Documentul din 1882 găsit în interiorul sculpturii ecvestre a lui Ștefan cel Mare

În februarie 2026, TVR Iași a anunțat o descoperire neașteptată făcută în timpul restaurării statuii domnitorului Ștefan cel Mare, amplasată în apropierea Palatul Culturii din Iași. În interiorul monumentului a fost găsit un document datând din anul 1882. Potrivit informațiilor, actul era ascuns în burta calului statuii, introdus într-o sticlă transparentă.

Fig. 1 - Statuia lui Ștefan cel Mare - via TVR Iași 

Am încercat să transcriu textul documentului pe baza imaginilor din materialul video:  

"Acest monument s-a ridicat în luna Octombre anul 1882 după Christ sub Domnia Majestăței Salle Carol I-iu Regele României și a Majestăței Salle Reginei Elisabeta, de catră Națiunea Română în memoria celui mai glorios Domn al Moldovei Ștefan cel Mare pe care-lu represintă statuia.
Lucrarea montărei acestui monument s-a dirijat de Inginerul Constructor a. F. Fragneau, piedestalul a fost așezat de sculptorul Vasile Placa iară Statuia a fost montată de mechanicul Emanuel Haier.
Documentul Comissiunnei prin intermediul căreia această operă de patriotism a fost îndeplinită se află la mijlocu fundației 50 centimetri sub baza piedestalului de marmoră.
Jassy în 9/21 Octombre 1882
Albert Seraia ?? (Serara/Serana) - Conductoru' Dirigent a Reconstruirei Palatului Administrativ" 

Fig. 2 - Documentul din 1882 - imagine negativ

-Inginerul A. F. Fragneau (Augustin Félix Fragneau: constructeur mécanicien) este cunoscut în Iași pentru lucrări la: Grand Hotel Traian (1882 - probabil prin firma G. Eiffel et Comp), Palatul Mitropolitan, Palatul Cuza din Ruginoasa și Podul de Fier peste râul Cacaina (1883 - împreună cu ing. Octav Albineț și ing. A. Boguș, firma franceză „A. F. Fragneau” din Paris).  

Augustin Felix Fragneau a avut 2 tentative nereușite de a câștiga proiectul de aducțiune a apei în Iași. În iulie 1884 propune Primăriei să aducă apă de la Cucuteni, apoi în august, în numele casei „G. Eiffel et Comp”, propunea realizarea unei aducțiuni a 3.000 mc. apă potabilă, în schimbul concesionării pe 40 de ani a distribuției apei în Iași. Se prevedea săparea unor puțuri „pe terenurile situate în fața gării de mărfuri (linie Austriacă)”, pânza freatică principală fiind la o adâncime de 120 metri. Pentru un debit de 6.000 mc./zi, concesionarul se oferea să realizeze o aducțiune din râul Prut. 
În 1897 primarul Nicolae Gane l-a desemnat câștigător pe celebrul hidrolog englez W. H. Lindley iar în 1911 a fost inaugurată conducta de la Timișești, la confluența Văii Nemțișorului cu Valea Moldovei, având ca sursă râul Ozana. Captarea consta într-un dren cu adâncimea de cca. 14 m, de unde apa ajunge gravitațional printr-o conductă alcătuită aproape în totalitate din fontă, a doua din Europa la acea vreme, ca debit și ca lungime, asigurându-se în medie 10.000-30.000 m3 apă/zi.  

Fig. 3 - L'indépendance Roumaine (1886)

 

Fig. 4 - Teatrul Pastia - Grand Hotel Traian - Curierul Foaea Intereselor Generale (1879)
 

-Din păcate nu am identificat în Digiteca Arcanum numele lui Albert Seraia/Serana/Serara.

-Am găsit un text despre sculptorul Vasile Placa în ziarul Evenimentul din anul 1902 care anunța înmormântarea lui Vasile I. Placa, unul dintre cei dintâi sculptori din Moldova, care "a așezat statuele lui Grigore Ghica din Beilic, a lui Ștefan cel mare, Miron Costin", a realizat ornamentele interioare din Mitropolie, Gară, Muzeul Unirii, Jockey Club, Palatul Ruginoasa și Vila Greierul. 

Fig. 5 - Ziarul Evenimentul din anul 1902

 

-Emanuel Haier era un "proprietar mecanic, domiciliat în Iași pe str. Racoviță", în 1896 a înființat societatea industrială Sft. Ion din despărțirea a 5-a din Șoseaua Sf. Ioan avându-i parteneri pe N. Ceaur Aslan (avocat), Louis Gaiser (proprietar mecanic) și Rudolf Havranck. 

În 1901, reiese că Haier deținea, alături de H. Schloimovitz, Leivi Leibovici și I. Eișman, cea mai modernă moară a vremii, cunoscută sub numele „Sf. Ioan”.

Ziarul Monitorul din 1999 amintește că în ziua de 5 iunie 1883, cu ocazia serbărilor dezvelirii statuii ecvestre a domnitorului Ștefan cel Mare, s-a aprins un nou “soare electric”, alimentarea fiind realizată de la un grup electrogen de 16 C.P. oferit de Emanuel Haier, proprietarul unei mori, unde introdusese iluminatul electric. 

 

Fig. 6 - Ziarul Evenimentul din anul 1901

 

 

Despre statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare am scris în articolul de aici. 

 

În completare, adaug o imagine din 1916 unde se observă gardul care înconjura statuia ecvestră:

 

Fig. 7 - Regiment 8 - octombrie 1916

 

 

- via 'Lungul drum al apei pentru Iași - Nicolae Peiu, Dionisie Simionescu, C-tin Ostap', 'Sorin Iftimi - Iașii în bronz și marmură (Memoria statuilor)  (2007)', Digiteca Arcanum