03 iulie 2019

Castanul Unirii din satul Vișan, comuna Bârnova - Iași


Pe 25 mai 1856, cu 3 ani înainte de Unirea din 1859, în curtea familiei generalului Chersin, un grup de 21 de unionişti puneau bazele Unirii Principatului Moldova cu Ţara Românească, planurile fiind realizate sub un castan din satul Vișan, comuna Bârnova, în afara oraşului, pentru a fi departe de iscoadele stăpânirii otomane. 
La întâlnire au participat: Vasile Alecsandri, Costache Negri, Dimitrie Ralet, Costache Rolla, Anastasie Panu, Petre Mavrogheni, Constantin Hurmuzachi, preotul arhimandrit Neofit Scriban, Ion Emanuel Florescu, Nicolae Creţulescu şi Mihail Kogălniceanu.
Unioniştii ieşeni s-au sfătuit sub copacul botezat Castanul Unirii şi au înfiinţat Comitetul de luptă pentru Unire.

1. - Castanul Unirii

Vasile Alecsandri a scris chiar un poem, versurile devenind un jurământ de credinţă pentru acest deziderat al românilor: Sub acest măreţ castan/ Noi jurăm toţi în frăţie/ Ca de azi să nu mai fie/ Nici valah, nici moldovean!/ Să fie numai români/ Într-un gând, într-o simţire/ Şi să ne dăm mâini cu mâini/ Pentru-a ţării fericire!.

Castanul Unirii a fost fotografiat în perioada interbelică de un învăţător din Vaslui și a fost căutat ani de zile. Abia în 2004, profesorul Mandache Leocov, fost director al Grădinii Botanice Iaşi, a identificat arborele devenit mai târziu Monument al Istoriei şi al Naturii.

Castanul sălbatic din Bârnova este un exemplar de Aesculus Hippocastanum, unicat în România prin vârsta sa de peste 250 de ani, cu înălţimea de peste 20 de metri, o coroană cu o anvergură de peste 15 metri şi diametrul trunchiului de 1,5 metri.
Comunitatea locală îl sărbătorește în fiecare an pe 25 mai, ziua în care a avut loc prima întâlnire a unioniştilor.
Castanul se află pe o proprietate privată dar este permisă vizitarea, totuși evitați vizitele nocturne.

mai multe aici.

03 iunie 2019

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Mihail Grigore Sturza (I.S.U.J. IAȘI) a fost înființat în anul 1835 fiind cea mai veche instituţie de pompieri militari din România.
Istoria orașului Iași consemnează încă de prin secolul al XVII-lea nenumărate incendii care au făcut scrum deopotrivă bordeie şi curţi boiereşti.
Încă de pe la 1777, Divanul Domnesc a dat grija „focurilor“ în seama podarilor oraşului care aveau datoria de a interveni într-o astfel de situaţie.
În anul 1809, la sesizarea Administraţiei ruse, Divanul Moldovei cumpără cai şi sacalele cu apă (butoi pe roți), tulumbe (pompe) de la Kiev iar locuitorii sunt obligaţi să intervină cu uneltele lor să ajute la stingerea unui eventual incendiu.
În 1835 s-a înființat o companie numită popular „roata de pojarnici“, prima unitate de pompieri din Ţările Române.
Pe la 1815, prin hotărâre domnească, toate mănăstirile din Iaşi trebuiau să aibă în mod obligatoriu, şase căzi pline cu apă, gata să fie utilizate în caz de incendiu, şase căngi şi şase topoare. De asemenea, erau interzise construcţiile din lemn şi păstrarea unor cantităţi mari de păcură sau praf de puşcă trebuia depozitată doar în beci.
Primul mare incendiu s-a petrecut în anul 1821, pagubele fiind de nemăsurat, au ars peste 250 de case, 11 biserici şi şase sinagogi.
Marele incendiu din 19 iulie 1827, care a distrus o însemnată parte a orașului, a afectat puternic și noul palat domnesc. Vreme de 13 ani 'Curtea arsă' a rămas în ruină, domnitorii locuind în alte reședințe.
  
1. - Incendiul din 1866 de la Palatul Administrativ

Regulamentul Organic pus în aplicare în Moldova în 1832, este documentul care statorniceşte primele măsuri de apărare a oraşelor împotriva incendiilor și se construiesc astfel 4 havuzuri (bazine) de piatră în pieţele oraşului.
Documentul mai prevedea înfiinţarea unei bresle de tulumbagii (pompieri) alcătuită din 24 de oameni conduşi de un căpitan, scoaterea cantităţilor mari de „materii arzătoare“ din oraş (cherestea, păcură, stuf, fân), iar locuitorii oraşului să aibă pe la casele lor unelte trebuitoare în cazul unui incendiu.
La Biserica Trei Ierarhi și Biserica Vulpe erau detașați observatori care vesteau incendiile din oraș trăgând clopotul și afișând un steag de culoarea culorii cartierului unde s-a observat fum, iar în timpul nopţii se aprindea un felinar ce lumina în culorile dorite.
La 25 iunie 1833, un foc mare, pornit din mahalaua Tătăraşilor, a făcut scrum 262 de case şi două biserici.
La ordinul generalului Kisselef, Sfatul administrativ propune înfiinţarea unei „roate“ (companii) de pojarnici, înzestrată cu toate uneltele necesare în caz de foc: 12 maşini pentru adus apă realizate de doi meşteri din Iaşi: Carl Rihter şi Iohan Kapusanschi iar tulumbele (pompe) sunt aduse din Petresburg. Sfatul municipal a luat mai multe măsuri pentru a reduce pericolul de incendii: s-au scos la marginea orașului cuptoarele și cazanele de rachiu, s-a hotărât amendarea celor care aruncau ţigara aprinsă pe uliţă iar fiecare particular era obligat să dețină căzi pline cu apă, o scară, cange şi odgon (funie).
De la 15 mai 1835, „roata“ a început să funcţioneze, sub comanda căpitanului Bacinschi. La Bucureşti, o companie similară avea să fie înfiinţată abia 10 ani mai târziu.
Mult mai târziu au apărut şi şcolile de subofiţeri pentru unităţile de pompieri, pe lângă şcolile militare ale Ministerului de Război, la Bucureşti şi Câmpina.
Astăzi, Instituţia pentru Situații de Urgență Mihail Grigore Sturza este subordonată Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și Departamentului pentru Situații de Urgență în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor și reunește servicii de urgență în domeniile prevenirii, stingerii incendiilor, protecție civilă și SMURD (Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare) și dispune de un Dispecerat Medical Integrat unde se primesc apelurile de urgență prin 112.
via wikipedia.com, ziaruldeiasi.ro

15 mai 2019

Noptea Muzeelor în Iași - 2019


 - Noaptea Muzeelor în Iași - 2019 via

Sâmbătă 18 mai 2019 are loc cea de-a XV-a ediţie a Programului European Noaptea Muzeelor.
În Iași și-au anunţat participarea:

1. Palatul Culturii -  Program: 16:00 - 24.00 - Piața Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1 Iași
- Muzeul de Istorie a Moldovei
- Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu“
- Muzeul de Artă
- Muzeul Etnografic al Moldovei

2. Muzeul Mitropolitan Iași - 17:00 - 21:00 - Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 16 (demisolul Catedralei Mitropolitane)

3. Muzeul Unirii Iași - 16.00 - 23.30 - Strada Lăpuşneanu nr. 14

4. Muzeul Național Militar - 16.00 - 02.00 - Bd. Carol I nr. 7 (Casa Armatei)

5. Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” -  19:00 – 00:30 - zona Copou, Strada Titu Maiorescu nr. 12

6. Muzeul Mihai Eminescu și Colecţia Istoria teatrului românesc - 18:00 - 01:00 - Parcul Copou

7. Muzeul „G. Topîrceanu” - 18:00 - 01:00 - str. Ralet, nr. 7

8. Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” - 15:00 - 23:00 -  Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 11

9. Muzeul Poni Cernătescu - 15:00 - 23:00 - Str. Mihail Kogălniceanu, nr 7B

10. Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeuca) - 19:00 - 24:00 - str. Simion Bărnuţiu nr. 4

11. Punctul Muzeal „Mihai Codreanu” - 18:00 - 01:00 - str. Rece, nr. 5 (în spatele UMF)

12. Galeriile de Artă ale Municipiului ”Dan Hatmanu” (Pasaj Hala Centrală) - 18.00 - 24.00

13. Muzeul Municipal - 19:00 - 01:00 -  Strada Zmeu nr. 3

14. Muzeul „Otilia Cazimir” - 18:00 - 01:00 - str. O. Cazimir, nr. 4

15. Muzeul „Mihail Sadoveanu” - 18:00 - 01:00 - Aleea Mihail Sadoveanu nr. 12 

16. Ateneul Iași - 19:00 - 24:00 - Strada Ion Creangă nr. 14 

17. BCR - 19:00 - 01:00 - str. Palat nr. 11
  
18. Centrul Cultural Ruginoasa - 15:00 - 23:00 - loc. Ruginoasa

19. Muzeul „Vasile Alecsandri” - 17:00 - 00:00 - com. Mirceşti

20. Muzeul „Constantin Negruzzi” - 17:00 - 00:00 - sat Hermeziu, com. Trifeşti

21.  Punctul muzeal „G. Ibrăileanu” (Casa de Cultură din Tg. Frumos)


Anii trecuți au fost deschise: Sinagoga Merarilor, Sinagoga Mare, Muzeul de Anatomie a Universității de Medicină și Farmacie "Gr. T. Popa", Punctul muzeal „Ionel Teodoreanu” din com. Golăiești și Punctul muzeal „Dimitrie Anghel” din com. Miroslava.
Muzee închise sau în reparații: Muzeul de Istorie Naturală, Casa Dosoftei (Muzeul Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul), Muzeul Literaturii (Casa Pogor), Casa memoriala Nicolae Gane, Observatorul Iași.

În București, de Noaptea Muzeelor, există tur ghidat în Cimitirul Belu, ar trebui să avem și noi în Iași un tur în cimitirul Eternitatea.

Anul acesta îmi propun să vizitez Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu și Muzeul Poni Cernătescu care sunt pe aceeași stradă, Muzeul Universității Alexandru Ioan Cuza pentru colecția Cucuteni și Punctul Muzeal Mihai Codreanu (Vila Sonet).

Mai multe detalii despre Noaptea Muzeelor 2019 găsiți aici.
Poze cu muzeele din Iași.

Evenimente în orașul Iași în 2019.
Tur pietonal orașul Iași.

03 mai 2019

Video - Iași 1916

Am găsit câteva imagini video cu regele Ferdinand și regina Maria în Iași, probabil cu ocazia Unirii Basarabiei cu România din martie 1918.

1. - Regele Ferdinand și regina Maria în orașul Iași

1. - Trecerea convoiului regal, probabil pe strada Lăpușneanu spre Piața Unirii, în stânga este zidul Hotelului Traian cu Farmacia Centrală la parter.

 2. - Imagine din video - Armata lângă Hotelul Traian

3. - Același unghi ca în video - Strada Lăpușneanu dinspre Piața Unirii 

4. - Strada Lăpușneanu dinspre Piața Unirii

5. - Imagine din video - Caleașca Regală și Farmacia Centrală de la parterul Hotelului Traian

6. - Hotel Traian cu Farmacia Centrală
  
7. - Farmacia Centrală Const. J. Werner

2. - Regele Ferdinand și Regina Maria coboară din trăsură în fața Mitropoliei.

 8. - Imagine din video - Intrarea în Mitropolie

3. - Parada din fața Mitropoliei de pe bd. Ștefan cel Mare


 9. - Imagine din video -Mitropolia

 10. - Imagine din video -Paradă în fața Mitropoliei

11. - Poză de la defilarea cu ocazia sărbătoririi
unirii Basarabiei cu România 1919-1920

12. - Regele Ferdinand și Regina Maria și mitropolitul Pimen Georgescu la sărbătoarea Unirii Basarabiei cu România - 1918

4. - Parada ostașilor pe bd. Ștefan cel Mare

 13. - Imagine din video -Parada ostașilor

 14. - Imagine din video -Parada ostașilor pe Ștefan cel Mare
Reclamă ALA OLSASCU ?

15. -  Imobilul de pe strada Ștefan cel Mare în 1900 via Orasul Iasi


via Asociația română de film și de televiziune, delcampe.net, ebay.de

28 aprilie 2019

Piata Unirii din Iasi

Astăzi Piața Unirii din Iași se află la intersecția a trei artere istorice: Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, strada Lăpușneanu și Cuza Vodă.

Ideea înființării unei piețe publice pe modelul celor din marile orașe europene a apărut prin anul 1890 când în gazeta Ecoul Moldovei se exprima ideea înființării unui spațiu public în apropierea hanul lui Petre Bacalu unde unioniștii au dansat Hora Unirii pentru a sărbători dubla alegere a lui Al. Ioan Cuza la 5 și 24 ianuarie 1859.

Piața Unirii a prins formă după 1897 când primăria a demolat clădirile vechi ale lui Scarlat Pastia din apropierea grădinii Hotelului Traian de la intersecția străzilor: Golia (azi Cuza Vodă), strada Tălpălari (azi Săulescu) care trecea pe lângă hanul lui Petre Bacalu, strada Academiei (Academia Mihaileană) și Rusească (strada Unirii). 

În centrul pieței este statuia lui Alexandru Ioan Cuza care a fost dezvelită la data de 27 mai 1912 în prezența regelui Carol I, a principilor Ferdinand și Carol.

Înainte de înființarea Pieței Unirii, manifestațiile publice aveau loc pe spațiul unde astăzi este statuia lui Miron Costin amplasată în 1888  pe strada Cuza Vodă de lângă Teatrul Național de astăzi. Ieșenii se întâlneau aici pentru că alături era primul sediu al Municipalității (Primăria) demolată prin 1892. În acea Piață a Primăriei se organizau târguri dar și mezaturi (licitații) cu sute de privitori, un adevărat spectacol desfășurat în aer liber. Tot aici poposeau și căruțele cu lemne cumpărate de primărie pentru școli și instituțiile comunale sau pentru a fi dăruite nevoiașilor dar și anticarii care își purtau în spate dulapurile cu manuscrise și cărți vechi.

Aspectul pieței a fost modificat după bombardamentele din 1941 - 1944 dar și de sistematizarea comunistă începută în 1959. 

1. - Piața Unirii înspre Piața Cuza Vodă via fb.com/iasifotografiivechi

2. - Piața Unirii spre Hotel Traian - 1910  via fb.com/iasifotografiivechi
3. - Hora Unirii la întâmpinarea voluntarilor ardeleni - 9 iunie 1917
Reclame Bereria Zimbru, Sindicatul Agricol Iași, J. Ermacov, Aron Weinstein
 via fb.com/iasifotografiivechi


- Casele de pe colțul străzii dinspre Piața Unirii și strada Golia (azi strada Cuza Vodă)

- Casele Motăș - (Hotel Europa)
Cam pe aceste locuri, era pe la 1852, imobilul familiei Mavrocordat, o casă boierească cu etaj și verandă, retrasă de la stradă și înconjurată de o gradină cu verdeață, unde se instalase Hotelul Europa condus de Hilaire care i-a luat numele devenind Otelul Hilaire. Hotelul a fost distrus de un incendiu pe la 1880. Se zvonea că în acest hotel s-ar fi aflat domnitorul Al. Ioan Cuza în noaptea alegerii la conducerea Moldovei.
La colțul străzii Golia cu str. Rusească ce venea dinspre Ulița de Sus (azi bd. Independenței) era casa deținută de Eliza Diamachi apoi închiriate în anul 1885 lui Gherșin Horn care deschisese o faimoasă crâșmă. Spațiul este vândut făclierului Ioan Motăș care avea un atelier pentru lumânări, profitabil și foarte apreciat la acele vremuri când încă nu se introdusese curentul electric în oraș, uzina electrică a orașului fiind dată în funcțiune în 1899.
Înainte de a se muta aici, la vizita regelui Carol I din octombrie 1860, regele i-a lăudat casa pe care Motăș o construise în apropierea gării. Avea obiceiul ca în seara Deniilor de Paște să aprindă multe lumânări pe trotuarul din fața magazinului și spre piață, apreciat de o mulțime de privitori și credincioși.
În anul 1887, la Hotelul Europa condus de Henry Launay care avusese înainte un restaurant la Jockey Club, a izbucnit un incendiu produs în bucătăria hotelului care s-a întins apoi la vechea crâşmă a lui Gherșin Horn până la Circul Sidoli de pe locul caselor Paşcanu de mai sus.
Începând lucrările de reamenajare a Pieței Unirii, I. Motăș este nevoit să dărâme clădirea dinspre stradă dar și vechiul Hotel d'Europe cumpărat în 1892 de Motăș împreună cu partenerul Corneliu Codrescu.
În 1896 Motăș inaugurează clădirea de la colțul străzilor cu o fațada spre Piața Unirii și două foișoare iar alta spre strada Golia unde erau magaziile de tipografie la parter iar la etaj noul Hotel Europa.

 4. - Piața Unirii în 1910
Hotel Europa - Jași via delcampe.net

- A. Buch
Aici în 1893 se stabilește antreprenorul A. Buch cunoscut pentru hotelul său unde se adunau politicienii, scriitorul Rudolf Șutu declarând că 'la Buch se fac miniștrii'.
Pe la 1890 Adolf Buch avea în strada Banu vestitul local Tivoli unde aveau loc petreceri pentru lumea bună a orașului. Vara, în grădina Tivoli se amplasa Teatrul Tivoli-Buch, o scenă pentru artiștii locali și străini, cu membri ai operei italiene sau a tarafului de lăutari conduși de vestitul Iancu Filip cunoscut pentru romanțele: „Pe lângă plopii fără soţ” și „De ce nu-mi vii” pe versurile lui Mihai Eminescu,  la mai putin de două luni de la apariția poeziei în „Convorbiri literare” dar și „Lampa” pe versurile poetei Veronica Micle.
A. Buch cumpărase hotelul Rusia din strada Unirei având oaspeți de seamă printre care scriitorul Gheorghe Panu care avea o cameră rezervată. Mai târziu hotelul intră în posesia lui Andri Turiceanu.
Buch se mută în casele din nou reconstruite ale lui I. Motăș unde deschide hotel Europa. Aici, în anul 1912 se cazează și I. L. Caragiale, venit din Berlin însoțit de fiul său, tânărul poet Matei I. L. Caragiale pentru a fi prezentat scriitorilor de la Viața Românească, cea mai importantă revistă literară din țară. La întâlnirea din sala mare a hotelului erau prezenți Constantin Stere, Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, Al. Vlahuță și G. Topîrceanu.

5. - Restaurant A. Buch - Strada Rusească 
via ziar Bobârnacul (1879)

6. - 1910 - Piața Unirei - Hotel Restaurant Buch via delcampe.net

În 1897 spre strada Golia era vechea librărie a lui Theodor Maximovici care avusese alta lângă Mitropolie împreună cu Dimitrie Alexa. Maximovici vinde magazinul lui Socec pentru a se dedica agenției teatrale Thalia până în anul 1921.
Curtea cu nr. 54 era deținută de tipografia Miron Costin a lui Corneliu Codrescu, urmașul cărturarului Teodor Codrescu care sprijinise Unirea Principatelor în ziarul său Buciumul Român. Și acest magazin este preluat de Frații Șaraga cunoscuți pentru Colecția de un leu și Biblioteca de 25 de bani cu peste 100 de titluri publicate.

În 1937 magazinul din colț este preluat de Armurăria și cuțităria Traină fondată în anul 1877 și mutata aici din clădirea vecină unde se mutase magazinul de încălțăminte Dermata.
Casele Motăș au fost distruse în bombardamentele din anul 20 august 1944 iar în 1947 se amenaja aici Parcul Primăriei ce avea sediul mai în spate în clădirea unde astăzi este Starea Civilă.

Scriitorul Rudolf Șuțu povestește cum în fața caselor Motăş din Piaţa Unirei cu vestitele bolţi, gata să cadă, cu dugheni şi magazine de mărunțișuri te încurcai  de evreii zarafi cari jucau banii dintr-o mână în alta și te invitau să le faci aliş-veriş.

6b. - Zarafi - Piața Unirii din Iași între anii 1830-1880

 7. - Piața Unirii
Vedere spre Hotel Europa, Reclama Librăria și Antiquaria Sabarasch ?,
Hotel Restaurant Buch, La orașul Veneția via delcampe.net

8. - Piața Unirii și Hotel Europa înspre strada Cuza Vodă în 1900
Librăria Antiquaria, La Orașul Veneția, Hotel Restaurant Buch, Abramovic

  9. - Piața Unirii via Orasul Iași
Podsudek Cernăuți, Dentist, Cuțitărie Traina, Cristal
via fb.com/iasifotografiivechi

10. - Piața Unirii via Orasul Iași
Tramvai Socola 45, Coafor Unirea, Frații Pogor, Bayer Medicamente, Moldova, Armurărie, Aparate de ras, Strada Cuza Voda  via fb.com/iasifotografiivechi

11. - Strada Cuza Vodă
La Elefant, Socec & Co via delcampe.net

- Bombardament 1941 și 1944
În al doilea război mondial, latura estică a Pieței Unirii, de la Cuţităria Traina din colțul Hotelului Europa și până la cofetăria Streit de mai sus, a fost prefăcută în ruine. 
Primul bombardament a fost în ziua de 24 iunie 1941, a treia zi după declanșarea războiului din 22 iunie.
Următorul bombardamentul din 26 iunie a fost efectuat de o escadrilă de 32 avioane aruncând vreo 120 bombe peste Piața Unirii, Lăpușneanu, Copou și mai ales zona Halei. Atacul a urmat apoi până la îndepărtarea frontului după luna iulie 1941, dar s-a intensificat iar peste trei ani la sfârșitul lui martie 1944, când frontul a revenit pe Prut ajungând la Stânca Roznovanu și Târgul Frumos.

Alt atac a fost cel anglo-american din noaptea de 5-6 iunie 1944 mai ales asupra Copoului ocupat iarăși de trupe și comandamente germane și române pentru apărarea orașului. Prin Piața Unirii treceau tancurile sovietice duminică 20 august, pe la orele 11 au fost precedate de atacul artileriei de la ora 6 dimineața și susținută de atacul bombelor fiind aruncat în aer Podul Roş. În zilele respective orașul avea să piardă peste 1.800 de clădiri.

Pe 24 august o mașină militară echipată cu difuzoare conducea prin oraș chemând ieșenii în Piaţa Unirii pentru a sărbători armistițiul cu Uniunea Sovietică. La un difuzor se auzea mesajul regelui Mihai adresat ţării în noaptea precedentă şi cererea de Armistițiu: „Români, în ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înțelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieșirea din alianța puterilor Axei şi imediata încetarea a războiului cu Naţiunile Unite. Un nou guvern de Unitate Naţională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voința națională hotărâtă a ţării de a se încheia pacea cu Naţiunile Unite. România a acceptat Armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite. Primiți pe ostașii acestor armate cu încredere. Toţi cetățenii să se strângă în jurul tronului şi al guvernului pentru salvarea Patriei. Cel care nu va da ascultare guvernului se opune voinţei poporului şi este socotit trădător. Români, dictatura a luat sfârșit şi cu ea toate asupririle”.
  
12. - Strada Golia (Cuza Vodă) în august 1944

13. - Casele Motăș după bombardamentul din 1941
 via fb.com/iasifotografiivechi

14. - 22 august 1944
Traina, Pașa, Ghe. Staniu, Streit, Gheorghe Stanoiu, Pașa
 via fb.com/iasifotografiivechi
  
16. - Piața Unirii și Casele Motăș distruse în 1944
via fb.com/iasifotografiivechi

17. - Piața Unirii în 1947
via fb.com/iasifotografiivechi

18. - Piața Unirii în 1947
via fb.com/iasifotografiivechi

19. - Demolarea Caselor Motăș
via fb.com/iasifotografiivechi

20. - Hotel Traian dinspre ruinele Caselor Motaș
via fb.com/iasifotografiivechi

- Refacerea Pieței Unirii
În aprilie 1945, primarul Eduard Lăzărescu refuza cererea fraților Motăș de a autoriza repararea clădirii arse din Piaţa Unirii, centrul orașului urmând să fie expropriat pentru lărgirea pieţei.
Ziarul Lupta Moldovei vestea că în august 1945 la Iași a venit o echipa de arhitecți din București și s-a prezentat un plan de sistematizare realizat de arh. Florin Simionescu. Se dorea realizarea unei piețe dreptunghiulare iar pe locul Caselor Motăș să se construiască un Palat Municipal pe linie cu fosta cofetărie Streit, unde sa funcționeze Primăria, Administrația Financiară și Chestura Poliției.
Se dorea ca Palatul să fie cu faţada înspre Piaţa Unirii, statuia lui Cuza Vodă să fie mutată în apropierea iar în mijloc să fie o grădină cu fântâni arteziene.

Piaţa Unirii a rămas în ruine trei ani până în septembrie 1947 când s-a format un comandament sub conducerea generalului Virgil Ignat. Conform planului stabilit de Comisia Interimară a Consiliului Municipal, începea modificarea radicală a fostului centru prin demolarea clădirilor distruse din Piaţa Unirii, tot colţul până la sediul Primăriei, din curtea fostului Consulat rus, din faţa Poştei de pe str. Cuza Vodă, din faţa Chesturii de Poliţie pe Vasile Alecsandri, de lângă biserica Banu (casele Kiesser), din Piaţa Sf. Spiridon, localul Poştei Vechi de pe strada Arcu de la intersecția cu strada Petru Rareş cât şi casele Mavrocordat din strada Lăpuşneanu. Magazinele Paşa, Triumf, ABC, Micul Luther deschise temporar "printre dărmături" urmau a-şi găsi alte sedii. S-au angajat 300 de lucrători ce munceau în trei schimburi și noaptea la lumina becurilor.

La 23 August 1949 primea numele de Piața Republicii dar în Octombrie 1958 și-a reprimit numele, la fel și strada Lăpușneanu rebotezată str. Republicii în 1948 dar își schimbă înapoi numele când se deschide Muzeul Unirii în 1957.

Pe locul clădirilor Motăș se formase Grădina Sfatului Popular, cu bănci, un bazin cu apă şi ceas pe colţ, cu vedere spre Primărie (azi Starea Civilă). 
Din lipsa banilor se renunța la zidirea Palatului Municipal, pe locul său construindu-se blocuri de locuinţe.
 
  21. - Piața Unirii în 1955
Piața Unirii și statuia lui Al. Ioan Cuza
Parcul din stânga după demolarea clădirilor distruse în război

22. - Piața Unirii

 23. - Parcul din Piața Unirii

24. - Gheorghe Gheorghiu-Dej și ministrul Ion Gheorghe Maurer în Piața Unirii 1961

  25. - Piața Unirii
Magazinul Victoria

26. - Ceaușescu în 1968
via fb.com/iasifotografiivechi

 27. - Vizita lui Ceaușescu în 1982
Anunțați deranjamentele în instalațiile electrice la 14199 - 12020

- Colectura Gheorghe Stănoiu
Lângă casele Motăș, era prin 1944, un sediu al Loteriei Băncii Gheorghe Stănoiu, un joc de loterie popular în perioada interbelică. 
În 1937 erau mai multe trageri pentru Loteria de stat, exista: Colectura Aurora, Campus & Bassa, Colectura Oficiala a Oficiilor Rurale PTT, Wagons-Lits-Cook, Mercur, Banca Română de Comerț, Colectura Dacia, Colectura Hermes.

 28. -  Colectura milionarilor Gheorghe Stănoiu

29. - Gheorghe Stanoiu - Piața Unirii 17

 30. - 1930 Loteria de stat Gheorghe Stănoiu

31. - Casele Motăș în 1944 - Cofetăria Streit, Colectura Milionarilor Gheorghe Stanoiu via fb.com/iasifotografiivechi 

- Cofetăria fraților Streit 
Pe îngusta stradă a Unirii, într-o clădire înaltă flancată de un turnuleț, funcționa celebra cofetărie a neamţului Streit vestită pe la 1930 pentru cea mai bună înghețată din oraș, pentru bomboanele și prăjiturile cu prăjituri din laboratoare proprii realizate după rețete aduse de germanul Streit. Cofetăria avea o terasă cu ghirlande dar avea și separeuri și canapele de catifea albastră, oglinzi de cristal și mese rotunde cu tăblia de marmură.
Familia Streit avea două cofetarii, una lângă niște tei unde mai târziu s-a deschis o florărie și una mai sus, cam pe unde astăzi este Hotelul Unirea.
Tot în Piața Unirii era și Cofetăria Butuc care ademenea clienții numai cu produse tradiționale:  plăcinte cu nucă, învârtite și sarailii,  adevărate delicii ale timpului. Mai multe aici.

Lângă cofetăria Streit erau câteva magazine mici cu articole de mercerie, parfumerie sau cu limonadă, covrigei, bomboane și acadele pentru spectatorii Cinematografului Modern de alături.

32. - Cofetăria Streit 
via fb.com/iasifotografiivechi

33. - Lista de clădiri de lângă Cofetăria Streit

34. - Terasă spre Marele Hotel Traian 

- Berăria Elisee - Luther
Mai sus era Berăria Elisee care avusese sediul și pe strada Golia, la Chateau aux fleurs. În 1913 berăria a fost preluată de Luther care renovează localul cu ajutorul celebrului arh. italian Scolari care realizare planurilor Universității Al. Ioan Cuza. Aici mai mulți antreprenori își deschid localuri: Ion Caramanlău fost tipograf, Pavel Apostolide (1927) și Stănică Cojocaru (1928).

- Fabrica de bere Luther
A fost construita în anul 1869 la marginea Bucureștiului pe Șoseaua Basarabilor, în apropierea moșiei Grant. Era printre primele din România, iar în București concura cu cea a lui Johann Kube (1806), apoi Krebs, Oppler, Gib și Bragadiru. Proprietarul fabricii, Erhardt Luther, adusese cu el rețeta berii Germania care în doar câțiva ani de la inaugurare a câștigat titlul de furnizor al Curții Regale.
În anul 1905, fabrica a fost vândută fraților Czell din Brașov care au păstrat profilul și denumirea societății.  După naționalizarea din 1948, Fabrica Luther devine Întreprinderea de Bere București – Fabrica Grivița. În perioada anilor ’70, numele a fost schimbat în Fabrica Gambrinus, nume ce provine de la fosta berărie a scriitorului I. L. Caragiale, care avea mai multe berării în capitală, cea mai cunoscută fiind cea de lângă vechiul Teatru National.  via 

  35. - Piața Unirii
Serbările Inaugurării Statuie Cuza Voda - Berăria Unirea Restaurant, Berăria Luther, Coafor

  36. - Piața Unirii
Jermacov, Berăria Azuga, Berăria Luther

  37. - Piața Unirea cu str. Golia - Jassy
Reclama Grunberg, Hotelul Europa A. Buch, Tobias
 
38. - Piața Unirei - Hotel Europa Restaurant
Coafor, Cofetăria Streit


38b. - Piața Unirei

 39. - Piața Unirei

40. - Restaurant Elisee

  41. - Piața Unirii

42. - Jași - Piața Unirei 1916

43. - Piața Unirii după bombardament
via fb.com/iasifotografiivechi

44. - Berăria Luther - Piața Unirei
Concert maestrul Gh. Drîgoi
Hotel Europa - I. Zentner

- Berăria Azuga și Cinema Modern
Alături era terenul boierului Cantacuzino Pașcanu care clădise un frumos manej (loc de dresat caii) unde profesor de echitație era Jean Mulder poreclit Cheval, fost angajat al unui circ, numit apoi șef al grajdurilor domnitorului Mihalache Sturza și rămas fără ocupație după plecarea domnitorului în 1849. 
În 1905, alături s-a mutat berăria Azuga care avea hală cu acoperiș boltit unde fusese fostul manej, închiriat apoi Cinematografului (kinoteatrului) Modern ce s-a deschis prin ianuarie 1913. Berăria Azuga se lăuda cu „berea cea mai pură”, fabricată în Prahova din apă cristalină de munte.

Sala Cinematografului Modern era amenajată în stil parizian cu aparate scumpe aduse din Berlin. Aici se difuza cinematograf vorbitor şi kineplasticon (proiecții fără pânză), introduse la Berlin, Paris, Londra și la Iaşi pentru prima oară în România așa cum titra Ziarul Mişcarea la 27 ianuarie 1913. A fost condus de tipograful P. Iliescu iar prin 1926 a fost dărâmat de Primărie pentru a se face o stradă între Piaţa Unirii şi strada Vasile Alecsandri.
Cinematograful are succes în Iași iar în aprilie 1913 se deschidea „spledidul Kinoteatru Apollo”, pe strada Ştefan cel Mare, vis-a-vis de Mitropolie.

45. - Bereria Restaurant Azuga - Aperitive, Băuturi Fine, 
Teatru Cinema Modern, Lux, Jupiter

46. - Statuia lui Cuza
via fb.com/iasifotografiivechi

47. - Pe dreapta Berăria Elisee, Azuga și Zimbru - 1917
via fb.com/iasifotografiivechi

48. - Berăria Restaurantul Azuga, LUX,  La Steaua Verder - Magazin Galanterie, La Consumul Francez, Cofetăria Streit, La Steaua Verder 

49. - 1916 Jași Piața Unirei

50. - Berea Azuga

- Berăria Zimbru Restaurant (Elita)
În 1903, după Cinematograful Modern, ieșind din linia clădirilor vecine, lungă şi joasă ca o baracă, apăruse şi a treia berărie ce se numea Zimbru (apoi Elita), fiind punctul de desfacere al fabricii ieșene din Păcurari ce se lăuda cu „berea cea mai proaspătă” și prețurile „cele mai mici”, bere rece adusă din butoaiele cu hamei de sub berărie, din vechile catacombe ale orașului.

Restaurantelor Europa, Luther și Azuga au fost nimicite în 1944, doar Bragadiru a rezistat  bombardamentelor.

 51. - Trofee de război expuse după lupta de la Cașin din 1916 împotriva diviziei germane

52. - Otel Europa Restaurant, Coafor, Berăria Luther, Berăria Zimbru Restaurant - 1918

  53. - Piața Unirii
Jermacov, Zimbru Restaurant, Berăria Luther

54. - Berăria Zimbru 1913
  
55. - Berăria Zimbru din Piața Unirei 1913

56. - Fabrica Zimbru - strada Păcurari nr. 91

- Strada Rusească fostă Unirii, Victor Place
Lângă berăria Zimbru, pornea spre Uliţa Târgului de Sus (azi bd. Independenței) porțiunea rămasă din fosta Stradă a Unirii, numită mai înainte Rusească și Victor Place după numele consulului Franței în Moldova în perioada 1855 – 1863, ”părtaș la înfăptuirea Unirii” așa cum scrie pe mormântul său din Cimitirul Eternitatea. Strada a purta și numele politicianului francez Gabriel Péri.

Pe aici trecea linia de tramvai pe direcția Copou - Dimitrov - Piața Unirii - Socola, pe linia montată în anul 1900.
 
  57. - Piața Unirei în 1907

59. - Procesiune Sinodul Ecumenic 1925
Reclame Azuga, Magazin Imperial, Frații Pogor, 
Magazin Au Bonheur, Jupiter, Lux
via fb.com/iasifotografiivechi
  
60. - M. END - Dentist - strada Unirea Rusască nr. 10  - Drapelul 1890
- vis a vis de berăria Gambrinus

61. - Strada Unirii spre Strada de Sus în 1910

- Circul Sidoli (fost Ilie Pintilie)
Lângă cofetăria Streit din partea de sus a străzii era circul construit pe la 1889 de Teodor Sidoli, cu arenă la mijloc unde la anumite reprezentații se amenaja un bazin uriaș cu apă pentru numere cu focuri de artificii sau chiar parade pe ghiață cu patinatori, sănii trase de cai și chiar zăpadă artificială.

Gazetarul Rudolf Şuţu scria că bătrânul Teodor Sidoli era un italian născut în 1830 la Navarra și venit în țară prin 1864. Își începuse activitatea în vechea sală de manej (dresat caii) a boierilor Cantacuzino Paşcanu construind apoi marea cupolă cu parter, loje și balcoane. După decesul din 1891, meseria îi este continuată de fii săi: Cezar Sidoli - jocheu talentat, acrobat și dresor de cai, neîntrecut în figurile grele și primejdioase, Franzini Sidoli - jongler neîntrecut, vestitul clovn Harison Tardini care călărea pe doi cai și conducea alți trei cai înaintași dar și surorile Clotilda și Medeea Sidoli foarte bune călărețe. Micul Stracai, un nepot al lui Teodor Sidoli, apărea pe un cal mic, făcând diferite figuri fiind legat cu o frânghie prinsă printr-un scripete de plafon și trasă de celalalt capăt de tatăl său când vedea că fiul său se dezechilibrează.

Circul Sidoli devenise cunoscut și peste hotare, având o filială la Belgrad și dând reprezentații în Rusia, Franţa, Belgia, Italia Spania și Austria unde au fost vizionați de împăratul Franz Iozef.
După ce în 1888 a luat foc clădirea Teatrului din Copou, cât timp circul era în turneu, actorii au dat reprezentații pe această scenă până în 1896 când s-a inaugurat Teatrul Național.
La Iași circul a avut un succes răsunător adunând și spectatori din orașele din jur unde funcționarii primeau gratuitate dacă vindeau bilete, iar transportul dus-întors intra în prețul biletului. Când spectatorii de la sate nu aveau bani se plătea cu ouă, găini, raţe, gâște, uneori folosite pentru hrana circarilor ori a animalelor. Copiii aduceau șoareci sau dihori pentru hrana șerpilor, pentru care uneori primeau și punguțe cu acadele. Erau spectacole de dresaj, cai, gimnaști ce făceau salturi mortale la trapeze fără plase și aruncători de cuțite. Uneori, când scena era închiriată Comitetului Teatral și Circul se întorcea în Iași, se instala un cort pe un loc viran de lângă gară.
Prin 1907 intră în posesia ing. Anton C. Botez care îl renovează și redeschide sub numele Teatrul - Circ Sidoli sau Coloseul Regal cu serata cinematografului Pathe Freres - Paris, firmă care înființa astfel o filială la Iaşi. Inițial proiecțiile erau filme mute însoțite de muzica unui pianist sau comentariile unui actor așezat pe lângă scenă, până prin 1913 când antreprenorul  Jaques Leibovici aduce cinematograful cu sunet.
În 1914, reînnoit cu prilejul aniversării celor 50 ani de existență a circului Sidoli, primea câteva spectacole bucureștene dar rămânea tot cinematograf. 
Deşi sala este avariată la bombardamentele din al doilea război mondial, este reparată în toamna anului 1944 astfel încât cinematograful Sidoli își reîncepea activitatea prezentând spectacole non stop. În perioada comunistă a purtat numele liderului comunist ieșean Ilie Pintilie.
A fost dărâmat în 1963, la 19 mai fiind ultimul spectacol.

62. - Cinema Sidoli 1933

63. - Marele Circ Sidoli - 1893

64. - Circ - Cesar Sidoli 1893

65. - Sala Sidoli - Cinema Pathe-Freres 1913

66. - Cinema Sidoli - str. Unirei 7 - 1918

67. - Cinema Pathe-Freres din Sala Circului Sidoli - 1913

68. - Teatrul Cinema Sidoli - str. Unirei 7 - Iași

69. - Royale Cirque Roumain Sidoli 1910

70. - Sidoli - dresaj de elefant 1920
  
71. - Cirkus Sidoli - Cesar Sidoli

- Circul în Iași
În 1841 este consemnat la Iași spectacolul călărețului și dresorului francez Soulié iar în 1846 a dat spectacole la Iaşi și Bucureşti celebrul italian Bartolomeo Bosco care devenise așa de cunoscut încât a generat apariția unui cuvânt pe baza numelui său „boscărie” însemnând pentru români o scamatorie, înșelătorie, păcăleală, chiar escrocherie, pentru că iluziile create de Bartolomeo Bosco „nu înșală numai ochii, dar farmecă și mintea privitorilor, care nu pot străbate secretul tuturor dregerilor sale”, după cum scria presa timpului. 

- Theodor Sidoli
Theodor Sidoli este cel care a pus bazele Circului modern românesc. Avea două clădiri pentru spectacole, prima în Iași și din 1874 la București, pe cheiul Dâmboviței și înainte pe locul unde a fost Berăria Gambrinus înființată de I. L. Caragiale, viitor Hotel Cișmigiu.
Theodor Sidoli era cunoscut mai ales pentru dresajul cailor și spectacolele de călărie, dar lucra împreună cu alți artiști români frații „Patru Dumitrescu”, trapeziștii Stroici, clovnul Toni Mărculescu, George Mateescu (primul nostru dresor de elefanți), Franz Krateyl, clovnii Ciacanica și Tonino Milea.
Se realizau spectacole complexe, avându-i alături și pe fiul său, Frazini Sidoli, jongler care arunca în sus trei revolvere și când le prindea trăgea cu toate odată, dar și pe cele patru fiice ale sale  Luiza, Serena, Medeea și Clotilda.
Pentru a-i bucura și pe românii care nu locuiau în Capitală sau în Iași, trupa susținea spectacole și în provincie, în corturi.

Pe locul unde este astăzi clădirea Ateneului Român din București se dorise construirea unui circ pentru Societatea Ecvestră, dar din lipsă de bani proiectul a fost abandonat iar Ateneul finalizat în 1888 a fost construit pe fundația deja turnată a manejului început de Societatea Equestră Română.
Personajul Sidoli apare în 2 filme românești ca director al circului în filmele Saltimbancii (1981) și Un saltimbanc la Polul Nord (1982).
  
 
  72. - Piața Unirii

  73. - Piața Unirii în 1912

- Hotel Rusia (Grand Hotel de Russie)
Lângă Circul Sidoli era vechiul Hotel Rusia condus în 1878 de Panaite Jikidi (Jiquidi) de la restaurantul Chateau aux Fleurs de pe strada Cuza Vodă. Hotelul era într-o clădire de culoare roșie, cu parter și un etaj, cu restaurant unde se servea icre negre, meniuri specifice și „pivo cernoe” (bere neagră) și rusească.
Aici erau găzduiți diplomații și curierii Consulatului Rus de peste drum. Avea și un restaurant celebru pentru coliviile cu privighetori, sticleți și grauri ce cântau toată ziua, atrăgând vizitatori și clienți prin anul 1944.
Panaite Jikidi, era tatăl talentatului caricaturist Constantin Jiquidi care la 17 ani expune colecția Tipuri din Iaşi iar mai târziu era grafician pentru gazetele bucureștene, lucrând și cu I. L. Caragiale, la Moftul român, devenind cunoscut în lumea artistică cu albumul Caricatura din 1889.

Clădirea roșie a Hotelului Rusia a supraviețuit până prin anii 1965 când avea numele de Hotelul 9 Mai.


74. - Grand Hotel de Russie - Iași - A. Buch (1888)
- marele Hotel de Rusie în strada Rusească
  
75. - În stânga este clădirea roșie a fostului Hotel Rusia
  
76. -  1965 - Piața Unirii

77. - Clădirea roșie a fostului Hotel Rusia  

78. - Piața Unirii în 1969 cu Hotel Unirea
via fb.com/iasifotografiivechi

79. -  Vizita lui Dej în 1961
via fb.com/iasifotografiivechi

80. - Piața Unirii
via fb.com/iasifotografiivechi
  
- Spre strada I. C. Brătianu (fost Dimitrov)
La colțul străzii Unirii și străzii I. C. Brătianu (azi bd. Independentei) era o clădire negustorească cu etaj și prăvălii la parter, celebră prin anii 1952 deoarece vindea la prețuri reduse pe cartelă cu puncte: ciorapi, batiste, haine, paltoane și din această cauză se formau cozi cu o zi înainte de a sosi marfa.

 81. - Strada Unirii

82. - Piața Unirii 1957

 83. - Strada Unirii după bombardament
Berăria, Aici este Cofetăria Streit, Frizeria Nicolau, Bere Bragadiru

84. - Iași  în 1944
via fb.com/iasifotografiivechi

85. - Iași  în 1944 - tanc T-34

86. - Iași 1941

- Consulatul Rusiei (Consulatul Imperial al Rusiei)
Spre strada I. C. Brătianu era instalat Consulatul Rusiei, într-un vechi palat boieresc unde se înfăptuiseră importante acte din istoria Moldovei.
Între 1916 - 1918, în timpul refugiului de la Iași, împreună cu Guvernul și Regele Carol I s-au instalat în oraș și aproape un milion de ostași rusi pentru a lupta împotriva Puterilor Centrale ce ocupaseră Bucureștiul, Muntenia și Oltenia.
Revoluția bolșevică s-a manifestat și la Iași când în februarie 1917 funcționarii rusi dădeau jos firma de pe clădire cu inscripția Consulatul Imperial al Rusiei și puneau alta pe care scria doar: Consulatul Rusiei.
În 1949, pe locul consulatului rus, se inaugura Parcul copiilor, numit Puşkin, cu bazine de apă, plajă, mult nisip şi dușuri cu apă caldă.

87. - Consulatul Rusiei în 1937 

88. - Vechea legație rusă

89. - Piața Unirii
via fb.com/iasifotografiivechi

90. - Partea stângă a Pieței spre bd. Dimitrov (Independenței)
Statuia lui A. D. Xenopol mutată apoi în fața UAIC

91. - Hotel Restaurant Buch cu vedere spre strada Unirii în 1914

- Restaurant Excelsior (Bragadiru, 7 Noiembrie)
Înapoi către Piaţa Unirii, mai jos de consulat era o clădire asemănătoare cu Muzeul de Istorie Naturală și câteva dughene şi ateliere mici pentru repararea geamantanelor apoi, retrasă într-o grădină cu faţada din sticlă cu multe geamuri era fostul restaurant Excelsior (1924), instalat într-o mare clădire de inspirație barocă, modernizată prin 1928. 
Restaurantul avea sală de consumație pe un soclu înalt cu câteva trepte iar la subsol era marea sală pentru baluri, nunți și sală pentru popice și jocuri mecanice toate sub firma Bragadiru, sucursala ieșeană a berarilor din București rămasa fără sediul din Lăpuşneanu distrus de un incendiu.
A scăpat de bombardamentul din vara anului 1944 iar prin 1950 aici era Restaurantul 7 Noiembrie numele amintind de Revoluția Bolșevică din Rusia. Prin 1947 sala localului servise pentru expoziții de artă. În aceeași curte, dar spre trotuar și consulat, exista o clădire lungă ce adăpostise Cantina Centrului studențesc, transformată în 1949 în Frizeria Cooperativei Solidaritatea.
În grădina din faţa Bragadirului se instalau mese unde ieșenii se delectau cu halbe de bere ascultându-i pe artiștii Vasile Cananău și Ion Creţu ce cântau romanțe și cântece de pahar. Îi ținea umbră doar câțiva salcâmi şi perechea de case vecine, cu etaj şi câteva prăvălii la parter, zidite către răspântia străzii Lăpuşneanu, dar cu un avans în piață faţă de hotelul Traian.

Piața Unirii era plină de magazine cu dulciuri: rahat proaspăt şi halvale la Alexiadis, praline delicioase (Funiak), fondante parfumate (fraţii Ignat şi Alexandru Ştreit), ciocolată aromată (Zamfirescu) baclavale și sarailii (Butuc moldovanul, turcizat) și multe altele realizate din făină, zahar, nuci, unt, smântână, scorțișoară și fructe aromate.

92. - Bere Bragadiru

93. - Restaurantul și Berarie Bragadiru - Piața Unirei nr. 7, 
Proprietar Stănică Cojocaru

94. - Berăria Bragadiru în stânga - 1944

95. - Strada Unirii la 1917

96. - Piața Unirei

97. - Expoziție arme capturate in 1916

  98. - Piața Unirii


   99. - Piața Unirii

100. - Piața Unirii spre Ermacov
via fb.com/iasifotografiivechi

 101. - Piața Unirii spre Ermacov
via fb.com/iasifotografiivechi

 102. - Piața Unirii cu Ermacov
via fb.com/iasifotografiivechi
  
- Hotel Unirea
După demolarea vechilor clădiri, pe locul unde astăzi este Hotelul Unirea era amenajat un spațiu verde.
Hotelul Unirea a fost construit în anul 1969 având 48 de metri și astăzi este pe locul 3 ca înălțime în topul clădirilor din Iași. La ultimul etaj este un restaurant de unde se poate admira întregul oraș.

103. - 1965 - Spațiul verde unde se va construi Hotelul Unirea
via fb.com/iasifotografiivechi

104. - Piața Unirii 1967

105. - Construcția Hotelului Unirea
 
106. - Hotel Unirea
 
107. - Adunarea populară din Piața Unirii 17 octombrie 1968
via fb.com/iasifotografiivechi
 
108. - Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu
 
 109. - Trăiască 1 Mai - Ziua Muncii
- 1988 via David Hadaller

110. - Hotel Unirea
  
 111. - Hotel Unirea

112. - Hotel Unirea

- Esplanada Unirii
Înspre bd. Independenței (fost I. C. Brătianu, Dimitrov) este esplanada cu vedere spre Parcul și Statuia Independenței
Pe esplanada spre bd. Independenței, pe stânga, este un pasaj pietonal spre Mitocul Maicilor,  unde este un graffiti inaugurat în 2013 de echipa CrossUrArt. Grupul de artiști a pictat pe pereții pasajului pietonal portrete ale unor mari personalități din Moldova și o panoramare a orașului Iași.

 113. - Iași 1979 via Leroy W. Demery Jr.


114. - Spre Esplanada Unirii

 115.  - Magazin Unic, Magazin Alimentar - Autoservire
via fb.com/iasifotografiivechi

116. - Esplanada cu Magazinul Unic

- Înspre strada Lăpușneanu

- Magazinul J. Ermacov
La colțul străzii Lăpușneanu cu Piața Unirii era pe la 1900 faimosul magazin de consum J. Ermacov - Consum de coloniale și aperitive unde găseai: măsline, icre dar și vinuri de masă din podgoriile Uricani, Cotnari, Tămâios și Pelin.
Aici era locul de întâlnire al scriitorilor, fiind pomenit în scrierile lui I. L. Caragiale în schiţa Monopol și Ionel Teodoreanu în La Medeleni.
Lângă Ermacov erau alte magazine de consum: Pogor, Podgoreanu și Podsudec. Mai târziu, magazinul a fost vândut fraților Pogor ca mai apoi să devină sediu Romarta. Prin 1946 a adăpostit și Agenţia de voiaj CFR devenită un reper al vremii pentru plimbările străzii Lăpuşneanu "de la Corso la Biroul de Voiaj".
Colţul lui Ermacov a fost demolat prin 1961 fiind înlocuit de un șir de blocuri cu marele magazin alimentar Unic şi cofetăria Amandina.

117. - J. Ermacov - Jassy - str. Primaverei nr. 17 - Piața Unirei, Iași

118. - I. Ermacov - Magasin de coloniale - str. Lapuseanu nr. 13 - 1892

119. - Piața Unirii la 1917

  120. - Piața Unirii în 1910 - J. Ermacov

121. - Iași - Piața Unirei
Club, Farmacia Centrala, Coafor Traian, Trapez - galoși, șoșoni

 122. - Piața Unirii

123. - Piața Unirei 1941 
124. - Piața Unirei
Eduard, Bayer Medicamente, Coafor, Frații Pogor

125. - Strada Lăpușneanu
Reclama J. Ermacov, Coafor CH. Nicolau, Ciocolata Berindei

126. - Piata Unirei și Strada Lăpușneanu
Reclama J. Ermacov, Doctor Leon Dusinghed ?, Comestibile, Aperitive, Bauturi Fine

127. - Piața Unirei 1942 -  Intim Club, Farmacia Centrală, 
Hotel, Coafor Unirea, Librăria Învățătorul Român
  
128. - Coafor Traian, Judecătoria, Farmacia Centrala Const. J. Werner, 
Eduard, Coafor Unirea, Frații Pogor

  129. - Piața Unirii în 1931 via Orașul Iași
Coafor Unirea, Magazinul Hotel România, Librăria învățătorul român

130. - 1917
via fb.com/iasifotografiivechi

  131. - Piața Unirii

132. - Hora Unirii în 1959 la Centenarul Unirii Principatelor Române

133. - 1930 Piața Unirii Iași
Ciorapi Adesgo, Coafor Unirea, Eduard, Fratii Pogor, Medicamente Bayer

134. - 1932 - Bodega Restaurant Traian Bere Bragadiru, Adesco,
Coafor Unirea, Bayer Medicamente

- Blocul Amandina
Arhitecții Pieței Unirii doreau alinierea clădirii cu Magazinul Ermacov după Hotelul Traian, adică cu vreo 10 metri înapoi dar cum proprietarul uneia era profesorul A. D. Xenopol, exproprierile s-au amânat până prin 1960 când au fost demolate și s-a construit Blocul Amandina, la intersecția cu strada Lăpușneanu. Numele fusese preluat de la cofetăria instalată într-o încăpere a vechilor clădiri având alături un aprozar. Prin 2002 la parter era sediul luxos al Băncii de Dezvoltare.

135. - Piața Unirii 1966 cu Blocul Amandina
Mesaj Trăiască Republica Socialistă România

136. - Piața Unirii 


137. - Piața Unirii 
via fb.com/iasifotografiivechi

- Hotel Traian (azi Grand Hotel Traian)
A fost construit în anul 1882 pe stil neoclasic francez folosind un schelet metalic cu stâlpi de fontă, noutate la acea vreme. Planurile au fost realizate de ing. A. Fragneau și de firma Gustave Eiffel deținută de constructorul celebrului turn din Paris și a Statuii Libertății din New York.
Compania lui Eiffel, specialistă în construcții metalice, era cunoscută în Iași pentru că în 1876 construise la Ungheni podul peste râul Prut pentru joncțiunea căilor ferate ruse cu cele din țara noastră. Podul a fost folosit de armata rusă în timpul Războiului ruso-turc din 1877-1878 ce a dus la Independența provinciilor românești.  Gustave Eiffel venise personal în primăvara anului 1876 pentru inspecția Podului de peste Prut. Firma lui furniza poduri la pachet, piesele erau turnate în atelierele de lângă Paris apoi erau expediate cu trenul sau vaporul, fiind asamblate după o metodă proprie cu nituri încălzite.

Proprietarul Hotelului Traian era Scarlat Pastia, primar al orașului Iași între 1877-1879 care dorise să construiască aici Teatrul Național după ce Teatrul Mare din Copou a ars în 1888.
Pe aceste locuri fuseseră un șir de case bătrânești deținute de Ruxanda Sturza ce au fost demolate prin 1879.
Construcția teatrului l-a ruinat pe Scarlat Pastia iar clădirea a rămas în posesia Creditului Urban care îl transformă în hotel.
În anul 1884 aici a avut loc banchetul celei de-a XXI-a aniversări a Societății Literare Junimea unde I. L. Caragiale prezintă comedia O scrisoare pierdută dar și serbarea centenarului Răscoalei lui Horia, Cloșca și Crișan la 21 octombrie 1884, la care au participat Mihai Eminescu și Ion Creangă.
În 1896 aici au loc primele spectacole de cinematografie, proiecții ale studioului Lumiere, ziarele vremii scriind: "acest aparat care fotografiază mișcările şi a cărui concesie pentru România o are L'Independence Roumanie, e o adevărată minune a artei căci în proiecțiuni pe o pânză albă se înfățișează tablouri de toată frumusețea.... Din programul de ieri am aminti în special Dragonii din escorta Ţarului, Dansul egiptean și Furtuna pe mare”.
Pe la 1910, în fața hotelului era Grădina Traian (Grădina Trayan) înconjurată de brazi și arbuști, loc de întâlnire pentru elevii Liceului Național de alături. La această terasă se afla Mihai Eminescu în 1885 când a realizat o fotografie la atelierul lui Nestor Heck. Împrejurările au fost mai târziu relatate: „într-o zi de vară, profitând de bunele dispoziții, l-am luat de pe terasa hotelului Traian pe Eminescu, împreună cu Wilhelm Humpel și cu Petru V. Grigoriu, și așa, îmbrăcat în costumul său alb de vară, ne-am dus cu toții la atelierul de fotografie Nestor Heck, strada Lăpușneanu nr. 42 unde a consimțit a se fotografia, însă numai în grup, alăturea de noi, ne-am așezat împreună. După indicațiile noastre însă, fotograful l-a scos numai pe dânsul, ceea ce nu puțin l-a supărat mai apoi, văzându-se amăgit ca un copil“.

138. - Mihai Eminescu în 1885 de Nestor Heck

139. - Grădina Traian 1913

140. - Teatru Grădina Traian 1916 

În anul 1918, în timpul refugiului de la Iași, aici a funcționat Guvernul României.
Într-unul din apartamentele de lux ale hotelului ar fi fost cazată sub un nume fals pe 12 iulie 1934 și actrița Greta Garbo la trecerea prin Moldova.
În 1934 I. L. Caragiale vine în Iași pentru a negocia cu societatea Creditul Urban deschiderea unei berării Gambrinus în incinta hotelului dar nu s-a ajuns la o înțelegere.
În 1943 autoritățile doreau să transforme hotelul în Palat Municipal, aici s-au ținut congresele partidelor politice în interbelic iar în 1945 era scenă de teatru pentru trupa Uniunii Patrioților ce a devenit mai târziu Teatrul Poporului. Hotelul va trece în proprietatea familiei Teitler iar în 1950 a fost naționalizat.
După război este reparat de Comisia Locală a Sindicatelor aici fiind biroul principal al organizațiilor sportive, la mansardă erau aparatele radioamatorilor și antena de transmisie iar la parter era Restaurantul Iașul și Braseria Moldova.
În anii '70 sunt realizate reparații costisitoare cu întreaga structură consolidată iar stâlpii din fontă s-au dublat cu piloni din beton armat, unii constructori spunând că ar fi fost mai ieftină demolarea și reconstrucția. După reparațiile din 1970 redevenea Hotel iar în anul 1980 aici a fost cazată delegația condusă de I. Păun care purta Flacăra Olimpică în drum spre Jocurile Olimpice de vară din Moscova.
Mai târziu aici se deschidea Hotelul ONT Traian al Oficiului Național de Turism.
Reînnoit în toamna anului 2002, i se schimba vechea tâmplărie cu una modernă și se schimbă culoarea grena a faţadelor cu una albă.
În Hotel au fost filmate scene pentru filmul Călătoria lui Gruber (2009) cu Florin Piersic Jr. și Marcel Iureș. link
Astăzi Grand Hotel Traian este cotat la 4 stele având 68 de camere cu 119 locuri de cazare și 4 săli multifuncționale ale Centrului de Conferințe.

141. - Marele Hotel Traian - administrația A. Gottesmann & Fischer
 
142. - Jași - Hotel Trajan - 1909 

143. - Jași - Hotel Trajan 
Înainte de montarea statuii lui Cuza
  
  144. - Hotel Traian

145. - Marele Cafe Trayan, Palma, Intim Club, Marele Otel Trayan - 1915
  
146. - Jași - Piața Unirei și Hotel Traian

147. - Hotelul Traian
  
148.  - Jași - Hotel Traian - Cafenea, restaurant, bererie Traian

149. - Iasi Hotel Traian

150. - Piața Unirii Hotel Traian
Reclama Palma, Coafor Traian, Club, Trapez

 151. - Piața Unirea Jași

152. - Marea Cafenea Traian, Victoria, Palma, Coafor, Farmacia Centrală
via fb.com/iasifotografiivechi

153. - Piața Unirii

155. - 1977 - Deschiderea anului universitar la Iasi - 1977
via fb.com/iasifotografiivechi
  
156. - Piața Unirii 1978

  157. - Hotelul Traian în 1988 via David Hadaller
Culoarea grena schimbată în 2002

158. - Hotelul Traian

159. - 1969 by Hans Oerlemans
   
160. - Hotel Traian 1970
  
161. - Grădina Traian  - Teatru - 1916

- Statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza
În fața Hanului Bacalu de peste drum de Piața Unirii de astăzi, la 5 ianuarie 1859 s-a sărbătorit pentru prima dată unirea provinciilor românești, când ieșenii au ieșit cu drapele și pancarte pe Ulița Mare (azi bd. Ștefan cel Mare), de la Palatul Ocârmuirii (azi Palatul Culturii) până la Hanul Petrea Bacalu și Hanul Binder unde era reședința delegației muntene. Numeroși tineri și bătrâni cu banderole și brâie tricolore au mărșăluit la lumina torțelor cântând Hora Unirii pe versurile lui Vasile Alecsandri:
Măi muntene, măi vecine
Vină să te prinzi cu mine 
Și la viață cu unire
Și la moarte cu-nfrățire

Hora Unirii a fost publicată pentru prima dată în 1856 în ziarul Steaua Dunării, revista lui Mihail Kogălniceanu, titlul original fiind Hora Unirei, muzica fiind compusă de Alexandru Flechtenmacher.
Una din eroinele Unirii a fost Ecaterina Vogoride, nora caimacanului Moldovei, care a sustras scrisori prin care turcii promiteau domnia lui Vogoride dacă împiedica unirea Moldovei cu Muntenia prin falsificarea listelor electorale de reprezentare în Divanul Ad-hoc. Scrisorile au fost publicate în ziarele din vestul Europei ducând la ruperea legăturilor diplomatice ale Turciei cu Franța, Rusia, Sardinia și Prusia și organizarea de alegeri libere în Moldova.

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza, realizată de sculptorul italian Raffaello Romanelli, a fost dezvelită la 27 mai 1912 în prezența regelui Carol I și a principilor Ferdinand și Carol. În grupul statuar de la baza soclului sunt reprezentați alți partizani ai unirii:
- scriitorul și diplomatul Costache Negri delegat al domnitorului la Constantinopol și la Viena pentru a susține recunoașterea Unirii Principatelor Române,
Mihail Kogălniceanu prim-ministru al României în timpul domniei lui Cuza,
Nicolae Kretzulescu de trei ori prim-ministru al României,
- generalul Ioan Emanuel Florescu consilier a lui Cuza și Conducător al Armatei Române.

În timpul bombardamentelor din al doilea război mondial, pentru a fi protejată, statuia lui Cuza a fost acoperită de arh. Stoian cu o cutie din scânduri și căptușită cu nisip pentru a fi ferită de bombe și gloanțe.
  
162. - Proiect inițial al soclului
Monumentul Cuza Voda - General Florescu, Kretzulescu, Cost. Negri, M. Kogălniceanu

163. - Sculptor Romanelli
Negri, Kogălniceanu, Crețulescu, Florescu

164. - Statuia lui Cuza

165. - Jași - Serbările Inaugurărei Statuei Cuza Vodă 1912
via fb.com/iasifotografiivechi

 166. - Dezvelirea Monumentului Unirii de la Iași în 1912

167. - Desvelirea monumentului Cuza-Vodă - Jași 27 Mai 1912

168. - Piața Unirii 1913 ?
via fb.com/iasifotografiivechi
 
 
  169. - Piața Unirii
Reclamă Trapez

170. - Piața Unirii

 171. - Statuia Cuza Vodă în 1944

172. - Statuia Cuza Vodă

  173. - Statuia Cuza Vodă

174. - Statuia lui Cuza

175. - Ion Iliescu în 2002

- Piaţa Unirii este un simbol al unității neamului românesc unde au avut loc diferite manifestări:
- la 30 martie 1917 în Piața Unirii se aduna delegația Statului Ţării din Republica Moldovenească venită să vestească Unirea Basarabiei cu Patria mamă, de care fusese dezlipită în urma Războiului Ruso-Turc din 1812.
- la 8 iunie 1917 - cea mai măreață „manifestare națională la care i-a fost dat poporului român să participe de la 1859”. Erau aclamați cei vreo 1200 de voluntari români ardeleni, foști luptători în armata austro-ungară, luați prizonieri de trupele ruse, duși în lagărul de la Darniţa de unde au cerut să meargă pe frontul eliberării Ardealului. Urcat pe soclu, la picioarele statuii lui Cuza Vodă, primul ministru Ion I. C. Brătianu declara: "în piața în care s-a sărbătorit pentru prim oară Unirea Moldovei cu Muntenia adică nașterea României” se serba „prima manifestare a întregirii neamului nostru”. 
- în Piața Unirii se adunau cetățenii orașului la chemarea clopotelor ce băteau neîncetat în noaptea de 27/28 octombrie 1918 vestind mobilizarea și începerea luptei de eliberare a Bucureștiului și a provinciilor subjugate de armatele străine.
- în 8 noiembrie 1918 era sărbătoarea închinată domnitorului Mihai Viteazul evocându-se ziua de 25 mai 1600 când domnitorul intrase în Iași, învingând ostașii lui Petru Movilă și săvârșind unirea celor trei țări surori.
- în aceeași piață soseau emisarii Bucovinei la 15 noiembrie 1918 cu mandatul Unirii Ţării de Sus ce se eliberase de sub ocupația centenară austriacă.
- în Piața Unirii aveau loc manifestații premergătoare zilei de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, ale Marii Adunări de la Alba Iulia, pentru consfințirea unirii Ardealului cu patria mamă.
- aici s-au ținut manifestațiile naționale, întrunirile politice interbelice cât și aniversările zilelor de 10 Mai închinate regelui;
- pe aici a trecut alaiul bisericesc în 1925 la aniversarea a 1600 ani de la primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325) 
- tot în Piața Unirii au plâns și au protestat împotriva ruperii din trupul țării a Bucovinei de Nord, a Basarabiei și a unei părți din Ardeal și din Dobrogea în 1940.
- aici s-a sărbătorit eliberarea Ardealului în octombrie 1944 și Centenarul Revoluției din 1848
- aici se țineau mitingurile dintre anii 1945 - 1989, organizate cu prilejul vizitelor de lucru ale conducătorilor țării, Gh. Gheorghiu Dej și Nicolae Ceaușescu. Venind la Iași în septembrie 1961, președintele Consiliului de Stat, Gh. Gheorghiu Dej era condus pe diferite șantiere între care și în Piața Unirii unde se lucra intens la blocurile de locuințe ce se înălțau de-a lungul străpungerii străzii Ștefan cel Mare.
- de la balconul Hotelului Traian ținea cuvântări Nicolae Ceaușescu în 1980
- aici s-au bucurat ieșenii de primele zile de libertate în 1989 după căderea comunismului

176. - Ceaușescu la Adunarea populară din Iași din 1980 15 septembrie.
via fb.com/iasifotografiivechi

177. - Ceaușescu la balconul Hotelului Traian în anul 1977

  178. - Piața Unirii

  179. - Piața Unirii

  180. - Piața Unirii


   181. - Piața Unirii

  182. - Piața Unirii

183. - Piața Unirii

  184. - Piața Unirii

185. - Iași 1925 - Aniversare 1600 ani de la primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325) 
Farmacia Centrală Const. Werner, Karlsbad, Viața românească, Coafor Unirea, Frații Pogor, Marele Magazin de Consum Moldova

186 - 1959 - Centenarul Unirii Principatelor Române din 1859
Traiască PMR
via fb.com/iasifotografiivechi

 187. - Piața Unirii
  
  188. - Piața Unirii

189. - Revoluția din Iași 1989 - by Dan Mititelu

190. - Piața Unirii în 2010

- Cinema Victoria
După continuarea sistematizării Pieței Uniri în anii 1960 -1962, pe locul fostului han Bacalu se inaugura în 1963 modernul cinematograf Victoria cu filme pe ecran lat (cinemascop). 
În 2017, Primăria a preluat de la Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor România Film (RADEF) fostul cinematograf Victoria cu peste 900 de locuri, unde se dorește realizarea unui spațiu modern pentru manifestări culturale. Poze din interiorul cinematografului realizate în 2013.

191. - Cinema Victoria Cinemascop

- Hanul Bacalu (Hotel România)
La 5 ianuarie 1859, între hanul lui Petrea Bacalu și prăvăliile situate în față, spre Ulița Sârbească (azi str. Lăpușneanu) și mai departe pe Ulița Mare, s-a adunat o mulțime de oameni pentru a afla rezultatele votului celor 49 de deputați ce formau Adunarea Electivă.
Imediat după confirmarea alegerii sale, din micul balcon din fier forjat al hanului, a vorbit Alexandru Ioan Cuza, pentru prima dată în calitatea de Domn al Moldovei. În fața acestei clădiri s-a dansat pentru prima dată Hora Unirii de către mulțimea adunată pentru a sărbători victoria Partidei Unioniste.
Vestitul Han Petrea Bacalu era la colțul Uliței Academiei și al fostei Uliţe Tălpălari rebotezată cu numele profesorului Săulescu ce locuia mai la vale.
Hanul lui Petrea Bacalu a avut și alte nume, pentru a atrage călătorii ce ajungeau la Iași pe nou linie de cale ferată Viena - Lemberg - Cernăuți – Pașcani - Iași inaugurată în 1870, hanul își schimbă firma devenind Otel Viena.
În perioada 1884 - 1886, la mansarda unei clădiri din curte locuise poetul Mihai Eminescu în timpul celei de a doua șederi la Iași.
Scarlat Pastia a cumpărat hotelul și i-a schimbă denumirea devenind Hotel România. Aici aveau loc întrunirile partidului conservator dar și cel liberal, la care au participat Lascăr Catargi, Gheorghe Cantacuzino, generalul Gh. Mânu, Nicu Filipescu și Take Ionescu.
După demolarea dughenelor, Scarlat Pastia le propune edililor orașului să mute aici statuia lui Ștefan cel Mare din fața Palatului Administrativ dar a fost refuzat. Primarul Pastia a editat și o colecție de legi care mult timp a servit tuturor instanțelor judecătorești. Într-o încăpere a hotelului este primit Scarlat Pastia ruinat după construirea Hotelului Traian.

Înspre strada Lăpușneanu era frizeria lui Pavlicovschi, tatăl și fiul. Pavlicovschi era frizerul  bătrânului boier Rosnovanu având îndatorirea să fie prezent în fiecare zi la orele 6 dimineața la clientul său. Alături de Pavlicovschi era măcelarul Fotachi care producea faimoșii cârnați care se mută după dărâmarea dughenelor în prăvălia din hotelul România, ocupat mai târziu de fotograful Weiss. Farmacistul Hax, tatăl avocatului L. Hax, a avut o farmacie în colțul străzii Săulescu luată în arendă de la văduva Schleicher. Pe lângă acestea, se mai aflau magazinele de galanterie aparținând lui Mitler şi Konfeld și cârciuma lui Gherşin Hern.


Incendiul din noaptea 17-18 februarie 1888 care a distrus Teatrul din Copou l-a determinat pe Scarlat Pastia să transforme restaurantul din curtea hotelului în sală de spectacol unde a instalat o scenă și trei rânduri de loje, fiind cunoscută de ieșeni sub numele de Sala Pastia. Alte săli de spectacol erau la Circul Sidoli din Piața Uniri și în Sala corului metropolitan.
Aici s-au jucat multe spectacole până în 1896 când se inaugura sala Teatrului cel nou din ulița Golia.
În 1896 la parterul clădirii era Berăria Unirii unde cântau Ghiţă Borteanu și Ionică Barbu.
Aici a cântat marea actriță Hariclea Darclee și a fost Congresul Profesorimii din aprilie 1889 unde a ținut prelegeri și Ion Creangă, în ultimul său an de viață.

De prin 1930 a funcționat în continuare sub numele de Hotel Schiller până între cele două războaie mondiale și a fost naționalizat după 1945.
Lucrările de amenajare a Pieței Unirii din anii 1960 au dus la demolarea clădirii, pe locul acesteia fiind amplasată în prezent parcarea din fața blocurilor turn și a cinematografului Victoria.

192. - Piața Unirii

   193. - Piața Unirii
via fb.com/iasifotografiivechi

194. -  Hora Unirii la Iași de Costache Agafiței (1957) 
Se remarcă Arcul de la Academie

195. - Otel Schiller (Otel România) și Academia Mihăileană
Reclamă Fotografia artistică Weiss - Fotoglob, Farmacia J. Werner - Furnizorul Curții Regale - 
Jași - Piața Unirei, Reg. 2 Roșiori


196. - Strada Cuza Vodă înainte de 1914 de construcția Palatului Braunstein
Hotelul Schiler, J. Frost, Frizer, Abramovici

197. - Grand Cafe Restaurant Hotel Schiller Iassy - 
Str. Seulescu 3 din Piața Unirii

198. - Fotograf Weisss - Piața Unirei 1914

199. - Hotel România și Tramvaiul Ambulanță
via fb.com/iasifotografiivechi

200. - Făget, Higiena, Tineri uniți-vă pentru o pace
via fb.com/iasifotografiivechi

201. - Piața Unirii în 1957 via Orasul Iasi

202. - Amenajare Piața Unirii 1947
via fb.com/iasifotografiivechi

203. - Iași Piața Unirii 1936
Reclamă Lustragerie Americană, Universul
via fb.com/iasifotografiivechi

204. - Defilare
via fb.com/iasifotografiivechi
  
205. - Palatul Braunștein în 1944

206. - Fotograf Weiss, Partidul Național Țărănesc 

- Palatul Braunstein - str. Cuza Vodă nr. 2
Pe acest loc au existat o serie de clădiri distruse în incendiul din 1909 și cumpărate de antreprenul A. Braunstein (1842- 1922) care deținea mai multe magazine în împrejurimi.
Palatul Braunstein a fost construit în perioada 1914-1915 după planurile arh. Al. Clejan.

În 1920, Partidul Țărănesc a avut sediu în Palatul Braunstein, în 1935 a parterul imobilului era magazinul de bijuterii Cristal iar în anii 1970 aici s-a mutat magazinul Victoria. 
În perioada comunistă, clădirea a fost naționalizată, apartamentele de la etaj având destinație de locuințe sociale. De-a lungul timpului, clădirea a avut diverse funcții, printre care hotel, bancă, sediu unor partide, la etaj, precum PNȚ în 1930 și APR în 1999.
Clădirea a adăpostit Galeriile Cupola fiind sală de expoziții a Uniunii Artiștilor Plastici, inaugurarea se făcea prin 1915 când pictorul Octav Băncilă expunea în vitrină celebrul lui tablou Pax.
Palatul Braunstein a rezistat inundațiilor din 1932, bombardamentelor din 1941- 1944 și cutremurului din 1977.
După căderea comunismului în 1989, unele părți din clădire au fost retrocedate, ulterior fiind răscumpărate, clădirea ajungând astfel în proprietatea Primăriei iar în 2018 au început lucrările de renovare.  mai multe pe wikipedia.org, altiasi.ro.

  207. - Piața Unirei - Casele Motăș și Vechile clădiri de pe locul Palatului Braunștein
Reclama Otel Schiller, Frizer - 1925

208. - Piața Unirii și Hotel Europa înspre strada Cuza Vodă
Reclama Abramovici & Brecher

209. -  Piața Unirii
  
210. - Strada Cuza Vodă înainte de construcția Palatului Braunstein - Piața Unirea

  211. - Piața Unirii
Reclamă Philips Radio, Gheorghe Stanos 
212. Strada Cuza Vodă în 1915 cu Palatul Braunsein Traina Iași Galați, CFR Direcția 3 Exploatare Iași, Partidul Național Țărănesc

213. - Strada Cuza Vodă în 1940
Podsudek Cernăuți, Cuțitărie Traina, Cristal

214. - Casele Motăș și Palatul Braunstein

  215.  - Palatul Braunstein - Partidului Național Țărănesc, Cristal

216. - Magazinul Victoria în 1971
  
217. - Ceaușescu PCR XII, Trăiască clasa muncitoare - 1982
via fb.com/iasifotografiivechi

218. -Strada Cuza Vodă în 1996 by René van Lier via tramclub.org

220. -  Palatul Braunstein (Magazinul Victoria) și blocuri în construcție
  
221. - Bd. Ștefan cel Mare
via fb.com/iasifotografiivechi
  
222. - Reclamă Modern via Hans Oerlemans - tramclub.org

223.Piața Unirii în 1950

224. - Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu dansând în Piața Unirii
Iliescu a fost șeful Comitetului Judeţean PCR Iaşi între 1975-1979.
  
225. - Galeriile Cupola

226. -  Piața Unirii în 1977

227. - Hârtia de țigară Dorobanțul și Les dernieres cartouches, Zouavul și Mizpah
- Iași Frații Braunstein

228. - Tabloul Pax de Octav Băncilă

229. - Reclamă Blănuri Pălării Lazăr Herșcovici - Palatul Braunștein
 str. Cuza Vodă 83 vis a vis de Dermata

- Blocuri Junimea
Străpungerea, spre strada Ştefan cel Mare a fost terminată în anul 1949 iar în 1961 se ajunge la forma actuală, mult mai extinsă și încăpătoare, flancată de Librăria Junimea și blocurile de locuințe colective cu magazine la parter și mezanin, hotelurile Traian și Unirea (1969), cinematograful Victoria și Palatul Braunstein (1911).
Construindu-se blocurile turn se bloca intrarea la vechea strada Săulescu.

230. -  Palatul Braunstein (Magazinul Victoria) și blocuri în construcție
   
231. - Gheorghe Gheorghiu-Dej la Iași în 1961

 232. - Parada de 1 Mai
via fb.com/iasifotografiivechi
  
233. - Vedere din Piața Unirii în 1960
  
234. - Vedere din Piața Unirii în 1964

235. - Iași - Piața Unirii în 1960 - Loto Prono, Economisiți la CEC

236. -  Palatul Braunștein și blocurile Junimea

237. - Blocurile Junimea spre Hotel Traian și Piața Unirii
  
238. - Blocurile Junimea spre Piața Unirii

- Imagini de la Parada comunistă din orașul Iași din Piața Unirii, la data de 23 August 1974 pentru a sărbători 30 de ani de la Lovitura de stat din 1944 și al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român. Se remarcă Hotelul Traian, Hotelul Unirea și parada muncitorilor de la Întreprinderea de Tricotaje Moldova.

239. - Paradă zona Piața Unirii

- Mozaic
Piața Unirii din Iași este presărată cu mozaicuri înspre Hotel Unirea, care reprezintă agricultura și natura: tractoare, spice de grâu, brazi, un mistreț, un cerb; industria – fabrici, macarale, roți zimțate, chimie; pacea – olimpiada, porumbeii și atomul; arta – muzica, teatrul;  în mijlocul pieței este reprezentată istoria – prin capul de bour, simbol al Moldovei și acvila, simbol al Țării Românești.
În centrul pieței, spre blocurile comuniste, este reprezentată Legenda Moldovei cu descălecatul lui Dragoș Vodă care își pierde cățelușa Molda în timpul vânătorii unui bour, strămoș al actualului zimbru din Ținutul Neamțului, înecată în apele repezi ale râului de lângă Boureni (Gura Humorului sau Iași). În amintirea acesteia, Dragoş numește râul Moldova, care dă mai târziu și denumirea regiunii istorice. 
Înspre pasajul subteran a fost introdus și un mozaic ce reprezintă steagul Uniunii Europene.
Detalii despre Mozaicul din Piața Unirii găsiți aici.

240. - Mozaicul dinspre Hotelul Unirea
    
-  Refacerea Pieței Unirii
După bombardamentele din 1941 și 1944, în Piața Unirii erau distruse fosta librărie a lui Ath. Gheorghiu dinspre strada Cuza Vodă, magazinul Dermata, cofetăria Streit, sediul Partidului Liberal, Berăria Luther și magazinul Paşa al lui Asadurian.
Prin anii '70 s-a inaugurat pasajul subteran în timpul primarului Manciuc Ioan (1970-1979), pasaj ce trece pe sub bd. Ștefan cel Mare și face legătura între Piața Unirii și zona cu Librăria Junimea.
În 2015 au fost efectuate lucrări de recondiționare a Pieței Unirii dar au fost de calitate îndoielnică, rezultatele se văd și astăzi în pavelele lipsă, bordurile sparte și unele zone nefinisate.

241. - Pasajul Unirii

 242. - Pasajul Unirii

243. - Palatul Braunstein - Galeriile Cupolă

- Reclame Piața Unirii

244. - Sali Porjes - Lingerie, Chapeaux, Modes et Confections - 
Piața Unirei în 1924

245. - Sali Porjes - Piața Unirei, casa fost Banca Moldova
  
246. - Ziarul Mișcarea - ziar național liberal - Piața Unirei - 1924
   
247. - Wagons - Lits / Cook - Organizație mondială de voiaj - Iași Piața Unirii 18
248. - Cafea La Pașa - Z. Asadurian - Piața Unirii 19


248b. - St. Podsudek SA - Industria cărnii
  
249. - Maiman - Ceasornicărie, bijuterie și optică - 
Piața Unirii 17 - fondat în 1920

250. - Mihail N. Alexieff - Coloniale, Delicatese, Aperitive și Băuturi fine 
- Piața Unirei Iași
  
251.  - Piața Unirii din Iași între anii 1830-1880
  
252. - Ziarul Opinia
   
253. - Ceasornicăria Berlineza Rudolf Dulberg -Jassy - 
Piața Unirei - Str. Seulescu nr. 1

254. - Librăria Iliescu din Piața Unirei - becuri Wolt - 1912
  
255. - Ziarul Mișcarea - Ziarul național Liberal - Piața Unirei nr. 5 - 1916

256. - B. Braunstein - Magazin de Haine - Iasi strada Unirei 62 - 1906
  
257. - Tipografia Progresul A. Grinberg str. Unirei 9 - 1930
  
258. - Apă și Canal - Zamfir si Vella - str. Săulescu 1 - Piața Unirei - 1913


Mai multe despre strada Lăpușneanu găsiți aici.

Informații despre bulevardul Carol I (dealul Copou) găsiți aici.

Mai multe informații despre bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt găsiți aici.
Despre strada Cuza Vodă găsiți informații aici.

Mai multe despre bd. Independenței găsiți aici 

via delcampe.net, ebay.net, okazii.ro, tramclub.org, facebook.com/iasifotografiivechi, fb.com/Iasi.Jassyfb.com/iasi.vip, link utile,  curierul-iasi.ro, iasi.travel, Cu Iașii Mână-n Mână ... - Constantin Ostap și Ion Mitican, Din Târgu Cucului în Piața Unirii - Ion Mitican, Iașii de Odinioară - Rudolf Șuțu, delcampe.net, ebay.net, wikipedia,  ziarullumina.ro,   mitican.weblog.ro