Interior Catedrala Mitropolitană din Iași

Catedrala Mitropolitană din Iași, cu hramul Sfânta Parascheva, Întâmpinarea Domnului și Sfântul Mucenic Gheorghe, este biserica catedrală a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Catedrala Mitropolitană a fost ridicată în 1887 pe locul unde s-au aflat două biserici mai vechi: Biserica Albă din secolul al XV-lea și Biserica Stratenia din secolul al XVII-lea.

Pictura interioară a fost realizată de maestrul Gheorghe Tattarescu iar sfințirea a avut loc la 23 aprilie 1887 la ceremonie luând parte regele Carol I și regina Elisabeta. 

1. - Mitropolia din Iași

Gheorghe Tattarescu (1818 - 1894) studiase pictura la Roma și a fost un pionier al neoclasicismului în pictura românească. A participat la revoluția de la 1848 și a pictat portretele revoluționarilor Gheorghe Magheru și Ștefan Golescu aflați în exil, iar în 1851 pictează portretul lui Nicolae Bălcescu. Idealul eliberării naționale și al edificării unei Românii moderne este transpus în compoziții alegorice cu subiect revoluționar (Deșteptarea României, 1849, 1866 - România Modernă, 1866 ), cu subiect patriotic (Unirea Principatelor, 1857), sau cu subiect istoric (Mircea cel Bătrân la 1386, Neagoe Basarab în fața Mănăstirii Argeș, Lupta lui Preda Buzescu cu hanul tătar).

În perioada 1853–1892, cu ajutorul elevilor săi, a pictat, în spirit neoclasic, peste 50 de biserici, printre acestea numărându-se Biserica Colțea, Biserica Oțetari Biserica Sf. Spiridon Nou, Biserica Sfântul Nicolae Șelari și Biserica Mănăstirii Radu Vodă, toate din București, biserica nouă a Mănăstirii Bistrița, Catedrala Mitropolitană din Iași , Biserica Greacă din Brăila și biserica Mănăstirii Ciolanu din județul Buzău .

Chemat la Iași în aprilie 1885, maestrul Gheorghe Tattarescu a finalizat pictura catedralei și icoanele catapetesmei (peste 250 de figuri individuale și compoziții de ansamblu) în iulie 1886. 

Desenele lui J. Rey și litografiile P. Muller au fost strânse în colecția Album de douze vues de la Ville de Jassi dăruită regelui Ferdinand ce cuprinde și fotografii din interiorul Mitropoliei realizate de fotograful ieșean Nestor Heck.

2. - Regele Carol I și Regina Elisabeta - la intrare

Au fost prezenți la ceremonia de sfințire la 23 aprilie 1887

3. - Mitropoliții Veniamin Costachi și Iosif Naniescu - vedere interna la ușă

Primul a început construcția Mitropoliei, al doilea a finalizat-o

4. - Policandrele și sfeșnicele - vedere internă

5. - Coloanele interne - vedere de la etaj

 

6. - Maica Domnului cu Pruncul - bolta

7. - Dumnezeul Tatăl - bolta

8. - Iisus Hristos Pantocrator (Atotputernic) - bolta

9. - Cel vechiu pe zile tronul mărirei - vedere pe bolta

10. - Căderea dracilor - bolta

11. - Închinarea Magilor - vedere pe bolta ferestrei de la amvon la dreapta

12. - Catapeteasma

13. - Catapeteasma

14. - Vedere din Altar - Arhidiaconul Ștefan

15. - Monumentul fericitului Mitropolit Veniamin

- alte poze cu Mitropolia

- mai multe despre pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt

- tur pietonal Iași

via ansamblul mitropolitan iasi,  facebook.com/iasifotografiivechi,

Castanul Unirii din satul Vișan, comuna Bârnova - Iași

Pe 25 mai 1856, cu 3 ani înainte de Unirea din 1859, în curtea familiei generalului Chersin, un grup de 21 de unionişti puneau bazele Unirii Principatului Moldova cu Ţara Românească, planurile fiind realizate sub un castan din satul Vișan, comuna Bârnova, în afara oraşului, pentru a fi departe de iscoadele stăpânirii otomane. 

La întâlnire au participat: Vasile Alecsandri, Costache Negri, Dimitrie Ralet, Costache Rolla, Anastasie Panu, Petre Mavrogheni, Constantin Hurmuzachi, preotul arhimandrit Neofit Scriban, Ion Emanuel Florescu, Nicolae Creţulescu şi Mihail Kogălniceanu.

Unioniştii ieşeni s-au sfătuit sub copacul botezat Castanul Unirii şi au înfiinţat Comitetul de luptă pentru Unire.

1. - Castanul Unirii

Vasile Alecsandri a scris chiar un poem, versurile devenind un jurământ de credinţă pentru acest deziderat al românilor: Sub acest măreţ castan/ Noi jurăm toţi în frăţie/ Ca de azi să nu mai fie/ Nici valah, nici moldovean!/ Să fie numai români/ Într-un gând, într-o simţire/ Şi să ne dăm mâini cu mâini/ Pentru-a ţării fericire!.

Castanul Unirii a fost fotografiat în perioada interbelică de un învăţător din Vaslui și a fost căutat ani de zile. Abia în 2004, profesorul Mandache Leocov, fost director al Grădinii Botanice Iaşi, a identificat arborele devenit mai târziu Monument al Istoriei şi al Naturii.

Castanul sălbatic din Bârnova este un exemplar de Aesculus Hippocastanum, unicat în România prin vârsta sa de peste 250 de ani, cu înălţimea de peste 20 de metri, o coroană cu o anvergură de peste 15 metri şi diametrul trunchiului de 1,5 metri.

Comunitatea locală îl sărbătorește în fiecare an pe 25 mai, ziua în care a avut loc prima întâlnire a unioniştilor.
Castanul se află pe o proprietate privată dar este permisă vizitarea, totuși evitați vizitele nocturne.

mai multe aici.