28 decembrie 2022

Concursul pentru Sistematizarea Pietei Unirii din Iasi - 1959

Continuăm articolele despre sistematizarea orașului Iași publicate în revista Arhitectura din 1959 cu Sistematizarea Pieței Unirii din Iași

- Concursul pentru Sistematizarea Pieței Unirii din Iași - 1959 - de Arh. Tr. Chiţulescu

Piaţa Unirii din Iaşi este în momentul de faţă centrul civic, administrativ şi de circulaţie al oraşului. Aici se află situat Sfatul popular orăşenesc, se desfăşoară manifestaţiile publice ocazionate de evenimentele politice importante şi tot aici converg magistralele importante ale oraşului, existând totodată şi o importantă circulaţie de tranzit.

1. - Vedere din Piața Unirii

2. - Vedere din Piața Unirii
 
3. - Vedere din Piața Unirii
 
4. - Vedere din Piața Unirii

Necesitatea unui concurs pentru sistematizarea pieţei Unirii din Iaşi a apărut atât din dorinţa organelor locale de a construi în prima etapă clădiri de locuit în zona centrală a oraşului, cât şi din lipsa unor studii de sistematizare care să rezolve urbanistic, în mod definitiv, această piaţă, cu toate că în ultimii ani s-au întocmit mai multe proiecte de sistematizare.
Actualmente, piaţa Unirii este o piaţă de mari proporţii în care converg nu mai puţin de 6 străzi, al căror debuşeu apropiat fragmentează fronturile construite ale acesteia.
Clădirile importante situate în piaţă sunt:
- clădirea care are la parter restaurantul Moldova (4 caturi);
- clădirea Sfatului popular orăşenesc (monument istoric - 2 caturi);
- clădirea magazinului de produse industriale (4 caturi);
- clădirea fostului han Bacalu (monument istoric - 2 caturi).

5. - Schema Pieței Unirii și situația cotelor de nivel

În afară de aceste clădiri, în zona imediat învecinată pieţei se mai află următoarele monumente de arhitectură: Muzeul A. I. Cuza, biserica Tălpălari şi clădirile înconjurătoare, clădirea fostei Academii Mihăilene, biserica Banu; iar mai departe, la intersecţia străzilor Lăpuşneanu şi 23 August (teritoriu ce trebuia sistematizat în cadrul concursului), clădirea Bibliotecii Universitare şi cea a sediului A.R.L.U.S. Trebuie menţionată şi noua clădire a telefoanelor (pe strada Lăpuşneanu colţ cu strada Banu), care prin volumul său constructiv şi mai ales prin cablurile şi releele sale trebuie să fie menţinută pe actualul amplasament.


6. - Schiţă cu schema stradală existentă a oraşului Iaşi. 
Porţiunea punctată reprezintă zona centrală a oraşului propusă pentru sistematizare

În ceea ce priveşte fluxurile de circulaţie se constată că există două direcţii principale (solicitate în ambele sensuri):
- strada 23 August şi strada Păcurari (artere de penetraţie), prin strada Dimitrov şi strada Fr. Engels, spre strada Ştefan cel Mare şi strada Cuza-Vodă (care conduc spre partea opusă a oraşului, spre cartierele Tătăraşi, Ciric etc.);
- strada Filimon Sîrbu (de la gară - "azi strada Arcu"), spre strada Cuza-Vodă şi strada Ştefan cel Mare.
Trebuie menţionat că astăzi nu există o legătură directă între zona gării şi importantul cartier Copou (strada 23 August), unde se construiesc atât clădiri publice, cât şi locuinţe.
Strada Lăpuşneanu, care cu un mic decalaj se află în prelungirea străzilor 23 August şi Ştefan cel Mare, este interzisă circulaţiei vehiculelor, având în prezent un caracter comercial şi de promenadă.
Pe străzile Cuza-Vodă, Gabriel Pery, Filimon Sîrbu, Gh. Dimitrov, 23 August şi Păcurari astăzi circulă tramvaie (trei linii), care, într-un viitor apropiat, vor fi înlocuite cu troleibuze sau autobuze.

 

7. - Plan de situaţie a zonei centrale a oraşului Iaşi:
1. Sfatul popular orăşenesc (monument istoric) - azi Starea Civilă
2. Clădirea restaurantului Moldova - azi Hotel Traian
3. Clădirea magazinului de produse industriale - azi Palatul Braunstein
4. Clădirea fostului han Bacalu (monument istoric)
5. Clădirea filialei Academiei R. P. R.
6. Şcoala medie Mihail Sadoveanu  - azi Colegiul Național
7. Muzeul Unirii (monument istoric)
8. Biserica Tălpălari
9. Sediul A. R. L. U. S.
10. Biblioteca universitară

Pentru o mai bună înţelegere a situaţiei existente, din punct de vedere urbanistic, este necesar să se precizeze următoarele:
- străzile 23 August, Lăpuşneanu şi Ştefan cel Mare, toate cu un traseu drept, formează o axă majoră de compoziţie a structurii oraşului vechi (dealul Copou şi prelungirea sa), orientată NV-SE, cu o lungime totală de aproximativ 4,5 km;
- strada Ştefan cel Mare, o arteră largă de aproximativ 24 m şi lungă de 1000 m, bogat plantată, leagă piaţa Unirii cu piaţa Palatului Culturii (Palatul Culturii având o perspectivă de front), are pe ambele laturi importante monumente de arhitectură (biserica Trei Ierarhi, clădirea Sfatului popular regional, Mitropolia, biserica Sf. Niculae Domnesc, clădirea Băncii de Stat etc.);
- strada Cuza-Vodă, o arteră importantă de circulaţie, foarte îngustă însă (fără posibilităţi de lărgire), leagă piaţa Unirii cu toată zona de est a oraşului, trecând pe lângă multe monumente de arhitectură (fosta casă Balş, clădirea Filarmonicii, Teatrul Naţional, mănăstirea Golia etc.);
- strada Lăpuşneanu cu o lăţime, în unele puncte, de cca. 10 m, prin amplasarea monumentelor de arhitectură şi a clădirilor valoroase, poate fi lărgită numai cu mari sacrificii;
- terenul, în zona studiată, are o pantă continuă, coborând dinspre strada 23 August spre Palatul Culturii, în piaţă existând şi o pantă de la strada Gabriel Pery spre strada Săulescu, diferenţele de nivel ajungând la 2,50 m;
- latura de sud-vest a pieţei este la cota cea mai joasă faţă de celelalte laturi, terenul coborând în direcţia sud-vest (spre strada Horea), existând posibilitatea unei vederi directe spre dealul Galata;
- în apropierea intersecţiei străzilor 23 August, Lăpuşneanu şi Păcurari se află Râpa Galbenă (terenul cade cu cca. 15 m), iar o legătură între această intersecţie şi strada Filimon Sîrbu nu se poate face decât prin strada Banu, cu unele modificări de traseu prin spatele clădirii Telefoanelor.

Faţă de situaţia existentă, prin tema concursului se cerea rezolvarea generală a circulaţiei în zona pieţei şi crearea cadrului arhitectural al acesteia prin construirea în piaţă a următoarelor clădiri:
- clădirea Sfatului popular orăşenesc, având birouri pentru cca. 500 de salariaţi, sală de şedinţe cu 300 de locuri şi anexe;
- clădirea sediului Comitetului regional P.M.R., având 150 de birouri, sală de adunări cu 500 de locuri şi anexe;
- clădiri publice, comerciale şi de locuit;
- eventual clădirea Operei de Stat, având o sală de spectacol cu 1300-1500 de locuri şi anexele corespunzătoare.

Construcţiile propuse trebuiau să ţină seama de faptul că schiţa de sistematizare a oraşului laşi indică un regim de construcţie, în zona centrală, de 4 caturi.
Prin program se atrăgea atenţia concurenţilor că monumentele de arhitectură aflate în acest perimetru trebuie păstrate, permițându-se totuşi ca unele din ele să fie deplasate sau reconstruite pe alte amplasamente, numai dacă se va socoti absolut necesar.
În linii generale, programul a fost bine întocmit, dând concurenţilor toate datele necesare unui studiu complet, urbanistic şi arhitectural. Totuşi au existat şi deficienţe, care au încurcat pe unii concurenţi.
Deficienţa principală a programului a fost eventuala introducere în piaţă a clădirii operei. Această clădire cu o sală de spectacol cu 1300-1500 de locuri şi anexele corespunzătoare, inclusiv accesele carosabile şi parcajele din jur, a pus concurenţilor serioase dificultăţi. Probabil că, iniţial, fiecare concurent şi-a pus întrebările: este necesar să se realizeze opera sau nu? Dacă trebuie să se realizeze opera, ea poate fi amplasată numai în piaţă sau în imediata sa apropiere ? Dacă se sistematizează piaţa, ținând seama de operă, nu este mai dificil decât fără operă? Cu siguranţă că răspunsurile la aceste întrebări au făcut pe unii concurenţi să piardă multă vreme până să înceapă studiul, altora le-a dat tot timpul un sentiment de nesiguranţă, iar alţii au ajuns la soluţii de compromis nesatisfăcătoare.
Amplasarea operei în piaţă, din cauza aspectului arhitectural şi a volumului său, duce la subordonarea celorlalte clădiri, devenind obiectul cel mai important. în felul acesta sediul P.M.R. şi clădirea Sfatului popular capătă ca amplasament, fie aceeaşi valoare, fie valori sensibil egale.
Pe de altă parte, soluţiile prezentate la concurs, cu sau fără operă, cu greu pot fi comparabile, deoarece amplasarea operei în piaţă ridică probleme noi, schimbând esenţial compoziţia urbanistică.

O altă deficienţă, mai puţin importantă, care totuşi a pus pe concurenţi într-o situaţie dificilă, au fost planurile de situaţie la diferite scări care nu corespundeau unele cu altele şi nu au fost actualizate, deci nu corespundeau cu situaţia de pe teren. În afară de aceasta s-au distribuit planuri de completare, date cu multă întârziere, care au dus la decalarea cu 16 zile a termenului de predare a proiectelor.
Tot o lipsă a programului din punctul de vedere al posibilităţii de a compara între ele diferitele proiecte sau planşele unui proiect este şi neobligarea ca toate planşele să aibă acelaşi format şi o orientare unică.

Concursul de idei pentru sistematizarea pieţei Unirii din Iaşi a fost deschis în noiembrie 1958, din iniţiativa Comitetului Executiv al Sfatului popular regional Iaşi şi Uniunii Arhitecţilor din R.P.R.
La 20 martie 1959, concursul s-a închis, proiectele strângându-se la Iaşi, unde, conform programului, urmau să aibă loc judecata şi premierea lucrărilor.
Juriul a fost compus din: conf. arh. G. Petraşcu ca preşedinte (delegat al conducerii Uniunii Arhitecţilor), ing. V. Zavati (vicepreşedinte al Sfatului popular regional Iaşi), ing. I. Ştefănescu (vicepreşedinte al Sfatului popular orăşenesc Iaşi), arh. G. Pohrib (arhitect şef al S.A.S. regionala Iaşi), ing. D. Paghida (inginer şef al S.A.S. regionala Iaşi), conf. arh. R. Laurian (delegat al Uniunii Arhitecţilor), conf. arh. A. Damian (delegat al conducerii Uniunii Arhitecţilor), arh. M. Vereanu (delegat al Uniunii Arhitecţilor), arh. Tr. Chiţulescu (delegat al Departamentului de Arhitectură şi Urbanism).

La concurs s-au prezentat 46 de proiecte numerotate astfel: nr. 1-7 pentru proiectele înregistrate la Iaşi; nr. 20-58 pentru proiectele înregistrate la Bucureşti.
În urma verificării proiectelor prezentate, proiectul nr. 1 a fost eliminat din concurs întrucât nu corespundea, din punct de vedere formal, condiţiilor art. 9 şi 11 din tema concursului, lipsindu-i una din piesele cerute la scara 1/1000.

8. - Planurile de situație ale proiectelor nemenționate
 
9. - Planurile de situație ale proiectelor nemenționate
 
10. - Planurile de situație ale proiectelor nemenționate
 
În urma trierilor succesive pe baza criteriilor stabilite, în timpul judecăţii s-au reţinut opt proiecte considerate ca având calităţi corespunzătoare pentru a fi premiate şi menţionate. Întrucât s-a considerat că nici unul din proiecte nu satisface pe deplin, nu s-a acordat premiul I, acesta fiind cumulat cu II şi creându-se astfel două premii egale în valoare de 20000 lei fiecare. De asemenea, întrucât două proiecte au fost considerate de valoare egală, putând obţine o recompensă minimă, ultima menţiune a fost divizată în două menţiuni a câte 2500 lei fiecare.

S-au acordat următoarele premii şi menţiuni:
- Premiul I-II ex aequo (20 000 lei) proiectului nr. 46 (motto 13131), autori, arhitecţii: Gabriela Bertumé şi Sena Farb;

11. - PREMIUL I Şl II EX AEQUO Proiect cu motto 13131 - Număr de ordine 46 
Autori, arhitecţii Gabriela bertumé, Sena Färb
 
11b. - 
 
12. -

- Premiul I-II ex aequo (20 000 lei) proiectului nr. 55 (motto 42451), autori, arhitecţii: Constantin Săvescu, Gabriel Cristea şi Romeo Belea

 
13. -  PREMIUL I Şl II EX AEQUO Proiect cu motto 42451 - Număr de ordine 55 
Autori, arhitecţii: Constantin Săvescu, Gabriel Cristea, Romeo Belea

14. - 

 
15. -

- Premiul III (10 000 lei) proiectului nr. 29 (motto 12243), autori, arhitecţii: Alice Lepădatu și Vladimir Protopopescu;

16. - PREMIUL III Proiect cu motto 12243 - Număr de ordine 29 
Autori, arhitecţii: Alice Lepădatu, Vladimir Protopopescu
 
17. -  

18. -

- Premiul III (10 000 lei) proiectului nr. 31 (motto 53451), autor, arhitect Nicolae Sburcu;

19. - PREMIUL III - Proiect cu motto 53451 - Număr de ordine 31 
Autor, arh. Nicolae Sburcu
 
20. - 

21. -

- Menţiune (5 000 lei) proiectului nr. 22 (motto 11112), autori, arhitecţi: George Filipeanu şi Leon Strulovici;

22. - MENŢIUNE Proiect cu motto III 12 - Număr de ordine 22 Autori, 
arhitecţii: George Filipeanu, Lecn Strulovici

23. -
 
24. -


- Menţiune (5 000 lei) proiectului nr. 23 (motto 85713), autor, arhitect Paul Emil Miclescu;

25. - MENŢIUNE Proiect cu motto 85713 - Număr de ordine 23 
Autor, arh. Paul Emil Miclescu
 
26. - 

27. -

- Menţiune (2 500 lei) proiectului nr. 25 (motto 45350), autori, arhitecţii: Tiberiu Niga şi Victor Abraham;

28. - MENŢIUNE EX AEQUO Proiect cu motto 45350 - Număr de ordine 25 
Autori, arhitecţii: Tiberiu Niga, Victor Abraham

29. - 

30. -   

- Menţiune (2 500 lei) proiectului nr. 44 (motto 87678), autori, arhitecţii: Pascal Georgescu, Dan Slavici, Ion Ştefan şi Constantin Jugurică.

31. - MENŢIUNE EX AEQUO Proiect cu motto 87678 - Număr de ordine 44 
Autori, arhitecţii: Pascal Georgescu, Dan Slavici, Ion Ştefan, Constantin Jugurică

32. - 

33. -

Criteriile care au stat la baza judecării proiectelor prezentate la concurs au fost următoarele:
- încadrarea ansamblului pieţei în structura generală a oraşului (circulaţia vehiculelor şi pietonilor, posibilitatea organizării de mitinguri şi defilări, punerea în valoare a unor monumente de arhitectură, a noilor clădiri reprezentative şi a peisajului);
- posibilitatea de a se crea cât mai multe amplasamente pentru locuinţe;
- forma, sensul şi dimensiunile pieţei, precum şi componentele cadrului arhitectural;
- rezolvarea circulaţiei prin piaţă şi în jurul său;
- economicitatea soluţiei, posibilitatea realizării în etape şi problema dărâmărilor;
- prezentarea proiectelor din punct de vedere grafic.

În general, proiectele s-au înscris în structura stradală a oraşului, corespunzând temei date, cu excepţia proiectelor: 5 şi 47, care au redus piaţa la o simplă încrucişare de şase artere; 4, care amplasează în interiorul pieţei clădirea Sfatului popular şi sediul P.M.R., fără nici un spaţiu de degajare şi de parcare a vehiculelor, șicanând şi îngreunând foarte mult circulaţia străzilor Filimon Sîrbu — Cuza-Vodă; 3, 32, 37 şi 41, care au închis sau deviat intrarea străzii Cuza-Vodă şi piaţă, îngreunând legătura cu str. Filimon Sîrbu.
În ceea ce priveşte amplasarea operei în cadrul terenului care trebuia sistematizat, aproape jumătate din proiecte au luat în considerare opera, așezând-o astfel:
- în piaţă, proiectele: 1. 7, 21, 25, 28, 30, 31, 33, 34, 36, 42, 50 şi 58;
- pe terenul pieţei de alimente (str. Dimitrov), proiectele: 22, 28, 44, 51, 52, 55 şi 57;
- în spatele pieţei Unirii (pe str. Dimitrov), proiectul 38;
- pe strada Ştefan cel Mare, proiectul 6.

Din analiza proiectelor care au amplasat opera în piaţă a apărut în mod evident că studiul a fost mult îngreunat, soluţiile fiind forţate, ajungându-se la totala subordonare compoziţională a clădirilor înconjurătoare operei, ceea ce este greşit, mai ales în cazul amplasării operei pe latura de nord-est a pieţei. Numai amplasarea operei pe terenul dintre străzile Filimon Sîrbu şi Ştefan cel Mare permite o grupare justă între clădirile sfatului şi sediului P.M.R., creându-se un ansamblu arhitectural satisfăcător.
Luându-se în considerare cadrul arhitectural al pieţei, soluţiile permit o grupare în două mari categorii: pieţe închise (1, 3, 7, 23, 26, 30, 31, 49) şi pieţe semiînchise (restul proiectelor). Totuşi, trebuie remarcate, în cadrul ultimei categorii, proiectele 46 şi 39, care prevăd o deschidere a pieţei spre sud-vest, cu posibilitatea vederii spre dealul Galata (proiectul 46 rezolvă în mod clar şi corespunzător această idee, în timp ce la proiectul 39 - în afară de alte deficienţe - se vede doar o intenţie, fără însă a fi realizată satisfăcător); 43 şi 48, care deschid piaţa spre nord-vest şi sud-est, ajungându-se la dimensiuni de peste 200 m, care nu pot fi susţinute de clădiri cu patru caturi.

Tot din punctul de vedere al cadrului arhitectural şi al compoziţiei de ansamblu, proiectele se pot împărţi în alte două categorii: soluţii simetrice (21, 24, 25, 26, 27, 33, 35, 40, 41, 42, 43, 47 şi 50) şi asimetrice (restul proiectelor). Dacă se ţine seama de condiţiile locale (traseele străzilor, clădirile care trebuie păstrate, panta terenului şi fluxurile majore de circulaţie), soluţiile simetrice nu pot duce la rezolvări urbanistice corecte şi nici la crearea unui cadru arhitectural corespunzător. Un exemplu tipic de soluţie total simetrică (faţă de două axe perpendiculare) este proiectul 42, care, fără a ţine seama de denivelarea terenului şi de direcţiile majore de circulaţie, a ajuns la crearea unei pieţe disproporţionate, având la mijloc o "piaţă de circulaţie" încadrată de două "pieţe arhitecturale". De asemenea, din categoria proiectelor simetrice se pot menţiona proiectele: 21, cu o compoziţie amplă realizată pe o suprafaţă redusă de teren; 25, care a ajuns la minimalizarea clădirilor Sfatului popular şi sediului P.M.R.; 33, care a rezolvat corect circulaţia în piaţă şi în jurul său, dificil într-o soluţie simetrică, dar care a dezvoltat prea mult latura de sud-vest, întreaga soluţie având un aspect formal.

Gruparea proiectelor după axa majoră de compoziţie a pieţei duce la unele concluzii valoroase pentru definitivarea sistematizării pieţei Unirii. Din acest punct de vedere se pot obţine patru categorii de proiecte: cu axa de compoziţie perpendiculară pe străzile Filimon Sîrbu - Cuza-Vodă (1, 2, 26, 28, 29, 30, 46, 48, 49, 53, 54, 55, 56); cu axa de compoziţie paralelă cu străzile Filimon Sîrbu - Cuza-Vodă (4, 7, 23, 31, 37 - paralel cu strada Lăpuşneanu, 38, 44 - paralel cu strada Ştefan cel Mare, 45, 51); cu axa de compoziţie pe bisectoarea unghiului format de străzile Filimon Sîrbu - Ştefan cel Mare (3, 21, 24, 25, 27, 32, 33, 34, 35, 36, 39, 40, 41, 42, 43, 50); cu două axe perpendiculare una pe alta (6, 20, 22, 52, 57, 58).

Majoritatea proiectelor sunt dezvoltate în adâncime faţă de străzile Filimon Sîrbu - Cuza-Vodă, sau pe bisectoarea unghiului format de străzile Filimon Sîrbu - Ştefan cel Mare. Această dispoziţie permite crearea unui spaţiu rezervat circulaţiei (Filimon Sîrbu, Cuza-Vodă, Ştefan cel Mare) şi crearea în piaţă a unei zone rezervate numai pentru mitinguri, aşa cum este bine soluţionat în proiectul 46 şi mai slab în proiectele 33 şi 36.
Dezvoltarea pieţei paralel cu străzile Filimon Sîrbu - Cuza-Vodă, datorită denivelării terenului, permite, de asemenea, o separare a circulaţiei vehiculelor faţă de zona rezervată mitingurilor, însă îngreunează mult rezolvarea unitară a cadrului arhitectural. Un exemplu bun din această categorie este proiectul 31, care însă a complicat şi mai mult rezolvarea arhitecturală prin crearea unei alveole pe latura de nord-est a pieţei. O rezolvare asemănătoare ca principiu o are şi proiectul 7 care, în afara prezentării foarte slabe, are şi multe defecte de detaliu.
Problema circulaţiei vehiculelor în piaţă şi necesitatea creării unei legături care să ocolească piaţa, între străzile 23 August şi Ştefan cel Mare, a pus concurenţilor serioase dificultăţi urbanistice. în puţine proiecte s-a rezolvat satisfăcător, în ansamblu, problemele de circulaţie, inclusiv cele ridicate de transportul în comun.
Circulaţia vehiculelor pe strada Lăpuşneanu a fost interzisă în unele proiecte (în special în proiectele 1, 2, 3, 6, 21, 22, 23, 29, 32, 33, 36, 39, 46, 48, 54) ceea ce a fost considerată o măsură justă, avându-se în vedere lăţimea redusă a străzii, traseul său sinuos şi clădirile importante care nu pot fi demolate.
Circulaţia de tranzit a vehiculelor prin piaţă se poate face: traversând piaţa (5, 24, 28, 42, 47, 52, 55, 57); pe o singură latură (1, 33, 36, 46, 50); pe două laturi (restul proiectelor). O rezolvare urbanistică corectă, în cazul concret al situaţiei de la Iaşi şi al condiţiilor programului (piaţă pentru adunări de mase), este trecerea circulaţiei de tranzit pe o singură latură, aşa cum a fost propusă în special în proiectul 46.
Cele patru clădiri importante din piaţă, cu excepţia fostului han Bacalu, au fost menţinute. S-a propus dărâmarea sau mutarea următoarelor clădiri: clădirea Sfatului popular (31, 54); clădirea magazinului de produse industriale (4, 24, 44, 50, 53 şi mulţi alţii care propun adăugiri). Fostul han Bacalu este păstrat numai în proiectele 5, 7, 23, 54; clădirea care are la parter restaurantul Moldova este păstrată în toate proiectele. în general, nu s-au propus dărâmări prea multe, care să facă proiectele greu de realizat. Trebuie menţionat totuşi proiectul 44, care dărâmă un mare număr de imobile în bună stare, şi proiectul 46, care, pentru a realiza deschiderea pieţei pe latura de sud-vest, implică dărâmarea unor imobile puţin importante.
În ceea ce priveşte arhitectura propriu-zisă a clădirilor din piaţă este de remarcat faptul că în marea majoritate a proiectelor, chiar şi în cele premiate, concurenţii au recurs la o prezentare schematică ce nu permite o apreciere calitativă cu privire la arhitectura clădirilor.
La proiectele acestui concurs s-a remarcat o prezentare foarte îngrijită şi o preocupare de a pune în valoare cât mai bine soluţia aleasă. Cu toate acestea, au existat câteva proiecte foarte slab prezentate, în special proiectele 7, 20 şi 24.

Proiectele premiate şi menţionate au o serie de calităţi şi defecte care, în linii generale, au fost deja analizate pe probleme. Se consideră totuşi util, în cadrul acestui articol, de a sintetiza aceste observaţii pentru fiecare proiect în parte.
Proiectul 46 rezolvă foarte bine circulaţia în piaţă şi în jurul ei, separă net spaţiul rezervat mitingurilor de circulaţia de tranzit prin piaţă. Piaţa are o formă simplă, care permite crearea unui cadru arhitectural corespunzător, clădirea sediului P.M.R. fiind bine pusă în valoare. Ideea deschiderii unei vederi directe spre dealul Galata a fost considerată valoroasă. Trebuie însă remarcat că realizarea acestei idei implică dărâmarea unor imobile şi utilizarea ca spaţiu verde a unui teren bun pentru construcţii. Faţadele noilor construcţii din piaţă sunt prezentate foarte schematic. Turnul nu este justificat din punct de vedere funcţional.
Proiectul 55 creează o legătură importantă între străzile Filimon Sîrbu şi Dimitrov, centrul oraşului având o dezvoltare foarte amplă (fosta Academie Mihăileană, sediul P.M.R., strada Gabriel Pery, piaţa Operei, Turnul Spiridoniei), compunându-se dintr-un complex de pieţe şi esplanade. Rezolvarea permite dezvoltarea unui cadru arhitectural variat şi creează spaţii pentru amplasarea de locuinţe. Spaţiul rezervat mitingurilor nu este însă suficient, iar circulaţia de tranzit este rezolvată defectuos. Clădirea-turn nu este justificată funcţional.
Proiectul 29 este o rezolvare simplă şi raţională, atât a cadrului arhitectural al pieţei, cât şi a circulaţiei. Amplasarea sălii de adunări (sala deputatului) în piaţă dă unitate întregului ansamblu. Latura de sud-vest a pieţei este însă rezolvată nesatisfăcător.
Proiectul 31 bazat pe un principiu asemănător cu proiectul 29, orientează piaţa de-a lungul axei create de străzile Filimon Sîrbu - Cuza-Vodă. Soluţia acestui proiect propune dărâmarea actualei clădiri a Sfatului popular orăşenesc şi construirea unei clădiri noi pe acelaşi amplasament. De altfel, chiar dacă nu se dărâmă clădirea sfatului, piaţa rămâne unitar compusă. Alveola creată clădirii sediului P.M.R. nu este necesară nici din punct de vedere arhitectural şi nici urbanistic. Clădirea turn nu este justificată funcţional.
Proiectul 22 rezolvă bine circulaţia. Piaţa are o formă complicată (esplanadă, lărgiri, retrageri), fără o dominantă. S-a dat o importanţă justă intrării străzii Lăpuşneanu în piaţă.
Proiectul 23 creează o bună circulaţie şi capete de perspectivă pentru străzile Filimon Sîrbu şi Cuza-Vodă. Amplasarea clădirii turn este justificată din punctul de vedere al compoziţiei urbanistice, însă nu poate fi susţinută funcţional. Nu este rezolvată latura de sud-vest a pieţei.
Proiectul 25 rezolvă necorespunzător circulaţia, neexistând un spaţiu rezervat mitingurilor. În mod greşit, compoziţia întregii pieţe este subordonată clădirii operei. S-a considerat interesantă însă ideea introducerii Turnului Spiridoniei în ansamblul central ai Iaşului.
Proiectul 44 se bazează pe ideea originală de a axa piaţa pe cea mai importantă magistrală a Iaşului, str. Ştefan cel Mare. În acest fel, clădirea sediului P.M.R. poate căpăta o perspectivă de la mare distanţă şi cuprinzătoare, şi în acelaşi timp, prin mascarea clădirii restaurantului Moldova arhitectura pieţei poate fi unificată. O asemenea soluţie antrenează dărâmarea unui număr mare de imobile. Soluţia nu este în totul satisfăcătoare în ceea ce priveşte funcţionarea sediului P.M.R. şi cu privire la direcţia de pătrundere a străzii Ştefan cel Mare în piaţă. Turnul nu este justificat funcţional.

Ca o concluzie a analizei proiectelor prezentate la concurs se pot formula unele propuneri de principiu valabile pentru elaborarea unui proiect de sistematizare de detaliu al acestei pieţe:
- În piaţă este necesar să se despartă net spaţiul rezervat mitingurilor.
- Este posibil ca circulaţia de pe străzile 23 August şi Păcurari să se lege cu cea de pe străzile Ştefan cel Mare şi Cuza-Vodă, fără să treacă prin piaţă.
- Este necesar a se crea o legătură carosabilă între strada 23 August şi strada Filimon Sîrbu, utilizând parţial strada Banu.
- Strada Cuza-Vodă va trebui să intre în piaţă în mod fluent.
- Strada Lăpuşneanu este bine să devină o arteră de promenadă.
- Amplasarea clădirii operei în piaţă duce la mari complicaţii de compoziţie şi ia minimalizarea clădirilor Sfatului popular şi sediului P.M.R. în condiţiile temei, este recomandabil să nu se amplaseze clădirea operei în piaţă.
- Pentru crearea unui cadru arhitectural corespunzător pieţei centrale a oraşului Iaşi, clădirea fostului han Bacalu trebuie să fie demolată, iar faţadele clădirii magazinului de produse industriale este necesar să fie refăcute sau completate în funcţie de soluţia generală arhitecturală aleasă.

În cadrul juriului, autorul articolului de faţă o făcut opinie separată în ceea ce priveşte acordarea unui premiu proiectului 55. La defectele deja semnalate se pot adăuga: greşita rezolvare a laturii de nord-est a pieţei (strada prea largă, front neînchegat, un bloc de locuinţe aşezat cu latura îngustă spre piaţă, legat de clădirea sfatului prin intermediul sălii de şedinţe); amplasarea defectuoasă a clădirii sediului P.M.R. în zona cea mai joasă a pieţei, în plină circulaţie, micșorând chiar lăţimea străzii Ştefan cel Mare; mijloacele de transport şi circulaţia vehiculelor traversează piaţa, atât tangenţial (pe două laturi), cât şi diagonal, împiedicând manifestaţiile şi în special mitingurile; arhitectura blocurilor de locuinţe (ca volum şi faţade) este asemănătoare cu cea a Sfatului popular.

- via  Arhitectura 1959

28 octombrie 2022

Gară feroviară în regiunea Iaşi 1954 - azi Gara Nicolina

Continuăm articolele despre sistematizarea orașului Iași publicate în revista Arhitectura din 1954 cu Gara Nicolina din bd. Nicolae Iorga.

Gară feroviară în regiunea Iaşi 1954 (azi Gara Internațională Nicolina) - Arh. T. ELIAN

1. - Gară feroviară în regiunea Iaşi - Autori; arhitecţii T. Elian, N. Georgescu; ing. C. Seni

Clădirea de călători, care se execută după proiectul arhitecţilor T. Elian, N. Georgescu şi ing. C. Seni, va satisface o parte a traficului internaţional; în această construcţie vor fi instalate şi birourile serviciului de exploatare feroviară ale regionalei, care actualmente sunt dispersate la distanţe mari unele de altele. Construcţia va avea parter, etaj 1 şi etaj 2 parţial, parterul cuprinzând piesele necesare exploatării staţiei, iar etajele, birourile serviciului de exploatare feroviară, cu acces din piaţa clădirii de călători prin două scări dispuse simetric faţă de axa principală a clădirii.
Planul simetric a fost considerat cel mai adecvat pentru o construcţie cu caracter monumental. Toate încăperile sunt centrate în jurul unui hol care formează elementul principal de compoziţie, fiind grupate de o parte şi de alta a unui coridor, întrerupt de alte două holuri mai mici din care pornesc scările la etaje.

2. - Fațada 

3. - Fațada în 2022 via Street View

Pentru rezolvarea plasticii s-a căutat de la început realizarea unor volume care să exprime caracterul monumental necesar şi în aceleaşi timp să satisfacă cerinţele de ordin economic, care impuneau o desfăşurare cât mai mică de parter, având în vedere fundaţiile foarte costisitoare. Astfel s-a ajuns la îmbinarea a trei volume, un volum central dominant, dezvoltat pe parter şi două etaje, calat de două volume laterale mai mici, cu un parter şi un etaj.

4. - Plan etaj II

Corpul central este retras faţă de corpurile laterale, creându-se un efect de perspectivă care accentuează monumentalitatea prin punerea în valoare a volumului dominant.
Cele trei corpuri sunt legate spre peron cu un portic; acest portic nu a putut fi realizat, din motive constructive, cu desfăşurarea stâlpilor pe o linie dreaptă, aşa cum a fost studiat iniţial şi după cum ne-a fost recomandat de către C.S.A.C. la avizarea sarcinii de proiectare.

5. - Plan etaj I - 1. Hol - 2. Informaţii - 3. C.A.M. - 4. Ziare - 5. Casa de bilete - - 6. Bagaje - 7. Casă de schimb - 8. Vamă - 9. Birou - 10. W.C. bărbaţi - 11. W.C. femei - 12. Bufet - 13. Oficiu - 14. Cămară - 15. Salonul oficial - 16. Vestiar - 17. Arhivă — 18. Depozit - 19. Organizaţii de masă - 20. Sală de şedinţe.

Pentru a evita o tasare inegală a stâlpilor, ceea ce ar putea influenţa placa peronului, aceasta a fost legată de scheletul construcţiei, fiind calculată în consolă, fapt care a determinat o lăţime constantă a marchizei de-a lungul frontului clădirii, urmărind linia frântă a planului. Nemaifiind legaţi de structura construcţiei, stâlpii au fost calculaţi izolat, devenind simple elemente decorative.
În plastica faţadelor s-a căutat să se prelucreze unele elemente ale valoroasei arhitecturi clasice din regiune.

6. - Parter

Fiind amplasată pe un teren care prezintă o stratificaţie neuniformă, construcţia e fondată pe un radier general.
Pentru a uşura construcţia şi a-i da rigiditate la tasări neuniforme, sistemul static, care iniţial era prevăzut din ziduri purtătoare, s-a schimbat în schelet de beton armat cu ziduri de umplutură. Din trei în trei cadre, s-au introdus diagonale de la etaj până în subsol, care servesc ca o rigidizare la sarcini orizontale. Între cadre planşeele se execută din grinzi prefabricate de beton armat cu corpuri de umplutură, cu unele excepţii impuse de funcţiuni şi de necesităţi plastice.
Pentru a economisi cofraje, zidurile exterioare de beton ale subsolului au fost executate din zidărie mixtă din beton şi cărămidă.
Ca materiale de faţadă, s-a ales piatra de Tg. Ocna pentru profilaturi, ancadramente, bosaje şi motive ornamentale; restul faţadei se va executa din tencuială cu praf de piatră în compoziţia căreia se vor introduce coloranţi, pentru a obţine tonuri mai calde şi a mări efectul decorativ, punând în valoare culoarea naturală a pietrei.
În interior încăperile principale au fost tratate amplu; holul public a fost decorat cu pilaştri şi elemente de mode-natură clasică, tencuielile fiind din calcio vechio în care s-au realizat panouri pentru fresce decorative; plafonul a fost casetat.
În proiect sunt de relevat unele lipsuri, atât în rezolvarea compoziţiei cât şi în tratarea ornamentaţiei, deficienţe datorite în special termenului de proiectare extrem de scurt.
Porticul spre peron nu oferă o tratare destul de monumentală, proporţiile nefiind cele mai juste în raport cu faţadele.
Dimensiunile au fost însă determinate în mare parte de sistemul de construcţie, înălţimea plăcii marchizei în consolă fiind legată de planşeul peste parter, interaxul stâlpilor peronului de interaxul stâlpilor clădirii, adâncimea lui de posibilităţile de a scoate în consolă placa peronului.
Volumele clădirii nu au fost diferenţiate suficient pentru a acuza corpul central.
Formele ornamentaţiei nu au fost suficient prelucrate, fiind prea aproape de elementele de inspiraţie, procesul de creaţie nefiind dus mai departe.
Ajutaţi de C.S.A.C., care atât la avizarea sarcinii de proiectare cât şi pe parcursul proiectării ne-a dat un ajutor preţios prin îndrumări şi sugestii, s-a realizat un proiect satisfăcător, atât din punct de vedere funcţional, cât şi ca plastică monumentală.

- via revista Arhitectura 1954

24 octombrie 2022

Cvartalul Dr. C.I. Parhon - bd. Socola - Iasi - 1960

Continuăm articolele despre sistematizarea orașului Iași publicate în revista Arhitectura din 1960 cu zona de blocuri cuprinsă între intersecția de la Podul Roş şi Fabrica Ţesătura, astăzi bd. Socola având în 1960 denumirea de Dr. C. I. Parhon.

Cvartalul Dr. C. I. Parhon - Autor arh. Mihai Lupu

1- Desfășurarea laturii de nord a străzii Dr. C. I. Parhon, 2 - Desfășurarea laturii de sud a  străzii Dr. C. I. Parhon

Cvartalul Dr. C. I. Parhon (azi bd. Socola) este situat în partea de sud-est a oraşului Iaşi, unde s-a prevăzut construirea unui număr de 350 de apartamente în blocuri.
Cvartalul este actualmente slab construit, cu locuinţe vechi şi în parte insalubre. În partea de est a teritoriului se află o zonă industrială puternic reprezentată  prin fabrica de textile, fabrica de mobilă şi altele. Amplasamentul blocurilor a urmărit închiderea pieţei Podul Roşu şi crearea unui front pe str. Dr. С. I. Parhon (azi bd. Socola).
Blocurile sunt p+4 etaje, din panouri mari prefabricate, cu 20—40—60 de apartamente.
Energia termică pentru întreg complexul este asigurată de o centrală de cvartal.

2. - Plan de Sistematizare. A. - Construcţii care se păstrează, B. - Construcţii în etapele I și II, C. - Construcţii în etape următoare

3. - bd. Socola dinspre Podu Roș - 2022 via Google Maps

Propunerea de a se abandona partea din oraşul Iaşi situată în lunca Bahluiului, făcută în prima schiţă de sistematizare a oraşului elaborată în 1954 de ISPROR, a fost respinsă de forurile de avizare ca neraţională. În consecinţă, al doilea studiu de sistematizare întocmit în 1956—1957 de I.C.S.O.R. a prevăzut, nu numai menţinerea acestei părţi a oraşului, dar şi ridicarea nivelului de trai al locuitorilor din aceste cartiere. Reconstrucţia străzii Dr. С. I. Parhon reprezintă o primă etapă de realizare pentru îndeplinirea acestui scop.
Strada Dr. С. I. Parhon este una dintre arterele principale de penetraţie în oraş, ea reprezentând continuarea drumului naţional ce leagă Iașii, prin Vaslui, cu capitala. În acelaşi timp, în reţeaua interioară a oraşului, ea formează legătura centrului cu zona industrială din sud-est, cu zonele exterioare de agrement şi cu viitoarea staţiune balneară Bucium. Datorită acestei situaţii în reţea, str. Dr. С. I. Parhon este una dintre magistralele cele mai importante ale oraşului. Studiul priveşte porţiunea din această magistrală cuprinsă între piaţa de la Podul Roşu şi fabrica Ţesătura.

4. - Locuințe pe strada Dr. С. I. Parhon din Iaşi - Tronson tip

Caracteristica de magistrală a străzii a avut o influenţă preponderentă asupra sistematizării ansamblului. Ea a dictat în cea mai mare măsură profilul transversal şi distanţa dintre fronturile sau alinierile clădirilor riverane. Pentru profilul transversal s-au propus trei benzi carosabile, din care una centrală pentru circulaţia de tranzit şi viteză, şi două laterale pentru deservirea locală.
A doua caracteristică, de data aceasta a terenului, a influenţat la rândul ei ideea de sistematizare. Este vorba de faptul că terenul respectiv este aproape plan şi aproape orizontal
Această caracteristică favorabilă utilizării mijloacelor de ridicare mecanice a dictat soluţia de construcţie a blocurilor după cea mai înaintată metodă de industrializare, aceea a panourilor mari. Alegerea acestei soluţii constructive a determinat până la urmă aşezarea blocurilor. Pentru o desfăşurare economică a liniilor macaralelor, aceste blocuri au fost aşezate paralel cu alinierea străzii, iar pentru crearea unei zone de izolare a locuinţelor de la stradă s-a creat între trotuarul străzii şi clădiri o zonă verde de cca. 10 m lăţime.
Blocurile riverane magistralei au aceeaşi lungime şi cuprind câte 60 de apartamente. Aşezarea lor rigid simetrică faţă de axa străzii, cu o variaţie a intervalelor simetrică faţă de o axă transversală, este într-o măsură oarecare justificată de caracteristica acestei porţiuni din magistrala care face legătură între două pieţe având caracter diferit. Desfăşurarea ei pe o lungime de cca. 500 m poate duce însă la un aspect de monotonie nedorit. Acest aspect nu va putea fi evitat decât prin tratarea diferită a plantaţiilor din lungul străzii şi printr-un studiu atent al tratării coloristice a faţadelor. Orientarea blocurilor, deşi nu lipseşte camerele total de lumina solară, nu este optimă, o faţadă fiind spre nord-est, în bătaia crivăţului, iar alta spre sud-vest, toridă în lunile de vară.
Unele deficienţe ale compoziţiei ansamblului se observă şi în felul în care a fost soluţionată piaţa de la Podul Roşu care reprezintă, în reţeaua de străzi a oraşului, un nod foarte important de circulaţie. În acest punct se întâlnesc o serie de magistrale principale: str. Dr. С. I. Parhon, al cărei rol a fost arătat mai înainte, str. Suzana Pîrvulescu (azi strada Nicolina), care leagă oraşul cu Bârnova şi reprezintă a doua legătură cu Vasluiul, drumul dinspre vest şi străzile 7 Noiembrie (azi str. Sf. Lazăr) şi Mareşal Malinovski (azi strada Palat) care leagă cartierul din lunca Bahluiului cu centrul oraşului.
Tratarea plastică a unui asemenea nod de circulaţie este în toate cazurile dificilă. Aici intervine contradicţia dintre cerinţele de închidere a spaţiului — legate de noţiunea de piaţă — şi cerinţele de vizibilitate întinsă, legate de o bună rezolvare a circulaţiei. Propunerea făcută de proiectant urmăreşte să răspundă ambelor necesităţi. Prin aceasta ajunge la o soluţie cu caracter hibrid, un fel de lăţire a magistralei principale în punctul de întretăiere. Lipsa unui caracter hotărât în înfăţişarea pieţei este agravată de existenţa în acest punct a unei clădiri noi aşezate paralel cu alinierea străzii Suzana Pîrvulescu, ale cărei proporţii nu pot susţine pasul cu amploarea compoziţiei din lungul străzii Dr. С. I. Parhon. Este deci necesară reluarea studiului acestei pieţe, urmărindu-se obţinerea unui caracter mai hotărât în înfăţişarea ei.
În celălalt capăt al tronsonului de magistrală, în dreptul fabricii Ţesătura, proiectantul a reuşit o soluţionare mai satisfăcătoare în urmărirea punctării magistralei pentru evitarea aspectului de rigiditate şi monotonie inerent soluţiei generale alese.

5. - Perspectiva de ansamblu în 1960

6. - Perspectiva de ansamblu în 2022

În concluzie, considerăm că prin aplicarea corectivelor propuse mai înainte, realizarea primului tronson din str. Dr. С. I. Parhon va forma una dintre realizările urbanistice cu care se va putea mândri oraşul Iaşi.
Arh. T. EVOLCEANU 

7. - Vedere generală a cartierului C. I. Parhon (Socola) 1963

8. - bd. Socola dinspre Podu Roș

9. - Între bd. Țuțora și bd. Socola - cu Școala nr. 11, azi Școala Otilia Cazimir


- via Revista Arhitectura 1960

23 octombrie 2022

Cvartalul 23 August - Copou - Iasi

Continuăm articolele despre sistematizarea orașului Iași publicate în revista Arhitectura din 1960 cu zona de blocuri de vizavi de Parcul Copou, între complexul Super Copou și Centrul Gaudeamus.

- Cvartalul 23 August - Iași - Autori: arhitecţii G. Hussar, A. Mureşan, Coautor: arh. Sulamita Cleja, Colaborator pentru rezistenţă: ing. A. Boverman, Întocmitori de la D.S.A.P.C. Iaşi pentru blocurile A şi C, arhitecţii M. Lupu, Draga Marinescu şi Monica Staadeker

1. - Cvartalul 23 August - Perspectivă de ansamblu

Terenul pe care se construieşte Cvartalul 23 August în suprafaţă de cca. 6 ha, este situat în zona terasei superioare a dealului Copou şi are o pantă continuă de aproximativ 10%. Cele patru fronturi ale cvartalului sunt determinate de trei străzi existente: 23 August (azi bd. Carol I), Oastei, Codrescu şi o alee proiectată, care separă terenul cvartalului de locuinţe de complexul social-studenţesc din vecinătate, proiectat tot de I.S.C.A.S. şi în curs de realizare.
Frontul principal al cvartalului este orientat către calea 23 August, arteră importantă a oraşului, constituind şi o zonă de agrement, deoarece este puternic înverzită.
Compoziția de ansamblu a urmărit integrarea cvartalului în caracterul zonei şi al construcțiilor existente: Universitatea A. I. Cuza, Institutul politehnic şi spitalul Dr. C. I. Parhon.
Frontul dintre aceste clădiri reprezentative este alcătuit din alveole formate din blocuri p+3, perpendiculare pe stradă şi blocuri punct p+8, retrase la 60 m de artera de circulaţie. Spre strada Codrescu s-au amplasat blocuri liniare cu p+4 niveluri, alternate cu blocuri punct de aceeaşi înălţime.
Investiţia în valoare totală de 27.800.000 lei, cuprinde: locuinţele (472 apartamente în trei blocuri liniare p+3 tip A, patru blocuri punct p+4 tip C, proiectate de D.S.A.P.C. Iaşi, patru blocuri punct p+8 tip B şi trei blocuri liniare p+4 tip D proiectate de I.S.C.A.S. Bucureşti) precum şi dotările social-culturale (magazine, dispensare, o creşă de 80 de locuri, o grădiniţă de 100 de locuri), centrala termică provizorie şi lucrările de amenajare exterioară.

2. - Plan de situație 1960 - blocurile numerotate C (p+4), D (p+4), B (p+8)

3. - Planul via Google Maps 2022

Lucrările de construcţii pentru clădirile de locuit au intrat în faza finală. Blocurile tip C, tip D şi A3 sunt date în folosinţă.
Panta destul de accentuată a necesitat importante lucrări de sistematizare verticală, care au dus la crearea unei succesiuni de terase, cu scări şi alei, şi a determinat compoziţia spaţiilor cu diverse destinaţii.
Dispoziţia blocurilor permite realizarea unei insule de verdeaţă în interiorul cvartalului, legată prin punctele verzi ale alveolelor de zona înconjurătoare de grădini.
Parcul din interiorul cvartalului cuprinde spaţii de odihnă, spaţii pentru jocuri de copii şi masive de verdeaţă.
Pentru punctele gospodăreşti s-au utilizat proiectele tip ale I.S.C.A.S. Amplasamentul lor a fost ales astfel ca ele să fie cât mai uşor accesibile din blocuri şi mascate total de verdeaţă.
Pentru accesul în cvartal şi deservirea blocurilor p+8 s-a proiectat o alee carosabilă, care deserveşte şi două dotări grădiniţa şi creşa, precum şi centrala termică provizorie prevăzută până la realizarea termoficării oraşului Iaşi.
Din punct de vedere plastic s-a căutat obţinerea unor volume simple; pentru agrementare s-a preconizat utilizarea culorilor diferite pe faţade, la balcoane şi loggii. S-au prevăzut tencuieli exterioare cu terasit colorat.


4. - Perspectivă bloc B

5. - Bloc punct B - Detaliu de apartament și Plan etaj curent

Sistemul constructiv - Cvartalul fiind compus din două tipuri de construcţii radical deosebite — blocuri p+3 și p+4 şi blocuri p+8 — a fost necesară alegerea unor soluţii constructive deosebite.
La blocurile punct p+8 se folosesc ziduri portante de beton groase de 15 cm. Zidurile se toarnă în panouri de cofraj de inventar din placaj special de construcţie de tip Tego lipit cu film. La exterior se prevăd stâlpi și grinzi cu zidărie de umplutură din cărămidă eficientă de 30 cm.
Pentru blocurile p+3 şi p+4 se prevede un sistem constructiv cu zidărie portantă din cărămidă obişnuită şi planşee din beton monolit şi prefabricat (fâşii cu goluri) la blocurile liniare D.
Terenul fiind macroporic, la blocurile punct p+8 niveluri s-a prevăzut compactarea solului cu piloţi de pământ.

 
6. - Vedere de pe șantier - 1960

Toate construcţiile vor avea învelitori în terasă, elementul termo-hidroizolator prevăzut fiind praful hidrofob. În cadrul acestui proiect sunt remarcabile, din punct de vedere economic şi constructiv, blocurile punct p+8 realizate după o secţiune proiectată în atelierul Iaşi din I.S.C.A.S. Această secţiune are şase apartamente la scară (în total 53 de apartamente pe bloc), cu ascensor, cameră pentru evacuarea gunoiului şi trei uscătorii peste nivelul terasei. La parter s-au prevăzut spaţii pentru cărucioare şi biciclete; evacuarea gunoiului se face direct la exterior, printr-un canal subteran.

7. - Perspectivă blocuri D


8. - Bloc liniar D și A - plan etaj curent, Bloc D - detaliu de apartament


Soluţia arhitecturală şi constructivă fiind foarte economică, s-au putut prevedea în cadrul preţului-plafon o serie de îmbunătăţiri ale finisajelor, menite să ridice confortul apartamentelor, precum şi aspectul exterior al clădirilor.
Printre acestea sunt: folosirea faianţei în băi şi bucătării, executarea de dulapuri.
Suprafaţa apartamentelor de două camere este de 30,68 m2, iar a celor de trei camere, 41,98 m2.
Indicii de consum realizaţi la fier-beton, ciment şi material lemnos sunt deosebit de favorabili, după cum rezultă din tabelul alăturat.

9.- Indici de consum
 

10. - Vedere de pe șantier 1960

În urma rezultatelor bune obţinute, secţiunea a fost preluată şi de celelalte ateliere din cadrul institutului.
- Arh. A. MUREŞAN şi arh. SULAMITA CLEJA


11. - Cartierul 23 August în 1963
 
12. - Blocurile Turn (B1-4) din Copou - 1963  
 
13. - Blocul B 

- via Revista Arhitectura 1960