România a fost de 3.271.
În 1939, existau în Iași 112 case de rugăciune evreiești, majoritatea fiind organizate pe bresle, precum cea a Merarilor, a Cizmarilor, Cojocarilor, Croitorilor, Mașiniștilor, Măcelarilor, Petrarilor, Zugravilor, Butnari (dogar), Căldărari, Cărămidari, Ceaprazari, Cherestegii, Cotiugari (transportă cu căruța), Covrigari, Crâşmari, Cuşmari, Lumânărari, Măcelari, Muzicanţi, Stoleri (tâmplar), Tapiţeri, Zidari , însă cele mai multe au fost dărâmate în perioada comunistă.
Cea mai cunoscută Sinagogă din Iași și care s-a păstrat și astăzi este Sinagoga Mare a fost construită în perioada 1657-1671, fiind cel mai vechi edificiu de cult mozaic de pe teritoriul României și cel mai vechi monument de arhitectură din România. Potrivit unei inscripţii de la intrare, ar fi existat o sinagogă şi mai veche, pe la 1580. În prezent, este singurul lăcaș de cult evreiesc din Iași în care se mai oficiază slujbe religioase. În fața Sinagogii Mari din Iași a fost inaugurat în anul 1976 un obelisc ridicat în memoria victimelor Pogromului de la Iași din 28-29 iunie 1941. În 2018 Sinagoga a fost reinaugurată după 12 ani de lucrări de restaurare.
În jurul Sinagogii Mari au apărut, în jurul anului 1800, sinagogi mai mici, de breaslă, cea mai veche fiind aceea a croitorilor evrei.
Ion Mitican în cartea Din Tg. Cucului în Piața Unirii ne oferă o listă cu sinagogile din Iași ce purtau numele breslelor cărora aparţineau credincioşii (prin 1861-1885 existând vreo 23 de bresle) sau al celor ce le întemeiaseră:
- Cantarscki (I. C. Brătianu nr. 87), de prin 1825.
- Cizmarilor (Cucu nr. 26)
- Cizmarilor tineri (Cucu nr. 36);
- Cojocarilor (Sinagogilor nr. 7), de prin 1847
- Croitorilor (str. Sinagogilor nr. 1/ 5), de prin 1824;
- Croitorilor tineri (Başotă nr. 8);
- Cuşmarilor (Pantelimon), de prin 1849;
- Danil zis Zvolever (Cucu nr. 44), centru de studii iudaic;
- Dinspre Calcaina, amintită prin 1798 ;
- Dulbergher (Apeduct nr. 26);
- Haim Hoffman (Sinagogilor nr. 7/ 9);
- Hana Berăriţa, zisă Meir Simha, din 1862 (Cucu nr. 52);
- Jurătorilor (pe străduţa Jurătorii ce cobora din str. Cucu);
- La Zid (Calcaina nr. 35);
- Mahsikei Hadas Eşiva Bet Aron (Aron Vodă nr. 5);
- Meniche (Sinagogilor nr. 13);
- Merarilor (Labirint nr. 17) de prin 1866:
- Michel Roşiesiva (Sinagogilor nr. 12);
- Muzicanţilor (Calcaina nr. 6);
- Muzicanţilor (Pantelimon nr. 31/37), de prin 1840, şi Calcaina nr. 6, de prin 1831;
- Pietrarilor (Rufeni nr. 33), de prin 1853 ;
- Rabi Taubes (Cucu nr. 56);
- Rabin Naftulea (Apeduct nr. 27);
- Reb Iancole (Aron Vodă nr. 40);
- Sinagoga Mare (Sinagogilor nr. 11), cea mai veche din România;
- Talmud Thora zis Ştefăneşter Klous (Elena Doamnă), înfiinţată prin 1907 cu donaţiile hasidimilor;
- Telalilor (Apeduct nr. 37);
- Truncherilor - Măcelarilor (Aron Vodă nr. 3);
- Zalmina Feighels, fruntaş al obştei prin 1840 (Sinagogilor nr. 3/ 15);
- Zisu Herman (Labirint nr. 6/10);
... și altele care apăreau, se mutau şi dispăreau, odată cu susţinătorii lor, motiv pentru care şefii obştii cereau trecerea tuturor sub conducerea Comunităţii şi mai multă strictețe la întemeiere. Dintre ele prin 1930 se considerau mai importante trei numite şi Sinagogi Mari (Târgul Cucului, Podul Roş, Păcurari) cât şi Sinagogile Kahane, Solhana, Cantorilor şi Ştefăneşti (ziarul Cuvîntul evreesc, 23 februarie 1930).
- În cartea Evreii Ieșeni : în documente și fapte (1939) de H. Gherner și Beno Wachtel sunt listate 112 sinagogi în Iași iar în 1944 Avram Hahamu, președintele comunității nota 142 de sinagogi fără a le numi. În ordine alfabetică, lista sinagogilor din Iași în anul 1939:
1. Azil Bet Israel (Beit Israel) - în 1882, azilul de bătrâni Str. Crucii 20 avea şi o “Hevra Mişnaiot” asociaţie pentru studiul elementar talmudic. Sinagoga se mai numea şi “Beit Israel”. Grafica ce orna coperta acestui catastif era de mare valoare artistică. - str. Crucei nr. 20
2. Babad (Bahal), zisă şi Berman Rosenstein (Herman Rosenstein), - str. Ghica Vodă nr. 65.
3. Babad (Babat), zisă şi Moise Idel Vecsler (Moise Vexler, Moișe Ida Vexler - str. Ștefan cel Mare nr. 38), Str. Mârzescu nr. 6. - Babad era o tendinţă în hasidism cu numeroşi adepţi în Moldova.
4. Balşem (Bal Schem), Str. Broscăriei nr. 24. (Israel Balşemtov a fost creatorul hasidismului) din 1849 casă în mahalaua Broşteni pentru sinagoga cu acelaşi nume.
5. Balter, Str. Apelor nr. 12 (4). - Avea şi o „Hevra Mişnaiot“ şi o „Bicur Holim“, ca şi o „Leviat Hamet frăţie pentru asistarea bolnavilor și de participare la funeralii.
6. Hana Berăriţa, zisă şi Meir Simha (Meer Simhes), Str. Cucu nr. 52, existentă şi în anii 1862 şi 1939, O sinagogă nouă cu acelaşi nume înainte de 1912, sub oblăduirea rabinului I. Aşkenazi (Askenazi).
7. Bercovici Moise, zis David Şoil, Str. Socola nr. 79.
8. Beit Hamidraş (Beth Hamidraș - casa de rugăciuni), Str. Socola nr. 19 (25).
9. Boccegii (Muzicanţi, Muzicanților), Str. Cacaina (Calcaina) nr. 6, din 1831-1865.
10. Broder, Str. Smârdan nr. 72 (32), anii 1860, 1887, 1892.
11. Buhuşer Clouz (Buhușer Klaus), Str. Socola nr. 70. - în anul 1877 activează aici o asociație Șos - pentru studiul aprofundat al Talmudului.
12. Butnari zis și Torat Haim (Învăţătura vieţii), Str. Cuza Vodă nr. 35.; Sinagoga Butnarilor - I. C. Brătianu nr. 8
13. Călăraşer rebe (Rabin Calarașer), Str. Apeduct.
14. Sinagoga “Dinspre Cacaina (Calcaina)”, din anul 1798.
15. Căldărari (Căldărarilor), Str. Semnului nr. 2, donaţie făcută de Idel Braunștein în 1920. Pe lângă sinagogă a funcţional și Frăţia „Ner Tamid" (Întreţinerea luminii permanente).
16. Cantarski (Cantar), Str. I. C. Brătianu nr. 87 (99), donaţie făcută de Meir Canter, după 1825. Este refăcută de enoriaşi după un grav incendiu. Grafica altarului („Keviti“) datează din anul 1848. Sinagoga avea o zugrăveală murală tradiţională, de o mare frumuseţe.
17. Cărămidari (Cărămidar), zis şi Haim Taitler, Str. Morilor nr. 9, anii 1833, 1841, 1844.
18. Catemberg Alter, Str. C. Negri 82-84, donată în 1897 de Catemberg pentru Comunitate.
19. Caufman Naftule (Naftule Kaufman), Str. Rosetti nr. 39.
20. Ceaprazari (Ceprezari, Ceprazarilor, Şmuclers, Shmuklershe) Str. Procopie nr. 50B (nr. 6), act din 1869.
21. Cherestegii (Chiristigiilor), Str. Trantomir nr. 6 (nr. 5).
22. Cizmarake (Finkelstein, Avram Cizmar), Str. Cizmăriei nr. 16, ctitorită de Avram Cizmar, zis Finkelstein în 1871, exista şi în 1829.
23. Cojocari, str. Sinagogilor nr. 7, cumpărat în 1847 de Iosub Leiba sîn Iancu cu 100 galbeni și jumătate
24. Cotiugari, Str. Ipsilanti nr. 34-36.
25. Cotiugari, Str. Semnului 2 (?). O altă indicaţie: str. Broscari nr. 60 (str. Broscăriei nr. 50).
26. Covrigari, Str. Socola 56, sau Melcului nr. 160 ?
27. Crâşmari (Crâșmarilor), Str. Ţicăului de Jos nr. 71 (7).
28. Croitori (Croitorilor), Str. Sinagogilor nr. 1 (5), incendiu în 1822, refăcută în 1824, înfiinţată în anul 1847, dezafectată în 1978. Aparţinea breslei croitorilor din Tg. Cucului (Poalei ţedec)
29. Croitori, Str. Sf. Teodor nr. 30, reparată în anul 1907. În 1914 oficia aici rab. dr. S. Rabinovici şi cantorul S. Solomon
30. Croitori, Str. Broscăriei nr. 12.
31. Croitori tineri, str. Başotă 8, dezafectată după 1970.
32. Cuşmari, mahalaua Pantelimon, exista în anul 1849 şi aparţinea breslei. O listă întocmită în 1939 nu o mai menţionează.
33. Daniel (Moştenitorii, Moștenitorii Danil), Str. C. A. Rosetti nr. 8.
34. Ilie David, Str. Lăutari nr. 84, cumpărat în 1902.
35. Dulbergher, Str. Apeduct nr. 26, atestată documentar înainte de 1883.
36. Zalmina Feighelis, Str. Sinagogilor nr. 3 (nr. 13). Feighelis a fost un fruntaş al obştii prin anii 1840-1860.
37. Ghitl Fichner, zis Tikers (Ghile Fichtner zis Zukers), Str. Sf. Lazăr nr. 71 (sau 79).
38. Reb Haimke Focşaner, construită înainte de 1824, refăcută în 1924.
39. Ţipre Goldstein (Zipra Goldștein), str. Crucii (Crucei) nr. 11.
40. Goldstein (Goldștern), zis Mordhe red Ioşkes (Morthă reb. Ioskes, Ioşek reb Mordhes), str. Nemţească nr. 12.
41. Gutman (Guttman, Lazăr Rapaport), str. Hagi Lupu nr. 8, cumpărat 1912.
42. Heller (Lupu Pascal), str. Nicolina nr. 115 (81).
43. Herşcovici, str. Armeană (Armenimei) nr. nr. 8 (6).
44. Haim Hoffman, str. Sinagogilor nr. 7 (nr. 9), cumpărat în 1880.
45. Reb Iancole (Reb. Iankolă, Katz), str. Aron Vodă nr. 40.
46. Reb Ihil, str. Armenească (Armenimei) nr. 39.
47. Reb Ioinole (Rebi Ionolă - Hevra Mișnais), str. Arapului (Arap) nr. 20. Exista pe lângă sinagogă şi o Hevra Mişnaiot.
48. Jurist (Beit Şlomo, Beth Sloima), str. Gh. Lascăr nr. 3.
49. Jurători, str. Jurători.
50. Kahana (Leiba Cahane), str. Ştefan cel Mare nr. 30 (nr. 38), ctitorită în 1864 de bancherul Leib Kahane, dezafectată după anii 1960 (?).
51. Litiner, str. Pomir nr. 8, exista documentar din anul 1847, 100 enoriaşi în 1938. Rabinul Litiner fusese angajat de către Moise Gherşen Packer.
52. Lumânărari, str. Sărăriei nr. 33, cumpărat în 1907.
53. Măcelari (Trunchieri), str. Aron Vodă nr. 3.
54. Reb Meirl (Meirel), str. Pomir nr. 8.
55. Meirkes (Meerchis), Str. Stâncă (Stîncă) nr. 3.
56. Şloime Mendels (Mendel Ștoimă), Str. Mlaştinei nr. 4 (65), exista în 1903. În anul 1856 avea o Hevra Mişnaiot - al cărui catastif a putut fi studiat în anul 1955.
57. Menike, Str. Sinagogilor nr. 7.
58. Merari (Merarilor), Str. Labirint nr. 17. - Imobilul a fost cumpărat în anul 1866 cu 400 de galbeni. Dezafectată. Depozit de obiecte de cult al comunităţii în anul 1995.
59. Moisă sân Haim (Moise sin Haim), Str. Broscăriei nr. 7.
60. Muzicanţi (Muzicanților, Lăutari), Str. Pantelimon nr. 37 (Str. Pantilimon 31), exista dinainte de 1844. Catastiful sinagogii a fost datat începând cu 1853.
61. Nahman Botoşaner, (Reb. Nachman ?) Str. Bucşinescu nr. 39 (27), la 1830 se menţionează existenţa unei Hevra Mişnaiot, Ctitorul Nahman a decedat în anul 1849. Mai exista în 1960.
62. Templul Iacob Neuschot, “Beit Hadaş” (Beth Iacob zis Templu Neuschotz), construit în 1865, “clădire modernă în centrul oraşului. În anul 1944 clădirea a fost bombardată şi a trebuit să fie demolată odată cu sistematizarea cartierului”. - str. Cuza Vodă nr. 83
63. Packer (Pocker), zis Reb Şaikes (Saikes), Str. C. Negri nr. 60.
64. Sinagoga “Pe Uliţa Pescăriei Jidoveşti”, exista în 1852.
65. Pietrari, zisă David Rabinovici, Str. Tăietoarei nr. 2.
66. Pietrari, Str. Rufeni nr. 33, înfiinţată în 1853. Pe lângă ea funcţionau cursuri de Talmud Tora.
67. Pietrari (Pietrarilor), Str. Ipsilante nr. 24, exista în 1886. S-ar putea ca expresia pietrari să fie „literatizarea“ moldovenescului „chetrar = zidar. Pe vremuri oraşul Iaşi avea mulţi zidari evrei.
68. Podu Albineţ, Str. Marfa nr. 26.
69. Poporenilor (Ţesătura), Str. Ţuţora nr. 3.
70. Rabin Rabinovici, zis şi Şcoala Unită, Str. I. C. Brătianu nr. 160.
71. Iacob Raişes, Str. C. Negri nr. 28 (sau 86), menţionată înainte de anul 1928. Lazăr Rapaport, vezi nr. 41.
72. Ratşi Iacob (Beit Iacob, Beth Iacob Goldemberg) Goldenberg, Str. Costache Negri nr. 86.
73. Eli Meir Reichemberg (Eli Meier Reichenberg ?), Str. Panaite Stoica, donat de filantropul Reichemberg Comunităţii în 1860.
74. Rabin Raines, Str. C. Negri nr. 66.
75. Retiv Ahava (Rutiv Ahava), Str. Nicolina nr. 118 (86).
76. Roite Şil (Sinagoga Roşie) sau Descălecătoare, Str. Nicolina nr. 43, funcţiona şi după cel de-al doilea război mondial.
77. Michel Roşieşiva (Roseșiva), Str. Sinagogilor nr. 12.
78. Sadagura (Rab. Tverski, Rişişer rebe), Str. C. A. Rosetti nr. 11 (nr. 26).
79. Salhana, Str. Salhana nr. 35.
80. Sărărie, Str. Sărăriei nr…. , construită în 1864 de Şaim Horeştein şi Comunitatea evreilor. Sub sinagogă se află subsoluri închiriate ca locuinţă. Chiria constituia un venit al sinagogii. Clădirea e de zid şi are zaplaz.
81. Sărata, construită în 1816, “alături de baia evreiască”.
82. Lupu Schwarz (Schvartz), Str. Socola nr. 90.
83. Solomonică, Str. Ştefan cel Mare nr. 31 (nr. 21).
84. Spitalul Israelit, Str. Elena Doamna nr. 43.
85. Stoleri, Str. Arapului (Arapu) nr. 62.
86. Stoleri (Stolerilor), Str. Cuza Vodă nr. 44 (nr. 35).
87. Strul Aron, Str. Păcurari nr. 24, dezafectată în 1975.
88. Piaţa Sturza, Str. Sărăriei nr. 13. - Sub denumirea de Şcoală se înţelegea în secolul al XIX-lea sinagoga mai însemnată. E vorba de câteva lăcaşuri de cult denumite Sinagoga Mare. Vezi Sinagoga Strul Aron nr. 87”. Se cunosc acte de umpărare din 1852 și documente ce menţionează funcţionarea ei şi în anul 1898.
89. Sinagoga Mare pe Podu Lung, dinainte de 1865, conform unei ştampile păstrate.
90. Sinagoga Mare din Podu Roş - A fost creată de Rabi Iehoşua Heşil, numit şi Apter Rav. Acesta a păstorit la Iaşi între anii 1803-1811 şi a semnat şi actul de cumpărare a unui jilţ, fapt menţionat de I. Kara într-un articol din R C M din 15 iulie 1974. Actul de cumpărare a fost reîntărit după doi ani de către rabinul Zvolever rav, care a păstorit la Iaşi între anii 1808-1837. Sinagoga a fost renovată în anul 1864. Datorită sistematizării oraşului, clădirea a fost demolată.
91. Sinagoga Şcoala Mare, Str. Smârdan nr. 43.
92. Sinagoga Mare din Târgu Cucului, Str. Sinagogilor nr. 1 (nr. 11). “În prezent este cea mai veche din România. Pe terenul cumpărat în anul 1657 s-a construit în stilul baroc târziu, polonez, marea sinagogă care se păstrează până în zilele noastre. Construcţia este din piatră şi cărămidă. Rabinul Natan Nata Hanover (care a păstorit şi la Iaşi), se pare că a insistat ca sinagoga să fie terminată cam prin anul 1670. Forma actuală datează din anul 1762, odată cu restaurarea clădirii, aşa cum arată înscripţia exterioară de pe peretele sudic. A fost refăcută după un incendiu din 1822. A mai fost refăcută, adăugându-i-se o cupolă, în perioada interbelică. După cel de al doilea război mondial s-au executat reparaţii. Pe lângă sinagogă funcţionează un mic muzeu al Comunităţii ieşene.
93. Şmuses (Șmușu), Str. Nicoriţă nr. 61 (32).
94. Ştefaneşter Clouz, - str Elena Doamnă nr. 8, vizavi de Sinagoga mare din Tg. Cucului. A fost înfiinţată în anul 1907. Clădirea, mobilierul, obiectele de cult, realizate din donaţiile hasidimilor.
95. Lupu Tailer (Lipa Teiler), Fundacul Niţescu nr. 3 (2), teren donat de soţii Avram şi Maria Finkelstein, în anul 1875.
96. Tăietorii de lemne (Tăetori), Str. Brudea nr. 6.
97. Talmud (!), Str. Micşunele nr. 3.
98. Talmud Tora (Thora), Str, Şipote nr. 8 (9).
99. Tapiţeri, Râpa Galbenă.
100. Lazăr Tapiţer (Leizer Tapițer), b-dul. Elisabeta nr. 127.
101. Rabi Taubes (Rabin Taubes), Str. Cucu nr. 5 (56).
102. Telali (Telalilor), Str. Apeduct nr. 37.
103. Toiras Moişe (Păcurari), Şoseaua Păcurari nr. 12.
104. Sinagoga din Str. Toma Cozma 70 (Tikers), vezi nr. 37.
105. Sinagoga din Uliţa Teatrului Vechi, citată documentar în 1830 şi 1851.
106. Faibiş Wahrman (Faiviș Wahram), Str. Sf. Lazăr nr. 51.
107. Sinagoga “La zid” - str. Calcaina nr. 35 - În anul 1857 este confirmată donaţia făcută de enoriaşii Alter Meir Leib şi Azriel Herş. Aparţinea Comunităţii.
108. Ziberari (Ziberarilor), Str. Blondelor nr. 13.
109. Zidarilor (Şraibman, Avram Sreibman), Str. Arapului (Arapu) nr. 28 (26).
110. Zisu Herman, Str. Labirint nr. 10 (6), a funcţionat până în 1979, “când a fost demolată din cauza sistematizării zonei”.
111. Zugravi, în Mahalaua Muntenimea de Mijloc, teren cumpărat în 1856.
112. Zvolever vechi (Zvolover Iușem), Str. Horia nr. 16, Ștefan cel Mare.
113. Zvolever, Str. Cucu - Sinagogă cunoscută ca merituos centru de studii talmudice. Enoriaşii studiau 24 de ore din 24, sinagoga fiind deschisă permanent.
- Danil zis Zvolever - str. Cucu nr. 44
- Eli Meier Reichenberg - str. Strâmbă nr. 11
- Haim Herş - str. Bălţi nr. 5
- Iacob Schor zis Azilul de bătrâni - str. Sf. Constantin nr. 5
- Iancu Croitor - str. Bădărău nr. 16
- Mahsikei Hadas Eșiva Bet Aron - str. Aron Vodă nr. 5
- Meniche - str. Sinagogilor nr. 13
- Natan Gropper - str. Jurătorilor nr. 1
- Pietrarilor - str. Bularga nr. 17
- Pietrarilor (Pietrari) - str. Șipote nr. 11
- Rabin Naftulea - str. Apeduc nr. 29
- Rabin Reines - str. Palat
- Șmil Meer - str. Socola nr. 49
- Talmud-Thora zis Ştefăneşter Klaus - str. Elena Doamnă nr. 8
- Telalilor Mici - str. Tătărași nr. 45
- Tg. Nicolina zis Țap - Șos. Nicolina nr. 51
- Zugravilor str. Zugravilor nr. 9.
Autorul I. Kara specifică, referitor la Iaşi: “Nu am reuşit încă să găsesc date precise despre restul de 24 de sinagogi din numărul de 140 indicat în 1944 de preşedintele Comunităţii. În orice caz, în septembrie 1995 nu existau decât patru clădiri de sinagogi; în două se oficiază şi acum. Bombardamentele din timpul celui de al doilea război mondial, emigrările, sistematizarea oraşului sub regimul Ceauşescu au făcut să dispară marea majoritate a sinagogilor. Odată cu clădirile au dispărut şi o parte din inventar, cu toate măsurile luate de către Comunitate.
În anul 1975 în Iaşi mai existau doar ”patru sinagogi, în două se oficia, comunitatea depunând eforturi pentru buna lor funcţionare”.
- În Inventarul Arhivelor Naţionale Iași (Fond nr.89 Inventar nr.1447) regăsim o listă cu adresele Sinagogilor din orașul Iași din perioada 1939-1942 de la care s-au păstrat diferite acte:
- Sinagoga Beis David, str. Morilor nr. 5.
- Sinagoga Bholsem, str. Cosaşului nr. 5
- Sinagoga Botoşineanu, str. Bucşinescu nr. 39
- Sinagoga Buccezilor, str. Calcaina nr. 6
- Sinagoga B. Iurist, str. Ştefan cel Mare nr. 44.
- Sinagoga Cantorilor, str. I. C. Brătianu nr. 82
- Sinagoga Cojocarilor, str. Sinagogelor nr. 7
- Sinagoga Croitorilor Mari, str. Sinagogelor nr. 1
- Sinagoga Croitorilor, str. Sf. Teodor nr. 22.
- Sinagoga Eli Meer Reichensberg, str. Panait Stoica nr. 11.
- Sinagoga Haim Herş, str. Bălţi nr. 5.
- Sinagoga Găinarilor, str. Rufeni nr. 11.
- Sinagoga Mare din Păcurari, str. Păcurari nr. 57 (37, 61).
- Sinagoga Maşiniştilor, str. Cupidon nr. 14.
- Sinagoga Măcelarilor, str. Aron Vodă nr. 3.
- Sinagoga Nathan Gropper, str. Jurători nr. 1.
- Sinagoga Petrarilor, str. Alexandru Ipsilante nr. 26
- Sinagoga Rabin Abeş Kamer, str. Apeduct nr. 49.
- Sinagoga Rab. Meierchis, str. Stâncă nr. 6
- Sinagoga Ruţu Hava, str. Nicolina nr. 114.
- Sinagoga Salhana, str. Aurel Vlaicu nr. 14.
- Sinagoga Şloim Mendel, str. Dr. Tauzic nr. 1.
- Sinagoga Şloim Iurist, str. Gh. Lascăr nr. 3.
- Sinagoga Talali Mici, str. Mizil nr. 2.
- Sinagoga Talmud–Tora, str. Micşunelelor nr. 9.
- Sinagoga Toires Tores/Moisă/ Moise, Şos. Păcurari nr. 12.
- Sinagoga Zid, str. I. C. Brătianu nr. 35
- Sinagoga Zugravilor, str. Zugravi nr. 11.
- În perioada 14 iulie 1942 – 23 august 1944 a fost aplicată Politica de românizare promovată de regimul Antonescu. Astfel, în România au fost expropriate 1.042 de imobile comunitare: temple, sinagogi, case de rugăciune, clădiri de şcoală, spitale, dispensare, aziluri de bătrâni, orfelinate, cimitire, băi rituale, sedii de comunităţi, locuinţe parohiale, fabrici rituale de azime etc.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Apeduct Nr. 49.
- Sinagoga situată in orașul Iași. str. Cismăriei nr. 16.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Apelor Nr. 4.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Cosașilor Nr. 5.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Socola Nr. 25.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Socola Nr. 79.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Calcania Nr. 6.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. I. C. Brătianu Nr. 57.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Smârdan, Nr. 22.
- Sinagoga situata in orașul Iași, str. Smeului Nr. 2.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Funcționarilor Nr. 8.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Simîon Bărnuțiu Nr. 7.
- Sinagoga situată in orașul Iași. str. Procopie Nr. 6.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Trantomir Nr. 5.
- Sinagoga situată în orașul Iași, Tg. Cop. Jud.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Sinagogilor Nr. 3.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Ipsilante Nr. 34.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Broscăriei Nr. 50.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Melcului Nr. 16.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Boșotă Nr. 8.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Cometa Nr. 5.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Melcului Nr. 17.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Sf. Teodor Nr. 30.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Cucu Nr. 44.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Lăutari Nr. 54.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Apeduct Nr. 32.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Stâncă Nr. 6.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Panaite Stoica I.
- Sinagoga situată în orașul lași, str. Sinagogilor Nr. 9.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Rufeni Nr. 11.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Nemțească Nr. 12.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Jurătorilor Nr. 1.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Bălți Nr. 5.
- Sinagoga situată în orașul lași, str. Cupidon Nr. 14.
- Sinagoga situată în orășel Iași, str. Arap Nr. 20.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Sinagogilor Nr. 5.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Apeduct Nr. 35.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Prof. Paul.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Ștefan cel Mare Nr. 38.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. C. A. Rosetti Nr. 37.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Aron Vodă Nr. 40.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Piața Sturzoaie Nr. 29.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Elisabeta Nr. 6.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Fundătura Niță.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Pomir Nr. 8.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Aron Vodă Nr. 3.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Mlăștinei Nr. 63.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Păcurari Nr. 57.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Cucu Nr. 52.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Sinagogilor Nr. 13.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Sinagogilor Nr. 12.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Melcului Nr. 19.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Pantelimon Nr. 37.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Bucșinescu Nr. 39.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Bulgara Nr. 27.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Ipsilante Nr. 26.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. C. Negri Nr. 68.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Marta Nr. 26.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Țuțora Nr. 59 (9).
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Cucu Nr. 50.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Hagi Lupu Nr. 8.
- Sinagoga situată în orașul Iași. str. Pomir Nr. 1.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Crucii Nr. 20.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. I. C. Brătianu Nr. 124.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Apeduct Nr. 1.
- Sinagoga situată în orașul Iași. str. Sf. Lazăr Nr. 51.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Nicolina Nr. 43.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Nicolina Nr. 113.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. C. Negri.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Aurel Vlaicu.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Sf. Constantin Nr. 5.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Nicoriță Nr. 32.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Dr. Tauzic Nr. 1.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Gh. Lascăr Nr. 3.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Ștefan cel Mare Nr. 21.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Elena Doamna Nr. 8.
- Sinagoga situată in orașul Iași, str. Cuza Vodă Nr. 55.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Micșuneli Nr. 1.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Burdca Nr. 6.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Arap Nr. 64.
- Sinagoga situată în orașul Iași, șoseaua Păcurari Nr. 12.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Toma Cozma Nr. 76.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Descălicătoare Nr. 14.
- Sinagoga situată în orașul Iași, sir. Ștefan cel Mare Nr. 44.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Boșotă Nr. 6.
- Sinagoga situată în orașul Iași, b-dul Brătianu Nr. 35.
- Sinagoga situată în orașul Iași, b-dul Brătianu Nr. 127.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Arap Nr. 28.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Blonzilor Nr. 13.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Labirint Nr. 6.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Sf. Lazăr Nr.77.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Zugrav Nr. 9.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Ștefan cel Mare Nr. 10.
- Sinagoga situată în orașul Iași, str. Arapu Nr. 20.
- Imagini cu Sinagogile din Iași găsiți în articolul de aici.
O listă cu Instituțiile evreiești din Iași din anii 1930:
- Căminul studenților evrei, str. Păcurari 93
- Casa de orfani Iacob și Fani Neuschotz, str. Academiei 5
- Cantina Școlară Isac și Amalia Gheltzer, str. Elena Doamna
- Gimnaziul Israelit de băeți Moritz și Betti Wachtel, str. Sărăriei 147
- Maternitatea Israelită, str. Elena Doamna 4
- Orfelinatul evreesc (de Război) str. G. Marzescu 24
- Școala Cultura, str. Gh. Marzescu 26
- Școala Israelită-Română Junimea Nr 1, str Sărăriei
- Școala Israelită-Română Nr. 2, str Palat
- Școala de fete a Reuniunei Femeilor Israelite, str. Lozonschi
- Școala primară, secundară și profesională David Herzenberg, str. Anastasie Panu
- Școala primară de fete, Dr. Stern, str. Mangirof
- Școala primară Talmud Thora-Mare din str. Aron Vodă 5
- Școala primară Talmud Thora-Mare din str. Naționala 2
- Școala primară Talmud Thora-Mare din str. Păcurari
- Spitalul Israelit, str. Elena Doamna 42
- Spitalul Dr. L. Gelehrter, str. Ghica Vodă 39
- Sinagoga Mare din Tg. Cucului
- Sinagoga Mare din Podu Roș
- Sinagoga Cantar, str. I. C. Brătianu
- Mai multe detalii pe jewishgen.org/iasi și în articolul despre strada Elena Doamna (Târgul Cucului) link
- Surse Evreii din România. Schiţă istorică - L. Benjamin şi H. Kuller, Sinagogi din România (1996) - Aristide Streja şi Lucian Schwarz, Ion Mitican - Din Tg. Cucului în Piața Unirii, scribd.com/sinagogi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu