Breslele creștine din Iașul anilor 1860

În revista Grai Moldovenesc se vorbește despre breslele creștine din orașul Iași.

În 1860, conform listei 'Starostilor deosebitelor corporații din capitala Eșii' existau 33 de bresle diferite.

Avem astfel staroste (conducător) pentru: băcali (negustori), făclieri, droșcari (trăsuri), cușmari (căciuli de blană), săidacari (tolbe), ferari, lipoveni, hiristigii (cherestea), cărămidari, mahali (hamal), chitari (pâine), plăcintari, soponari (săpun), zugravi, brașoveni (covrigi ?), potcapieri (pălării), croitori, blănari, mindirigii (plapumă), argintari, cizmari, casapi (măcelari), chetrari (piatră ?), grădinari, cibotari (cizme) nemțești sau rusești, tălpălari (tălpi, lucrător cu piele), lăutari, rachieri (rachiu), brahari (bragă), pescari, teslari (dulgher), olari, abagieri (țesătură groasă), hornari și pavelari.

Breslele aveau de obicei o biserică a lor cum ar fi în Iași: biserica Tălpălari din mahalaua calicilor sau a mișeilor unde locuiau meșterii tălpălari cu ateliere de dubit pieile și de confecționat încălțăminte, Biserica Ziua Crucii din Nicolina construită de breasla dubălarilor (tăbăcari) și soponarilor din Iași, Biserica Pogorârea Sfântului Duh din cartierul Podul de Fier a fost realizată de membri ai breslei curelarilor și ciubotarilor, Biserica Sf. Spiridon de breasla negustorilor, Biserica Sfântul Andrei se afla pe terenul unde era Fânăria Domnească şi aici s-au aşezat începând cu secolul al XVIII-lea, slujitori ai Curţii Domneşti din apropiere, slujbaşi şi meşteşugari, Biserica Sfântul Ioan Botezătorul aflată în Târgul de Sus sau al Măjilor (al pescarilor), Biserica Cuvioasa Parascheva și Biserica Banu unde se închinau cei din breasla calicilor adică a cei care trăiau din mila publică, Biserica Albă din Târgul  Făinii ținea de breasla târgoveţilor, în zonă locuiau slujitori ai domniei și meseriași, Biserica Nicoriță a aparținut breslei seidacarilor și teslarilor, Biserica Sf. Pantelimon din Târgul Făinei unde se închinau breslele doctorilor, spițerilor și bărbierilor, Biserica Sf. Ștefan din Sărărie a aparținut breslei bacalilor, Biserica Vulpe din Sărărie a fost construită de breasla blănarilor, Biserica Sf. Vasile din Tătărași a aparținut breslei pescarilor. 

 

În Iași unele străzi încă se mai păstrează denumiri ale breslelor de odinioară: Olari, Cărămidari, Zugravi, Grădinari, Tălpălari etc.

 

Starostele breslei lăutarilor a fost și cunoscutul Barbu Lăutaru, îngropat cu mare cinste în Biserica Zlataust.

O poză cu lumânarea breslei de la biserica Tălpălari găsiți în Colecția BCU.

N.A. Bogdan a scris în Monografia orașului Iași că aici au existat din vechime bresle care aveau un patron la o anumita Biserica unde se adunau în zilele de sărbătoare:
1. Breasla Bacalilor, se închina la Biserica Sf. Ștefan
2. Breasla Negustorilor, mărunțușari sau brașoveni, la Biserica Sf. Spiridon
3. Breasla Ciubotarilor și a Mindirigiilor, la Biserica Curălari
4. Breasla Croitorilor și Ișlicarilor la Biserica Sf. Gheorghe Lozonschi
5. Breasla Abagerilor, la Biserica Vovidenie
6. Breasla Blănarilor, la Biserica sf. Ilie
7. Breasla Curelarilor, la Biserica Curelarilor
8. Breasla Talpalarilor, la Biserica Talpalari
9. Breasla Casapilor, la Biserica Sf. Dumitru Misai
10. Breasla Bărbierilor, la Sfta Paraschiva (Metecul Maicelor)
11. Breasla Făclierilor, la Biserica sf. Neculai Domnesc
12. Breasla Olarilor, la Biserica Toma Cozma
13. Breasla Rachierilor sau crâșmarilor la Sfta Vineri
14. Breasla Chiristigiilor la Biserica sf. Andrei
15. Breasla Lipovenilor (vânzători de obiecte aduse din Rusia), la Biserica Lipovană
16. Breasla Pescarilor, la Biserica sf. Vasile din Tătăraș
17. Breasla Pitarilor și Plăcintarilor la Biserica sf. Panteleimon
18. Breasla Ceasornicarilor și juvaergiilor (evrei)
19. Breasla Braharilor și Acadelarilor, la Biserica Vulpea
20. Breasla Lăutarilor, la Biserica sf. Ioan din Beilic
21. Breasla Zarzavagiilor și grădinarilor, la Biserica sf. Neculai din Ciurchi
22. Breasla Boengiilor, la Biserica sfții Constantin și Elena
23. Breasla Dubalarilor, la Biserica Sții Voevozi Rufeni și la Biserica Ziua Crucei
24. Breasla Saidacarilor la Biserica sfții Atanase și Chiril
25. Breasla Calicilor, la Biserica sf. Paraschiva (Prapa Doamna) și la Biserica Banu
26. Breasla Călărașilor Agiei și a Brînzarilor, la Biserica sfții Voevozi Roșca
27. Breasla Cojocarilor și Căciularilor, la Biserica sf. Teodor
28. Breasla Cizmarilor (cari făceau ciubote pentru țărani, iminii de teletină și iuft, papuci femeiești de meșină și săftian, la Biserica sf. Lazăr
29. Breasla Argintarilor și Bogasierilor, cari aduceau fabricate rusești, frânghii, clopote, ferării, la Biserica Albă.
30. Breasla Căldărarilor și Ferărilor, la Biserica sf. Andrei
31. Breasla Negustorilor importatori de blănuri rusești și din Lipsca, la Biserica Banu
32. Breasla Potcapcierilor, la Biserica sf. Dumitru Balș
33. Breasla Lăcătușilor și caretașilor la Biserica sf. Neculai cel Sărac
34. Breasla Cărămidarilor, pietrarilor și ciubotarilor ruși, la Biserica sf. Neculai din Iarmaroc
35. Breasla Teslarilor și butnarilor la Biserica sfții Voevozi Rufeni
36. Breasla Lipscanilor, la Biserica 40 de Sfinți
37. Breasla Tufecciilor sau armurierilor, la Biserica sf. Haralamb
38. Breasla Brânzarilor, la Biserica sf. Ioan Botezătorul
39. Breasla Suiulgiilor sau suingiilor, la Biserica Golia
40. Breasla Soponarilor, la Biserica Ziua Crucei
41. Breasla Doctorilor și Spițerilor creștini, la Biserica sf. Panteleimon și alte deosebite bresle.

La 1834 când s-a format Eforia orășenească breslele din Iași ajungeau numărul de 30 având reprezentant cu un Mai Mare Staroste. Fiecare breaslă, pe lângă Starostele ei, avea și un steag care se păstră în biserica breslei, precum și o făclie mare de ceară, lungă de un stânjen pe care era zugrăvit sfântul patron. Lumânarea se ținea în picioare în amvonul bisericii când era o serbare sau o înmormântare a unui breslaș.

Documente digitale despre orasul Iasi

Exemple de resurse digitale cu ziare și cărți scanate:

- Biblioteca Digitală a Bucureştilor

- Biblioteca Centrală Universitară M. Eminescu Iași

- Biblioteca Județeană G. T. Kirileanu Piatra Neamț 

 

- Biblioteca Digitala Transilvanica

- Biblioteca Digitala BCU Cluj

- Biblioteca Judeţeană Octavian Goga Cluj

 

- Biblioteca Județeană Ovid Densusianu - Hunedoara-Deva   

- Biblioteca națională a României

- Biblioteca Digitala Europeana  - greenstone Neamț

 

- Biblioteca Județeană Alexandru D. Xenopol Arad

 

- Biblioteca Judeţeană Astra Sibiu 

- Biblioteca Digitala Europeana - Romania

 
- Biblioteca Digitală Națională

- CIMEC

- Anuarul Universității UAIC

 

- Biblioteca Naţională Digitală Moldavica

 

- Central and Eastern European Online Library - Ceeol.com

 

- Digiteca Arcanum - acces cu abonament

Populația din Iași în anul 1883 - Ziarul Timpul

Stefan cel Mare, Domnul Moldovei

Desenul sculptorului Emmanuel Frémiet cu statuia lui Ștefan cel Mare inaugurată la Iași în ziua de 5 iunie 1883 și versurile lui Vasile Alecsandri: Imn lui Ștefan, Ștefan și Codrul. 

Ceremonia dezvelirii a avut loc la data de 5 iunie 1883 în prezența Regelui Carol I iar Vasile Alecsandri a compus pentru acest prilej poezia Odă la statuia lui Ștefan cel Mare care a fost oferită pe foi volante tuturor participanților. 

via ziarul Cimpoiul din 1883

Muzeul Sf Ierarh Dosoftei Mitropolitul - Iași 1970

Casa Dosoftei, numită și Casa cu arcade, a fost construită în secolul al XVIII-lea în preajma vechii Curți Domnești și unde era pe la 1680 locuința mitropolitului cărturar Dosoftei Barilă care a tipărit la Mitropolie în limba română principalele cărți liturgice, unele traduse de el însuși.

În prezent aici este secția de Literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași, înființată în 1970.

Casa Dosoftei a fost restaurată de către Direcția Monumentelor Istorice între anii 1966 -1969, vechile ziduri fiind conservate iar acoperișul casei a fost refăcut după o stampă din 1845 a lui J. Rey.
Poze din 1970 pe agerpress.

Dosoftei Dimitrie Barilă (1624 -1693) a fost un cărturar român, mitropolit al Moldovei, fiind primul poet național, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura dramatică universală și din cea istorică în românește, primul traducător al cărților de slujbă în românește în Moldova, primul cărturar român care a copiat documente și inscripții, unul dintre primii cunoscători și traducători din literatura patristică și post patristică și care a contribuit la formarea limbii literare românești.
La rugămintea patriarhului loachim al Moscovei și a mitropolitului Varlaam lasinski al Kievului, a tradus din grecește în slavo-rusă mai multe lucrări teologice: Scrisorile Sfântului Ignatie Teoforul, Constituțiile Sfinților Apostoli, Istoria bisericească și privire mistică a patriarhului Gherman I al Constantinopolului (o explicare a Sf. Liturghii), Dialog împotriva ereziilor, și despre credințe noastre a lui Simeon al Tesalonicului, 40 de cuvântări (Mărgăritare) ale unor Sfinți Părinți (34 ale Sf. loan Gură de Aur) și a alcătuit în slavo-rusă, o culegere de texte patristice și liturgice despre prefacerea Sfântelor Daruri. 

Sursa