Cvartalul Dr. C.I. Parhon - bd. Socola - Iasi - 1960

Continuăm articolele despre sistematizarea orașului Iași publicate în revista Arhitectura din 1960 cu zona de blocuri cuprinsă între intersecția de la Podul Roş şi Fabrica Ţesătura, astăzi bd. Socola având în 1960 denumirea de Dr. C. I. Parhon.

Cvartalul Dr. C. I. Parhon - Autor arh. Mihai Lupu

1- Desfășurarea laturii de nord a străzii Dr. C. I. Parhon, 2 - Desfășurarea laturii de sud a  străzii Dr. C. I. Parhon

Cvartalul Dr. C. I. Parhon (azi bd. Socola) este situat în partea de sud-est a oraşului Iaşi, unde s-a prevăzut construirea unui număr de 350 de apartamente în blocuri.
Cvartalul este actualmente slab construit, cu locuinţe vechi şi în parte insalubre. În partea de est a teritoriului se află o zonă industrială puternic reprezentată  prin fabrica de textile, fabrica de mobilă şi altele. Amplasamentul blocurilor a urmărit închiderea pieţei Podul Roşu şi crearea unui front pe str. Dr. С. I. Parhon (azi bd. Socola).
Blocurile sunt p+4 etaje, din panouri mari prefabricate, cu 20—40—60 de apartamente.
Energia termică pentru întreg complexul este asigurată de o centrală de cvartal.

2. - Plan de Sistematizare. A. - Construcţii care se păstrează, B. - Construcţii în etapele I și II, C. - Construcţii în etape următoare

3. - bd. Socola dinspre Podu Roș - 2022 via Google Maps

Propunerea de a se abandona partea din oraşul Iaşi situată în lunca Bahluiului, făcută în prima schiţă de sistematizare a oraşului elaborată în 1954 de ISPROR, a fost respinsă de forurile de avizare ca neraţională. În consecinţă, al doilea studiu de sistematizare întocmit în 1956—1957 de I.C.S.O.R. a prevăzut, nu numai menţinerea acestei părţi a oraşului, dar şi ridicarea nivelului de trai al locuitorilor din aceste cartiere. Reconstrucţia străzii Dr. С. I. Parhon reprezintă o primă etapă de realizare pentru îndeplinirea acestui scop.
Strada Dr. С. I. Parhon este una dintre arterele principale de penetraţie în oraş, ea reprezentând continuarea drumului naţional ce leagă Iașii, prin Vaslui, cu capitala. În acelaşi timp, în reţeaua interioară a oraşului, ea formează legătura centrului cu zona industrială din sud-est, cu zonele exterioare de agrement şi cu viitoarea staţiune balneară Bucium. Datorită acestei situaţii în reţea, str. Dr. С. I. Parhon este una dintre magistralele cele mai importante ale oraşului. Studiul priveşte porţiunea din această magistrală cuprinsă între piaţa de la Podul Roşu şi fabrica Ţesătura.

4. - Locuințe pe strada Dr. С. I. Parhon din Iaşi - Tronson tip

Caracteristica de magistrală a străzii a avut o influenţă preponderentă asupra sistematizării ansamblului. Ea a dictat în cea mai mare măsură profilul transversal şi distanţa dintre fronturile sau alinierile clădirilor riverane. Pentru profilul transversal s-au propus trei benzi carosabile, din care una centrală pentru circulaţia de tranzit şi viteză, şi două laterale pentru deservirea locală.
A doua caracteristică, de data aceasta a terenului, a influenţat la rândul ei ideea de sistematizare. Este vorba de faptul că terenul respectiv este aproape plan şi aproape orizontal
Această caracteristică favorabilă utilizării mijloacelor de ridicare mecanice a dictat soluţia de construcţie a blocurilor după cea mai înaintată metodă de industrializare, aceea a panourilor mari. Alegerea acestei soluţii constructive a determinat până la urmă aşezarea blocurilor. Pentru o desfăşurare economică a liniilor macaralelor, aceste blocuri au fost aşezate paralel cu alinierea străzii, iar pentru crearea unei zone de izolare a locuinţelor de la stradă s-a creat între trotuarul străzii şi clădiri o zonă verde de cca. 10 m lăţime.
Blocurile riverane magistralei au aceeaşi lungime şi cuprind câte 60 de apartamente. Aşezarea lor rigid simetrică faţă de axa străzii, cu o variaţie a intervalelor simetrică faţă de o axă transversală, este într-o măsură oarecare justificată de caracteristica acestei porţiuni din magistrala care face legătură între două pieţe având caracter diferit. Desfăşurarea ei pe o lungime de cca. 500 m poate duce însă la un aspect de monotonie nedorit. Acest aspect nu va putea fi evitat decât prin tratarea diferită a plantaţiilor din lungul străzii şi printr-un studiu atent al tratării coloristice a faţadelor. Orientarea blocurilor, deşi nu lipseşte camerele total de lumina solară, nu este optimă, o faţadă fiind spre nord-est, în bătaia crivăţului, iar alta spre sud-vest, toridă în lunile de vară.
Unele deficienţe ale compoziţiei ansamblului se observă şi în felul în care a fost soluţionată piaţa de la Podul Roşu care reprezintă, în reţeaua de străzi a oraşului, un nod foarte important de circulaţie. În acest punct se întâlnesc o serie de magistrale principale: str. Dr. С. I. Parhon, al cărei rol a fost arătat mai înainte, str. Suzana Pîrvulescu (azi strada Nicolina), care leagă oraşul cu Bârnova şi reprezintă a doua legătură cu Vasluiul, drumul dinspre vest şi străzile 7 Noiembrie (azi str. Sf. Lazăr) şi Mareşal Malinovski (azi strada Palat) care leagă cartierul din lunca Bahluiului cu centrul oraşului.
Tratarea plastică a unui asemenea nod de circulaţie este în toate cazurile dificilă. Aici intervine contradicţia dintre cerinţele de închidere a spaţiului — legate de noţiunea de piaţă — şi cerinţele de vizibilitate întinsă, legate de o bună rezolvare a circulaţiei. Propunerea făcută de proiectant urmăreşte să răspundă ambelor necesităţi. Prin aceasta ajunge la o soluţie cu caracter hibrid, un fel de lăţire a magistralei principale în punctul de întretăiere. Lipsa unui caracter hotărât în înfăţişarea pieţei este agravată de existenţa în acest punct a unei clădiri noi aşezate paralel cu alinierea străzii Suzana Pîrvulescu, ale cărei proporţii nu pot susţine pasul cu amploarea compoziţiei din lungul străzii Dr. С. I. Parhon. Este deci necesară reluarea studiului acestei pieţe, urmărindu-se obţinerea unui caracter mai hotărât în înfăţişarea ei.
În celălalt capăt al tronsonului de magistrală, în dreptul fabricii Ţesătura, proiectantul a reuşit o soluţionare mai satisfăcătoare în urmărirea punctării magistralei pentru evitarea aspectului de rigiditate şi monotonie inerent soluţiei generale alese.

5. - Perspectiva de ansamblu în 1960

6. - Perspectiva de ansamblu în 2022

În concluzie, considerăm că prin aplicarea corectivelor propuse mai înainte, realizarea primului tronson din str. Dr. С. I. Parhon va forma una dintre realizările urbanistice cu care se va putea mândri oraşul Iaşi.
Arh. T. EVOLCEANU 

7. - Vedere generală a cartierului C. I. Parhon (Socola) 1963

8. - bd. Socola dinspre Podu Roș

9. - Între bd. Țuțora și bd. Socola - cu Școala nr. 11, azi Școala Otilia Cazimir

- via Revista Arhitectura 1960

Cvartalul 23 August - Copou - Iasi

Continuăm articolele despre sistematizarea orașului Iași publicate în revista Arhitectura din 1960 cu zona de blocuri de vizavi de Parcul Copou, între complexul Super Copou și Centrul Gaudeamus.

- Cvartalul 23 August - Iași - Autori: arhitecţii G. Hussar, A. Mureşan, Coautor: arh. Sulamita Cleja, Colaborator pentru rezistenţă: ing. A. Boverman, Întocmitori de la D.S.A.P.C. Iaşi pentru blocurile A şi C, arhitecţii M. Lupu, Draga Marinescu şi Monica Staadeker

1. - Cvartalul 23 August - Perspectivă de ansamblu

Terenul pe care se construieşte Cvartalul 23 August în suprafaţă de cca. 6 ha, este situat în zona terasei superioare a dealului Copou şi are o pantă continuă de aproximativ 10%. Cele patru fronturi ale cvartalului sunt determinate de trei străzi existente: 23 August (azi bd. Carol I), Oastei, Codrescu şi o alee proiectată, care separă terenul cvartalului de locuinţe de complexul social-studenţesc din vecinătate, proiectat tot de I.S.C.A.S. şi în curs de realizare.
Frontul principal al cvartalului este orientat către calea 23 August, arteră importantă a oraşului, constituind şi o zonă de agrement, deoarece este puternic înverzită.
Compoziția de ansamblu a urmărit integrarea cvartalului în caracterul zonei şi al construcțiilor existente: Universitatea A. I. Cuza, Institutul politehnic şi spitalul Dr. C. I. Parhon.
Frontul dintre aceste clădiri reprezentative este alcătuit din alveole formate din blocuri p+3, perpendiculare pe stradă şi blocuri punct p+8, retrase la 60 m de artera de circulaţie. Spre strada Codrescu s-au amplasat blocuri liniare cu p+4 niveluri, alternate cu blocuri punct de aceeaşi înălţime.
Investiţia în valoare totală de 27.800.000 lei, cuprinde: locuinţele (472 apartamente în trei blocuri liniare p+3 tip A, patru blocuri punct p+4 tip C, proiectate de D.S.A.P.C. Iaşi, patru blocuri punct p+8 tip B şi trei blocuri liniare p+4 tip D proiectate de I.S.C.A.S. Bucureşti) precum şi dotările social-culturale (magazine, dispensare, o creşă de 80 de locuri, o grădiniţă de 100 de locuri), centrala termică provizorie şi lucrările de amenajare exterioară.

2. - Plan de situație 1960 - blocurile numerotate C (p+4), D (p+4), B (p+8)

3. - Planul via Google Maps 2022

Lucrările de construcţii pentru clădirile de locuit au intrat în faza finală. Blocurile tip C, tip D şi A3 sunt date în folosinţă.
Panta destul de accentuată a necesitat importante lucrări de sistematizare verticală, care au dus la crearea unei succesiuni de terase, cu scări şi alei, şi a determinat compoziţia spaţiilor cu diverse destinaţii.
Dispoziţia blocurilor permite realizarea unei insule de verdeaţă în interiorul cvartalului, legată prin punctele verzi ale alveolelor de zona înconjurătoare de grădini.
Parcul din interiorul cvartalului cuprinde spaţii de odihnă, spaţii pentru jocuri de copii şi masive de verdeaţă.
Pentru punctele gospodăreşti s-au utilizat proiectele tip ale I.S.C.A.S. Amplasamentul lor a fost ales astfel ca ele să fie cât mai uşor accesibile din blocuri şi mascate total de verdeaţă.
Pentru accesul în cvartal şi deservirea blocurilor p+8 s-a proiectat o alee carosabilă, care deserveşte şi două dotări grădiniţa şi creşa, precum şi centrala termică provizorie prevăzută până la realizarea termoficării oraşului Iaşi.
Din punct de vedere plastic s-a căutat obţinerea unor volume simple; pentru agrementare s-a preconizat utilizarea culorilor diferite pe faţade, la balcoane şi loggii. S-au prevăzut tencuieli exterioare cu terasit colorat.

4. - Perspectivă bloc B

5. - Bloc punct B - Detaliu de apartament și Plan etaj curent

Sistemul constructiv - Cvartalul fiind compus din două tipuri de construcţii radical deosebite — blocuri p+3 și p+4 şi blocuri p+8 — a fost necesară alegerea unor soluţii constructive deosebite.
La blocurile punct p+8 se folosesc ziduri portante de beton groase de 15 cm. Zidurile se toarnă în panouri de cofraj de inventar din placaj special de construcţie de tip Tego lipit cu film. La exterior se prevăd stâlpi și grinzi cu zidărie de umplutură din cărămidă eficientă de 30 cm.
Pentru blocurile p+3 şi p+4 se prevede un sistem constructiv cu zidărie portantă din cărămidă obişnuită şi planşee din beton monolit şi prefabricat (fâşii cu goluri) la blocurile liniare D.
Terenul fiind macroporic, la blocurile punct p+8 niveluri s-a prevăzut compactarea solului cu piloţi de pământ.

 

6. - Vedere de pe șantier - 1960

Toate construcţiile vor avea învelitori în terasă, elementul termo-hidroizolator prevăzut fiind praful hidrofob. În cadrul acestui proiect sunt remarcabile, din punct de vedere economic şi constructiv, blocurile punct p+8 realizate după o secţiune proiectată în atelierul Iaşi din I.S.C.A.S. Această secţiune are şase apartamente la scară (în total 53 de apartamente pe bloc), cu ascensor, cameră pentru evacuarea gunoiului şi trei uscătorii peste nivelul terasei. La parter s-au prevăzut spaţii pentru cărucioare şi biciclete; evacuarea gunoiului se face direct la exterior, printr-un canal subteran.

7. - Perspectivă blocuri D

8. - Bloc liniar D și A - plan etaj curent, Bloc D - detaliu de apartament

Soluţia arhitecturală şi constructivă fiind foarte economică, s-au putut prevedea în cadrul preţului-plafon o serie de îmbunătăţiri ale finisajelor, menite să ridice confortul apartamentelor, precum şi aspectul exterior al clădirilor.
Printre acestea sunt: folosirea faianţei în băi şi bucătării, executarea de dulapuri.
Suprafaţa apartamentelor de două camere este de 30,68 m2, iar a celor de trei camere, 41,98 m2.
Indicii de consum realizaţi la fier-beton, ciment şi material lemnos sunt deosebit de favorabili, după cum rezultă din tabelul alăturat.

9.- Indici de consum

 

10. - Vedere de pe șantier 1960

În urma rezultatelor bune obţinute, secţiunea a fost preluată şi de celelalte ateliere din cadrul institutului.
- Arh. A. MUREŞAN şi arh. SULAMITA CLEJA

11. - Cartierul 23 August în 1963

 

12. - Blocurile Turn (B1-4) din Copou - 1963  

 

13. - Blocul B 

- via Revista Arhitectura 1960