Pe 25 mai 1856, cu 3 ani înainte de Unirea din 1859, în curtea familiei generalului Chersin, un grup de 21 de unionişti puneau bazele Unirii Principatului Moldova cu Ţara Românească, planurile fiind realizate sub un castan din satul Vișan, comuna Bârnova, în afara oraşului, pentru a fi departe de iscoadele stăpânirii otomane.
La întâlnire au participat: Vasile Alecsandri, Costache Negri, Dimitrie Ralet, Costache Rolla, Anastasie Panu, Petre Mavrogheni, Constantin Hurmuzachi, preotul arhimandrit Neofit Scriban, Ion Emanuel Florescu, Nicolae Creţulescu şi Mihail Kogălniceanu.
Unioniştii ieşeni s-au sfătuit sub copacul botezat Castanul Unirii şi au înfiinţat Comitetul de luptă pentru Unire.
1. - Castanul Unirii
Vasile Alecsandri a scris chiar un poem, versurile devenind un jurământ de credinţă pentru acest deziderat al românilor: Sub acest măreţ castan/ Noi jurăm toţi în frăţie/ Ca de azi să nu mai fie/ Nici valah, nici moldovean!/ Să fie numai români/ Într-un gând, într-o simţire/ Şi să ne dăm mâini cu mâini/ Pentru-a ţării fericire!.
Castanul Unirii a fost fotografiat în perioada interbelică de un învăţător din Vaslui și a fost căutat ani de zile. Abia în 2004, profesorul Mandache Leocov, fost director al Grădinii Botanice Iaşi, a identificat arborele devenit mai târziu Monument al Istoriei şi al Naturii.
Castanul sălbatic din Bârnova este un exemplar de Aesculus Hippocastanum, unicat în România prin vârsta sa de peste 250 de ani, cu înălţimea de peste 20 de metri, o coroană cu o anvergură de peste 15 metri şi diametrul trunchiului de 1,5 metri.
Comunitatea locală îl sărbătorește în fiecare an pe 25 mai, ziua în care a avut loc prima întâlnire a unioniştilor.
Castanul se află pe o proprietate privată dar este permisă vizitarea, totuși evitați vizitele nocturne.
Castanul se află pe o proprietate privată dar este permisă vizitarea, totuși evitați vizitele nocturne.
mai multe aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu