12 octombrie 2019

Sfânta Parascheva

Legenda spune că în prima jumătate a secolului al XI-lea, în copilărie, Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Domnului: „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie”. (Marcu 8, 34). Fiica unor oameni înstăriți și dreptcredincioși din Epivat (la sud-est de Constantinopol), a hotărât să-și închine viața Mântuitorului, și-a donat bogățiile și s-a refugiat în Calcedon, azi un cartier în Istanbul, unde a trăit o viață austeră și primind viziuni despre Fecioara Maria. După o călătorie în Ierusalim s-a instalat într-o mănăstire din deșertul iordanian.
Când avea 25 de ani i-a apărut un înger care i-a spus să se întoarcă la Constantinopol unde a locuit în satul Kallikrateia. A murit la 27 de ani.

Se spune că o persoană cu multe păcate a fost înmormântată lângă mormântul Paraschevei, sfânta a protestat prin apariția în visul unui călugăr local pe care l-a informat unde este înmormântată. Când s-au efectuat săpaturi s-a găsit trupul intact, altă istorisire spune că mormântul ei a fost descoperit când se săpa groapa unui marinar. Astfel s-a găsit trupul neputrezit, socotite sfinte, moaștele i-au fost duse în biserica Sfinților Apostoli din Kallikrateia unde au stat vreo 200 de ani.  


În timpul cruciadelor, în anul 1238 moaștele au fost transferate de regele Ioan Asan I la Veliko Tarnovo, capitala Imperiului Bulgar. După desființarea Imperiului Bulgar de către turci, Mircea cel Bătrân, domnul Munteniei, ceru și dobândi de la Sultanul Baiazid moaștele sfintei. După bătălia de la Nicopoli (1396), sultanul a prădat Muntenia și a dăruit moaștele Kneaghinei Angelina din Serbia, care le-a dus la Belgrad, apoi au fost transferate la Constantinopol în 1521 când forțele otomane au ocupat orașul.  

În 1641 Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, după ce zidește biserica Trei Ierarhi (Trei Sfetitele), aduce în Iași cu multă cheltuială moaștele Sfintei Paraschiva din Țarigrad (Constantinopol), plătind Patriarhului o despăgubire de 28.000 ruble.

Mutarea raclei cuvioasei din Biserica Sf. Gheorghe a Patriarhiei din Constantinopol și ducerea ei în Iași s-a făcut în mare taină pentru că legile islamice încuviințau transportarea morților doar până la 3 mile depărtare. Ca să nu stârnească împotrivirea credincioșilor închinători ai moaștelor Cuvioasei, au coborât sicriul peste zidul de incintă al orașului și le-au transporta cu o corabie până la Galați.

În revista Noua Albină Românească din 1857, Gheorghe Asachi scria că "prințul Vasile Lupu s-a fost căsătorit cu una din cele mai frumoase prințese de religie mahomedană (Ecaterina Cercheza din Caucaz). Spre a se împăca cu biserica și cu compatrioții, el a răscumpărat cu o sumă de 300.000 de lei relicvele sîntei Paraschiva și le-a așezat în monăstirea Sfinților Trei Ierarhi."

Domnitorul dorise ca orașul Iaşi să beneficieze de ocrotirea Sfintei Cuvioase aşa cum Suceava se afla sub ocrotirea Sfântului Ioan cel Nou adus de Alexandru cel Bun în anul 1402 şi totodată să devină un puternic centru al ortodoxiei.
  
 2. - Mănăstirea Trei Ierarhi în 1909

Istoricul aducerii acestor moaște este trecut în inscripția de marmură așezată în mănăstirea Trei Ierarhi, sub racla unde a stat Sfânta. Inscripția în slavonă se traduce astfel: Cu voința Tatălui, cu sporirea Fiului și cu confăptuirea sfântului și viu făcătorului Duh, a lui Dumnezeu celui doxologit și tot închinat întru sfânta cea de o ființă și nedespărțită Treime. Evseviosul și iubitorul de Christos Domn loan Vasile-Voevod cu mila lui Dumnezeu Domnitoriu al țărei Moldovei: Fiind râvnitoriu și apărătoriu al sîntei evsevii răsăritene, s-a sîrguit cu mare osîrdie și cu un dor prea mare, dupre iconomia dumnezeească, și a adus de la Constantinopole aceste prea cinstite Moaște ale sîntei și cuvioasei Maicei noastre Paraschiva tîrnoveana, ce se chiamă Piatka.

  3. - Scene din viața Sfintei Parascheva
în mănăstirea Trei Ierarhi

  4. - Firida în 1920
mănăstirea Trei Ierarhi

Se spune că în noaptea de 26-27 decembrie 1888 s-a petrecut o minune care a uimit pe toți locuitorii Iașului. Mănăstirea Trei Ierarhi era în restaurare iar racla era mutată peste drum în Sala Gotică. De la o lumânare lăsată nesupravegheată a izbucnit un incendiu care a cuprins catafalcul, flăcările topind argintul de pe raclă dar moaștele Sfintei au rămas intacte. Din cenușă se recuperase 2795 grame de argint topit refolosit la realizarea noii racle.
După acest eveniment, Mitropolitul Iosif Naniescu a dispus ca sfintele moaște să fie mutate în Mitropolie într-o ceremonie în ziua de 9 ianuarie 1889. În nișa de la Trei Ierarhi care a adăpostit sfintele moaște se află astăzi moaștele  Sfântului Vasile cel Mare.
Noua raclă a fost inaugurată în 8 octombrie 1891 și a fost realizată în Iași de argintarul Gh. Ropala din 17443 grame, mare parte donație din partea unei credincioase din Fălticeni.

Mutarea moaștelor în diferite locuri a dat prilej atât grecilor cât și bulgarilor și sârbilor să-i revendice originea comună și astfel să i se sărbătorească ziua cu venerație în toată zona Balcanilor. În cartea Orasul Iași. Monografie istorică și socială, N. A. Bogdan declara că Sfânta Paraschiva s-a născut și a trăit printre românii și slavii de peste Dunăre, astfel grecii o consideră greacă, slavii slavă și noi românii o putem crede de origină română.

5. - Saint Parascheva of the Balkans

Atmosfera de sărbătoare din orașul Iași în preajma zilei de 14 octombrie a fost descrisă de Mihail Sadoveanu prin 1929 în romanul Vremea Ducăi Vodă inspirat din timpul vieţii domnitorului Gheorghe Duca din perioada 1665 - 1683.

În 1944, pe fondul apropierii frontului rus de orașul Iași, racla cu sfintele moaşte ale Cuvioasei a fost pusă la adăpost la Mănăstirea Samurcăşeşti din Ciorogârla (jud. Ilfov) unde a stat între 10 aprilie - 27 octombrie 1944 apoi a fost adusă la București, plimbată în ceremonie pe străzile capitalei cu un sobor de preoți, armată și mulți credincioși până în dealul Patriarhiei unde a poposit în Catedrală lângă Sfântul Dimitrie. La 13 noiembrie 1944, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost trimise inapoi spre Iaşi, unde au ajuns la 26 noiembrie, după ce racla a poposit spre închinare şi pe la mănastirile Văratec, Agapia şi Neamţ. În localităţile pe unde a trecut convoiul, ţaranii au ieşit cu flori pentru a o întâmpina pe Sfânta ocrotitoare a Moldovei.

 6. - Racla cu moaștele Sf. Parascheva în București 1944

  7. -  Racla cu moaștele Sf. Parascheva în București 1944

   8. - Racla cu moaștele Sf. Parascheva în București 1944 via mediafax

Când seceta din 1946-47 a afectat Moldova, la care s-au adăugat problemele de după război, Mitropolitul Iustinian Marina a permis prima procesiune cu sicriul Sfântei Parascheva. Moaștele și-au croit drum prin satele din Iași, Vaslui, Roman, Bacău, Putna, Neamț, Baia și Botoșani. Donațiile colectate au fost distribuite orfanilor, văduvelor, invalizilor, bisericilor aflate în construcție și mănăstirilor pentru a hrăni bolnavii și călugări bătrâni sau neputincioși.

9. - Ceremonia din octombrie 1956
Patriarhul Justinian
   
În calendarul ortodox, pe 26 Iulie se sărbătorește altă Parascheva, Sfânta Cuvioasă Muceniță Paraschevi din Roma.
Numele Parascheva a fost preluat de la greci care o numesc Paraskevi adica Vineri, la fel și bulgarii o numesc Petka care se traduce ca vineri sau cinci. Multe biserici numite Sf. Vineri sărbătoresc hramul de  Sf. Paraschiva. Numele apare și în basmele populare, de exemplu în Povestea porcului de Ion Creangă unde Făt Frumos este ajutat de Sf. Vineri.

via wikipedia,  Orasul Iași. Monografie istorică și socială - N. A. Bogda, delcampe.net, doxologia