Continuăm articolele despre sistematizarea orașului Iași publicate în revista Arhitectura din 1959 cu Sistematizarea Pieței Unirii din Iași
- Concursul pentru Sistematizarea Pieței Unirii din Iași - 1959 - de Arh. Tr. Chiţulescu
Piaţa Unirii din Iaşi este în momentul de faţă centrul civic, administrativ şi de circulaţie al oraşului. Aici se află situat Sfatul popular orăşenesc, se desfăşoară manifestaţiile publice ocazionate de evenimentele politice importante şi tot aici converg magistralele importante ale oraşului, existând totodată şi o importantă circulaţie de tranzit.
Necesitatea unui concurs pentru sistematizarea pieţei Unirii din Iaşi a apărut atât din dorinţa organelor locale de a construi în prima etapă clădiri de locuit în zona centrală a oraşului, cât şi din lipsa unor studii de sistematizare care să rezolve urbanistic, în mod definitiv, această piaţă, cu toate că în ultimii ani s-au întocmit mai multe proiecte de sistematizare.
Actualmente, piaţa Unirii este o piaţă de mari proporţii în care converg nu mai puţin de 6 străzi, al căror debuşeu apropiat fragmentează fronturile construite ale acesteia.
Clădirile importante situate în piaţă sunt:
- clădirea care are la parter restaurantul Moldova (4 caturi);
- clădirea Sfatului popular orăşenesc (monument istoric - 2 caturi);
- clădirea magazinului de produse industriale (4 caturi);
- clădirea fostului han Bacalu (monument istoric - 2 caturi).
În afară de aceste clădiri, în zona imediat învecinată pieţei se mai află următoarele monumente de arhitectură: Muzeul A. I. Cuza, biserica Tălpălari şi clădirile înconjurătoare, clădirea fostei Academii Mihăilene, biserica Banu; iar mai departe, la intersecţia străzilor Lăpuşneanu şi 23 August (teritoriu ce trebuia sistematizat în cadrul concursului), clădirea Bibliotecii Universitare şi cea a sediului A.R.L.U.S. Trebuie menţionată şi noua clădire a telefoanelor (pe strada Lăpuşneanu colţ cu strada Banu), care prin volumul său constructiv şi mai ales prin cablurile şi releele sale trebuie să fie menţinută pe actualul amplasament.
În ceea ce priveşte fluxurile de circulaţie se constată că există două direcţii principale (solicitate în ambele sensuri):
- strada 23 August şi strada Păcurari (artere de penetraţie), prin strada Dimitrov şi strada Fr. Engels, spre strada Ştefan cel Mare şi strada Cuza-Vodă (care conduc spre partea opusă a oraşului, spre cartierele Tătăraşi, Ciric etc.);
- strada Filimon Sîrbu (de la gară - "azi strada Arcu"), spre strada Cuza-Vodă şi strada Ştefan cel Mare.
Trebuie menţionat că astăzi nu există o legătură directă între zona gării şi importantul cartier Copou (strada 23 August), unde se construiesc atât clădiri publice, cât şi locuinţe.
Strada Lăpuşneanu, care cu un mic decalaj se află în prelungirea străzilor 23 August şi Ştefan cel Mare, este interzisă circulaţiei vehiculelor, având în prezent un caracter comercial şi de promenadă.
Pe străzile Cuza-Vodă, Gabriel Pery, Filimon Sîrbu, Gh. Dimitrov, 23 August şi Păcurari astăzi circulă tramvaie (trei linii), care, într-un viitor apropiat, vor fi înlocuite cu troleibuze sau autobuze.
2. Clădirea restaurantului Moldova - azi Hotel Traian
3. Clădirea magazinului de produse industriale - azi Palatul Braunstein
4. Clădirea fostului han Bacalu (monument istoric)
5. Clădirea filialei Academiei R. P. R.
6. Şcoala medie Mihail Sadoveanu - azi Colegiul Național
7. Muzeul Unirii (monument istoric)
8. Biserica Tălpălari
9. Sediul A. R. L. U. S.
10. Biblioteca universitară
Pentru o mai bună înţelegere a situaţiei existente, din punct de vedere urbanistic, este necesar să se precizeze următoarele:
- străzile 23 August, Lăpuşneanu şi Ştefan cel Mare, toate cu un traseu drept, formează o axă majoră de compoziţie a structurii oraşului vechi (dealul Copou şi prelungirea sa), orientată NV-SE, cu o lungime totală de aproximativ 4,5 km;
- strada Ştefan cel Mare, o arteră largă de aproximativ 24 m şi lungă de 1000 m, bogat plantată, leagă piaţa Unirii cu piaţa Palatului Culturii (Palatul Culturii având o perspectivă de front), are pe ambele laturi importante monumente de arhitectură (biserica Trei Ierarhi, clădirea Sfatului popular regional, Mitropolia, biserica Sf. Niculae Domnesc, clădirea Băncii de Stat etc.);
- strada Cuza-Vodă, o arteră importantă de circulaţie, foarte îngustă însă (fără posibilităţi de lărgire), leagă piaţa Unirii cu toată zona de est a oraşului, trecând pe lângă multe monumente de arhitectură (fosta casă Balş, clădirea Filarmonicii, Teatrul Naţional, mănăstirea Golia etc.);
- strada Lăpuşneanu cu o lăţime, în unele puncte, de cca. 10 m, prin amplasarea monumentelor de arhitectură şi a clădirilor valoroase, poate fi lărgită numai cu mari sacrificii;
- terenul, în zona studiată, are o pantă continuă, coborând dinspre strada 23 August spre Palatul Culturii, în piaţă existând şi o pantă de la strada Gabriel Pery spre strada Săulescu, diferenţele de nivel ajungând la 2,50 m;
- latura de sud-vest a pieţei este la cota cea mai joasă faţă de celelalte laturi, terenul coborând în direcţia sud-vest (spre strada Horea), existând posibilitatea unei vederi directe spre dealul Galata;
- în apropierea intersecţiei străzilor 23 August, Lăpuşneanu şi Păcurari se află Râpa Galbenă (terenul cade cu cca. 15 m), iar o legătură între această intersecţie şi strada Filimon Sîrbu nu se poate face decât prin strada Banu, cu unele modificări de traseu prin spatele clădirii Telefoanelor.
Construcţiile propuse trebuiau să ţină seama de faptul că schiţa de sistematizare a oraşului laşi indică un regim de construcţie, în zona centrală, de 4 caturi.
Prin program se atrăgea atenţia concurenţilor că monumentele de arhitectură aflate în acest perimetru trebuie păstrate, permițându-se totuşi ca unele din ele să fie deplasate sau reconstruite pe alte amplasamente, numai dacă se va socoti absolut necesar.
În linii generale, programul a fost bine întocmit, dând concurenţilor toate datele necesare unui studiu complet, urbanistic şi arhitectural. Totuşi au existat şi deficienţe, care au încurcat pe unii concurenţi.
Deficienţa principală a programului a fost eventuala introducere în piaţă a clădirii operei. Această clădire cu o sală de spectacol cu 1300-1500 de locuri şi anexele corespunzătoare, inclusiv accesele carosabile şi parcajele din jur, a pus concurenţilor serioase dificultăţi. Probabil că, iniţial, fiecare concurent şi-a pus întrebările: este necesar să se realizeze opera sau nu? Dacă trebuie să se realizeze opera, ea poate fi amplasată numai în piaţă sau în imediata sa apropiere ? Dacă se sistematizează piaţa, ținând seama de operă, nu este mai dificil decât fără operă? Cu siguranţă că răspunsurile la aceste întrebări au făcut pe unii concurenţi să piardă multă vreme până să înceapă studiul, altora le-a dat tot timpul un sentiment de nesiguranţă, iar alţii au ajuns la soluţii de compromis nesatisfăcătoare.
Amplasarea operei în piaţă, din cauza aspectului arhitectural şi a volumului său, duce la subordonarea celorlalte clădiri, devenind obiectul cel mai important. în felul acesta sediul P.M.R. şi clădirea Sfatului popular capătă ca amplasament, fie aceeaşi valoare, fie valori sensibil egale.
Pe de altă parte, soluţiile prezentate la concurs, cu sau fără operă, cu greu pot fi comparabile, deoarece amplasarea operei în piaţă ridică probleme noi, schimbând esenţial compoziţia urbanistică.
O altă deficienţă, mai puţin importantă, care totuşi a pus pe concurenţi într-o situaţie dificilă, au fost planurile de situaţie la diferite scări care nu corespundeau unele cu altele şi nu au fost actualizate, deci nu corespundeau cu situaţia de pe teren. În afară de aceasta s-au distribuit planuri de completare, date cu multă întârziere, care au dus la decalarea cu 16 zile a termenului de predare a proiectelor.
Tot o lipsă a programului din punctul de vedere al posibilităţii de a compara între ele diferitele proiecte sau planşele unui proiect este şi neobligarea ca toate planşele să aibă acelaşi format şi o orientare unică.
Concursul de idei pentru sistematizarea pieţei Unirii din Iaşi a fost deschis în noiembrie 1958, din iniţiativa Comitetului Executiv al Sfatului popular regional Iaşi şi Uniunii Arhitecţilor din R.P.R.
La 20 martie 1959, concursul s-a închis, proiectele strângându-se la Iaşi, unde, conform programului, urmau să aibă loc judecata şi premierea lucrărilor.
Juriul a fost compus din: conf. arh. G. Petraşcu ca preşedinte (delegat al conducerii Uniunii Arhitecţilor), ing. V. Zavati (vicepreşedinte al Sfatului popular regional Iaşi), ing. I. Ştefănescu (vicepreşedinte al Sfatului popular orăşenesc Iaşi), arh. G. Pohrib (arhitect şef al S.A.S. regionala Iaşi), ing. D. Paghida (inginer şef al S.A.S. regionala Iaşi), conf. arh. R. Laurian (delegat al Uniunii Arhitecţilor), conf. arh. A. Damian (delegat al conducerii Uniunii Arhitecţilor), arh. M. Vereanu (delegat al Uniunii Arhitecţilor), arh. Tr. Chiţulescu (delegat al Departamentului de Arhitectură şi Urbanism).
La concurs s-au prezentat 46 de proiecte numerotate astfel: nr. 1-7 pentru proiectele înregistrate la Iaşi; nr. 20-58 pentru proiectele înregistrate la Bucureşti.
În urma verificării proiectelor prezentate, proiectul nr. 1 a fost eliminat din concurs întrucât nu corespundea, din punct de vedere formal, condiţiilor art. 9 şi 11 din tema concursului, lipsindu-i una din piesele cerute la scara 1/1000.
S-au acordat următoarele premii şi menţiuni:
- Premiul I-II ex aequo (20 000 lei) proiectului nr. 46 (motto 13131), autori, arhitecţii: Gabriela Bertumé şi Sena Farb;
- Premiul I-II ex aequo (20 000 lei) proiectului nr. 55 (motto 42451), autori, arhitecţii: Constantin Săvescu, Gabriel Cristea şi Romeo Belea
- Premiul III (10 000 lei) proiectului nr. 29 (motto 12243), autori, arhitecţii: Alice Lepădatu și Vladimir Protopopescu;
- Premiul III (10 000 lei) proiectului nr. 31 (motto 53451), autor, arhitect Nicolae Sburcu;
- Menţiune (5 000 lei) proiectului nr. 22 (motto 11112), autori, arhitecţi: George Filipeanu şi Leon Strulovici;
- Menţiune (5 000 lei) proiectului nr. 23 (motto 85713), autor, arhitect Paul Emil Miclescu;
- Menţiune (2 500 lei) proiectului nr. 25 (motto 45350), autori, arhitecţii: Tiberiu Niga şi Victor Abraham;
- Menţiune (2 500 lei) proiectului nr. 44 (motto 87678), autori, arhitecţii: Pascal Georgescu, Dan Slavici, Ion Ştefan şi Constantin Jugurică.
Criteriile care au stat la baza judecării proiectelor prezentate la concurs au fost următoarele:
- încadrarea ansamblului pieţei în structura generală a oraşului (circulaţia vehiculelor şi pietonilor, posibilitatea organizării de mitinguri şi defilări, punerea în valoare a unor monumente de arhitectură, a noilor clădiri reprezentative şi a peisajului);
- posibilitatea de a se crea cât mai multe amplasamente pentru locuinţe;
- forma, sensul şi dimensiunile pieţei, precum şi componentele cadrului arhitectural;
- rezolvarea circulaţiei prin piaţă şi în jurul său;
- economicitatea soluţiei, posibilitatea realizării în etape şi problema dărâmărilor;
- prezentarea proiectelor din punct de vedere grafic.
În general, proiectele s-au înscris în structura stradală a oraşului, corespunzând temei date, cu excepţia proiectelor: 5 şi 47, care au redus piaţa la o simplă încrucişare de şase artere; 4, care amplasează în interiorul pieţei clădirea Sfatului popular şi sediul P.M.R., fără nici un spaţiu de degajare şi de parcare a vehiculelor, șicanând şi îngreunând foarte mult circulaţia străzilor Filimon Sîrbu — Cuza-Vodă; 3, 32, 37 şi 41, care au închis sau deviat intrarea străzii Cuza-Vodă şi piaţă, îngreunând legătura cu str. Filimon Sîrbu.
În ceea ce priveşte amplasarea operei în cadrul terenului care trebuia sistematizat, aproape jumătate din proiecte au luat în considerare opera, așezând-o astfel:
- în piaţă, proiectele: 1. 7, 21, 25, 28, 30, 31, 33, 34, 36, 42, 50 şi 58;
- pe terenul pieţei de alimente (str. Dimitrov), proiectele: 22, 28, 44, 51, 52, 55 şi 57;
- în spatele pieţei Unirii (pe str. Dimitrov), proiectul 38;
- pe strada Ştefan cel Mare, proiectul 6.
Din analiza proiectelor care au amplasat opera în piaţă a apărut în mod evident că studiul a fost mult îngreunat, soluţiile fiind forţate, ajungându-se la totala subordonare compoziţională a clădirilor înconjurătoare operei, ceea ce este greşit, mai ales în cazul amplasării operei pe latura de nord-est a pieţei. Numai amplasarea operei pe terenul dintre străzile Filimon Sîrbu şi Ştefan cel Mare permite o grupare justă între clădirile sfatului şi sediului P.M.R., creându-se un ansamblu arhitectural satisfăcător.
Luându-se în considerare cadrul arhitectural al pieţei, soluţiile permit o grupare în două mari categorii: pieţe închise (1, 3, 7, 23, 26, 30, 31, 49) şi pieţe semiînchise (restul proiectelor). Totuşi, trebuie remarcate, în cadrul ultimei categorii, proiectele 46 şi 39, care prevăd o deschidere a pieţei spre sud-vest, cu posibilitatea vederii spre dealul Galata (proiectul 46 rezolvă în mod clar şi corespunzător această idee, în timp ce la proiectul 39 - în afară de alte deficienţe - se vede doar o intenţie, fără însă a fi realizată satisfăcător); 43 şi 48, care deschid piaţa spre nord-vest şi sud-est, ajungându-se la dimensiuni de peste 200 m, care nu pot fi susţinute de clădiri cu patru caturi.
Tot din punctul de vedere al cadrului arhitectural şi al compoziţiei de ansamblu, proiectele se pot împărţi în alte două categorii: soluţii simetrice (21, 24, 25, 26, 27, 33, 35, 40, 41, 42, 43, 47 şi 50) şi asimetrice (restul proiectelor). Dacă se ţine seama de condiţiile locale (traseele străzilor, clădirile care trebuie păstrate, panta terenului şi fluxurile majore de circulaţie), soluţiile simetrice nu pot duce la rezolvări urbanistice corecte şi nici la crearea unui cadru arhitectural corespunzător. Un exemplu tipic de soluţie total simetrică (faţă de două axe perpendiculare) este proiectul 42, care, fără a ţine seama de denivelarea terenului şi de direcţiile majore de circulaţie, a ajuns la crearea unei pieţe disproporţionate, având la mijloc o "piaţă de circulaţie" încadrată de două "pieţe arhitecturale". De asemenea, din categoria proiectelor simetrice se pot menţiona proiectele: 21, cu o compoziţie amplă realizată pe o suprafaţă redusă de teren; 25, care a ajuns la minimalizarea clădirilor Sfatului popular şi sediului P.M.R.; 33, care a rezolvat corect circulaţia în piaţă şi în jurul său, dificil într-o soluţie simetrică, dar care a dezvoltat prea mult latura de sud-vest, întreaga soluţie având un aspect formal.
Gruparea proiectelor după axa majoră de compoziţie a pieţei duce la unele concluzii valoroase pentru definitivarea sistematizării pieţei Unirii. Din acest punct de vedere se pot obţine patru categorii de proiecte: cu axa de compoziţie perpendiculară pe străzile Filimon Sîrbu - Cuza-Vodă (1, 2, 26, 28, 29, 30, 46, 48, 49, 53, 54, 55, 56); cu axa de compoziţie paralelă cu străzile Filimon Sîrbu - Cuza-Vodă (4, 7, 23, 31, 37 - paralel cu strada Lăpuşneanu, 38, 44 - paralel cu strada Ştefan cel Mare, 45, 51); cu axa de compoziţie pe bisectoarea unghiului format de străzile Filimon Sîrbu - Ştefan cel Mare (3, 21, 24, 25, 27, 32, 33, 34, 35, 36, 39, 40, 41, 42, 43, 50); cu două axe perpendiculare una pe alta (6, 20, 22, 52, 57, 58).
Majoritatea proiectelor sunt dezvoltate în adâncime faţă de străzile Filimon Sîrbu - Cuza-Vodă, sau pe bisectoarea unghiului format de străzile Filimon Sîrbu - Ştefan cel Mare. Această dispoziţie permite crearea unui spaţiu rezervat circulaţiei (Filimon Sîrbu, Cuza-Vodă, Ştefan cel Mare) şi crearea în piaţă a unei zone rezervate numai pentru mitinguri, aşa cum este bine soluţionat în proiectul 46 şi mai slab în proiectele 33 şi 36.
Dezvoltarea pieţei paralel cu străzile Filimon Sîrbu - Cuza-Vodă, datorită denivelării terenului, permite, de asemenea, o separare a circulaţiei vehiculelor faţă de zona rezervată mitingurilor, însă îngreunează mult rezolvarea unitară a cadrului arhitectural. Un exemplu bun din această categorie este proiectul 31, care însă a complicat şi mai mult rezolvarea arhitecturală prin crearea unei alveole pe latura de nord-est a pieţei. O rezolvare asemănătoare ca principiu o are şi proiectul 7 care, în afara prezentării foarte slabe, are şi multe defecte de detaliu.
Problema circulaţiei vehiculelor în piaţă şi necesitatea creării unei legături care să ocolească piaţa, între străzile 23 August şi Ştefan cel Mare, a pus concurenţilor serioase dificultăţi urbanistice. în puţine proiecte s-a rezolvat satisfăcător, în ansamblu, problemele de circulaţie, inclusiv cele ridicate de transportul în comun.
Circulaţia vehiculelor pe strada Lăpuşneanu a fost interzisă în unele proiecte (în special în proiectele 1, 2, 3, 6, 21, 22, 23, 29, 32, 33, 36, 39, 46, 48, 54) ceea ce a fost considerată o măsură justă, avându-se în vedere lăţimea redusă a străzii, traseul său sinuos şi clădirile importante care nu pot fi demolate.
Circulaţia de tranzit a vehiculelor prin piaţă se poate face: traversând piaţa (5, 24, 28, 42, 47, 52, 55, 57); pe o singură latură (1, 33, 36, 46, 50); pe două laturi (restul proiectelor). O rezolvare urbanistică corectă, în cazul concret al situaţiei de la Iaşi şi al condiţiilor programului (piaţă pentru adunări de mase), este trecerea circulaţiei de tranzit pe o singură latură, aşa cum a fost propusă în special în proiectul 46.
Cele patru clădiri importante din piaţă, cu excepţia fostului han Bacalu, au fost menţinute. S-a propus dărâmarea sau mutarea următoarelor clădiri: clădirea Sfatului popular (31, 54); clădirea magazinului de produse industriale (4, 24, 44, 50, 53 şi mulţi alţii care propun adăugiri). Fostul han Bacalu este păstrat numai în proiectele 5, 7, 23, 54; clădirea care are la parter restaurantul Moldova este păstrată în toate proiectele. în general, nu s-au propus dărâmări prea multe, care să facă proiectele greu de realizat. Trebuie menţionat totuşi proiectul 44, care dărâmă un mare număr de imobile în bună stare, şi proiectul 46, care, pentru a realiza deschiderea pieţei pe latura de sud-vest, implică dărâmarea unor imobile puţin importante.
În ceea ce priveşte arhitectura propriu-zisă a clădirilor din piaţă este de remarcat faptul că în marea majoritate a proiectelor, chiar şi în cele premiate, concurenţii au recurs la o prezentare schematică ce nu permite o apreciere calitativă cu privire la arhitectura clădirilor.
La proiectele acestui concurs s-a remarcat o prezentare foarte îngrijită şi o preocupare de a pune în valoare cât mai bine soluţia aleasă. Cu toate acestea, au existat câteva proiecte foarte slab prezentate, în special proiectele 7, 20 şi 24.
Proiectele premiate şi menţionate au o serie de calităţi şi defecte care, în linii generale, au fost deja analizate pe probleme. Se consideră totuşi util, în cadrul acestui articol, de a sintetiza aceste observaţii pentru fiecare proiect în parte.
Proiectul 46 rezolvă foarte bine circulaţia în piaţă şi în jurul ei, separă net spaţiul rezervat mitingurilor de circulaţia de tranzit prin piaţă. Piaţa are o formă simplă, care permite crearea unui cadru arhitectural corespunzător, clădirea sediului P.M.R. fiind bine pusă în valoare. Ideea deschiderii unei vederi directe spre dealul Galata a fost considerată valoroasă. Trebuie însă remarcat că realizarea acestei idei implică dărâmarea unor imobile şi utilizarea ca spaţiu verde a unui teren bun pentru construcţii. Faţadele noilor construcţii din piaţă sunt prezentate foarte schematic. Turnul nu este justificat din punct de vedere funcţional.
Proiectul 55 creează o legătură importantă între străzile Filimon Sîrbu şi Dimitrov, centrul oraşului având o dezvoltare foarte amplă (fosta Academie Mihăileană, sediul P.M.R., strada Gabriel Pery, piaţa Operei, Turnul Spiridoniei), compunându-se dintr-un complex de pieţe şi esplanade. Rezolvarea permite dezvoltarea unui cadru arhitectural variat şi creează spaţii pentru amplasarea de locuinţe. Spaţiul rezervat mitingurilor nu este însă suficient, iar circulaţia de tranzit este rezolvată defectuos. Clădirea-turn nu este justificată funcţional.
Proiectul 29 este o rezolvare simplă şi raţională, atât a cadrului arhitectural al pieţei, cât şi a circulaţiei. Amplasarea sălii de adunări (sala deputatului) în piaţă dă unitate întregului ansamblu. Latura de sud-vest a pieţei este însă rezolvată nesatisfăcător.
Proiectul 31 bazat pe un principiu asemănător cu proiectul 29, orientează piaţa de-a lungul axei create de străzile Filimon Sîrbu - Cuza-Vodă. Soluţia acestui proiect propune dărâmarea actualei clădiri a Sfatului popular orăşenesc şi construirea unei clădiri noi pe acelaşi amplasament. De altfel, chiar dacă nu se dărâmă clădirea sfatului, piaţa rămâne unitar compusă. Alveola creată clădirii sediului P.M.R. nu este necesară nici din punct de vedere arhitectural şi nici urbanistic. Clădirea turn nu este justificată funcţional.
Proiectul 22 rezolvă bine circulaţia. Piaţa are o formă complicată (esplanadă, lărgiri, retrageri), fără o dominantă. S-a dat o importanţă justă intrării străzii Lăpuşneanu în piaţă.
Proiectul 23 creează o bună circulaţie şi capete de perspectivă pentru străzile Filimon Sîrbu şi Cuza-Vodă. Amplasarea clădirii turn este justificată din punctul de vedere al compoziţiei urbanistice, însă nu poate fi susţinută funcţional. Nu este rezolvată latura de sud-vest a pieţei.
Proiectul 25 rezolvă necorespunzător circulaţia, neexistând un spaţiu rezervat mitingurilor. În mod greşit, compoziţia întregii pieţe este subordonată clădirii operei. S-a considerat interesantă însă ideea introducerii Turnului Spiridoniei în ansamblul central ai Iaşului.
Proiectul 44 se bazează pe ideea originală de a axa piaţa pe cea mai importantă magistrală a Iaşului, str. Ştefan cel Mare. În acest fel, clădirea sediului P.M.R. poate căpăta o perspectivă de la mare distanţă şi cuprinzătoare, şi în acelaşi timp, prin mascarea clădirii restaurantului Moldova arhitectura pieţei poate fi unificată. O asemenea soluţie antrenează dărâmarea unui număr mare de imobile. Soluţia nu este în totul satisfăcătoare în ceea ce priveşte funcţionarea sediului P.M.R. şi cu privire la direcţia de pătrundere a străzii Ştefan cel Mare în piaţă. Turnul nu este justificat funcţional.
Ca o concluzie a analizei proiectelor prezentate la concurs se pot formula unele propuneri de principiu valabile pentru elaborarea unui proiect de sistematizare de detaliu al acestei pieţe:
- În piaţă este necesar să se despartă net spaţiul rezervat mitingurilor.
- Este posibil ca circulaţia de pe străzile 23 August şi Păcurari să se lege cu cea de pe străzile Ştefan cel Mare şi Cuza-Vodă, fără să treacă prin piaţă.
- Este necesar a se crea o legătură carosabilă între strada 23 August şi strada Filimon Sîrbu, utilizând parţial strada Banu.
- Strada Cuza-Vodă va trebui să intre în piaţă în mod fluent.
- Strada Lăpuşneanu este bine să devină o arteră de promenadă.
- Amplasarea clădirii operei în piaţă duce la mari complicaţii de compoziţie şi ia minimalizarea clădirilor Sfatului popular şi sediului P.M.R. în condiţiile temei, este recomandabil să nu se amplaseze clădirea operei în piaţă.
- Pentru crearea unui cadru arhitectural corespunzător pieţei centrale a oraşului Iaşi, clădirea fostului han Bacalu trebuie să fie demolată, iar faţadele clădirii magazinului de produse industriale este necesar să fie refăcute sau completate în funcţie de soluţia generală arhitecturală aleasă.
În cadrul juriului, autorul articolului de faţă o făcut opinie separată în ceea ce priveşte acordarea unui premiu proiectului 55. La defectele deja semnalate se pot adăuga: greşita rezolvare a laturii de nord-est a pieţei (strada prea largă, front neînchegat, un bloc de locuinţe aşezat cu latura îngustă spre piaţă, legat de clădirea sfatului prin intermediul sălii de şedinţe); amplasarea defectuoasă a clădirii sediului P.M.R. în zona cea mai joasă a pieţei, în plină circulaţie, micșorând chiar lăţimea străzii Ştefan cel Mare; mijloacele de transport şi circulaţia vehiculelor traversează piaţa, atât tangenţial (pe două laturi), cât şi diagonal, împiedicând manifestaţiile şi în special mitingurile; arhitectura blocurilor de locuinţe (ca volum şi faţade) este asemănătoare cu cea a Sfatului popular.
- via Arhitectura 1959
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu