Strada Lăpușneanu din Iași a fost numită inițial Ulița Sârbească fiind parte a fostei Ulițe Mari (azi bd. Ștefan cel Mare) primind denumirea pe la 1866, după numele lui Alexandru Lăpușneanu, domnitorului Moldovei între 1552 – 1561 și 1564 – 1568, care a mutat capitala regiunii de la Suceava la Iași.
Această zonă apare în actele oficiale încă din 1645 când un Tudor din Iași cumpără de la Parasca un loc de casă cam pe lângă Biserica Banu de astăzi ce a fost construită de-abia în anul 1705. La 1665, tot în Mahalaua Sârbească, șetrarul Andrieș cumpără de la Chirilă o casă pe ulița Sârbească.
Înainte de 1800, strada Lăpușneanu numită Sârbească, făcea legătura intre Ulița Goliei (strada Cuza Vodă de astăzi) și Podul Hagioaei (acum Bd. Independenței), trecând pe lângă biserica Mitocul Maicilor și unindu-se cu Ulița Lipscanilor în prelungire până la Sf. Neculai Săracul înspre Copou.
1. - Strada Lăpușneanu
Strada este podită pe la 1760 iar fiecare proprietar de dugheană trebuia să măture de 2 ori pe săptămână zona dinspre stradă. În anul 1872 este modernizată când se asfaltează (pietruiesc ?) 60 de metri în fața Grădinii Primăriei, iar peste un an încep lucrări de reparare și îndreptare a ulițelor centrale: Strada Mare, Golia (Cuza Vodă) și Lăpușneanu. În 1877, Mihai Eminescu scrie în Curierul de Iaşi la rubrica Noutăţi: "Venind cineva de la gară, în stradele vestitului municipiu Dacorum Iassiorum, rămâne încântat de podirea cu asfalt a stradelor noastre, pe care te poţi plimba ca-n salon".
Încă de prin 1850 aici erau cele mai moderne magazine de marșandărie și lipscănerie cu produse de lux pentru dame și domni.
2. - Strada Lăpușneanu via Ion Mitican
Pe colțul cu Piața Unirii, la fostele numere Lăpușneanu 43-53, a existat pe la 1900 magazinul J. Ermacov - Consum de coloniale și aperitive, lăsat de moștenire fraților Pogor. Magazinul vindea aperitive ca măsline, icre dar și vinuri de masă din podgoriile Uricani, Cotnari, Tămâios, Pelin.
4. - Strada Lăpușneanu dinspre Piața Unirii
J. Ermacov, Coafor, Aperitive, Băuturi Fine
5. - Strada Lăpușneanu
Reclama J. Ermacov, Coafor CH. Nicolau, Ciocolata Berindei
6. - Strada Lăpușneanu
Reclama J. Jdelovici, J. Ermacov
Frații Pogor
8. Magazin I. Ermacov
9. - Piața Unirii cu strada Lăpușneanu - anii '60
10. - Strada Lăpușneanu spre Piața Unirii - 1918
- Casele M-me Alexandre foste Lepadatu, Pollak - nr. vechi 39
Imobilul a fost construit de confiserița Alexandra Stefcovici care încă din 1867 vindea bomboane din fabrica proprie alături de apa gazoasă Soda.
La etaj M-me Alexandre a locuit poetul Mihai Eminescu în anul 1875 și apoi în 1885 abia ieșit din spitalul Sf. Spiridon după ce și-a fracturat piciorul coborând dintr-o trăsură.
După 1900, casa este vândută avocatului C. Lepădatu apoi ajunge în proprietatea lui Herman Pollak. Imobilul avea 28 de camere, cu 2 etaje la strada și 3 la curte.
12. - Strada Lăpușneanu
13. - Casele M-me Alexandre pe partea dreaptă
14. - 1871, Confiserie Mme. Alexandre
- Hotel Palace (Astoria) - nr 44-57 azi Str. Alexandru Lăpușneanu nr. 1
Pe partea stângă dinspre Piața Unirii, după Hotelul Traian, la vechiul nr. 44
- a fost un teren viran unde între 1916-1918 se instala circul sau
teatrele de vară dar și cinematografe ca Pathé Frères.
Aici, în 1923,
pe locul grădinii Ruxandei Sturza, se construiește Hotelul
Palace (Regal).
La parter a existat florăria Grabovenschi, Farmacia
Werner, Magazinul de cafea Mocca, Parfumeria Palace iar în 1926 s-a
înființat Librăria societății literare Viața Românească unde erau văzuți
adesea scriitorii Mihail Teodoreanu, Mihail Sadoveanu, George
Topîrceanu, Păstorel Teodoreanu, Mihai Codreanu, Demostene Botez.
Tot
aici a mai fost sediul Librăriei Hachete în 1932 și cofetăria Funiak.
La
colțul hotelului a fost redacția ziarului Evenimentul (1896-1940) la
care au scris Rudolf Șuțu, Petre Grigoriu Budușcă, Șt. O. Iosif, Eugen
Herovanu, Neculai Beldiceanu și chiar Ion Luca Caragiale în 1897. Vestita soprană Elena Teodorini, emoţionată de publicitatea ce i-a făcut-o ziarul cu ocazia concertului dat în Sala Sidoli, a oferit redacţiei portretul său în rolul Carmen.
La nr. 57 a fost sediul redacției ziarului Opinia iar in 1970 la nr. 1 era Restaurantul Iașul.
15. - 1930 - Adesco Lingerie, ciorapi, Eduard, Coafor Unirea, Medicamente
16. - Farmacia Centrala Const J. Werner
17. - Viața Românească
18. - Hotel Palace (Astoria) în 2017
Redacția și Administrația Iași - Str. Lăpușneanu 44 - (1913)
21. - Atelierele tipografice Opinia - str. Lăpușneanu 37
- Cel mai vechiu și cel mai răspândit din Moldova (1925)
23. - Librăria Hachette
- Lăpușneanu 44, fost local Viata Românească
- Grădina de vară - cu scena, se afla pe locul parcării de astăzi, între cinematograful Republica (fost Trianon) și imobilul cu fosta cofetărie Amandina din Piața Unirii. Pe scena de la Madame Alexandre a fost prezent și actorul Matei Millo jucând în două piese: Un poet romantic și Cucoana Chirița la Paris (august 1877). În anul 1896 cofetăria Alexandre se transforma în Caffe Eldorado de Paris iar mai târziu devine Troidl din Wollzeille, celebra cafenea vieneza a studenților români. Aici venea deseori și Mihai Eminescu.
24. - Strada Lăpușneanu
26. - Vestigii găsite în 2015 - de Bobi Apavaloaei
- La nr. 41, lângă cinematograful Trianon (Republica), se construise între 1904-1905 casa lui Simon Gross unde în 1912 a existat magazinul muzical Weinstein unde se vindeau automate și piane electrice marca Patria care funcționau cu o moneda de 10 bani.
Prin 1948 clădirea a adăpostit Atelierul de radio-reparații a ing. Lenderhendler.
La numărul 37 este Grădina Palatului Unirii.
27. - Cinema Republica - Trianon - Panoramic în 2017
- Cinematograful Trianon fost Republica sau Maxim Gorky - la nr 39 azi nr. 12 - aici a funcționat în 1904 Berăria la Cuza Vodă cu scenă de teatru, cabine și garderoba și mai târziu Berăria Regală.
Aici a avut spectacole și Constantin Tănase.
Societatea Creditul Urban, proprietara Palatului Cuza, a renunțat la o parte din grădină, pe care în 1928, antreprenorul Fr. Rechita cu finanțările doctorilor S. Mihael Haimovici (viitor cineast) și S. Lous Mendel au construit Cinematograful Trianon cu 1500 de locuri, ventilație și încălzire centrala, pentru proiecții de film și pentru diverse spectacole. Arhitectul clădirii a fost I. Schreiber.
Cinematograful, numit inițial Trianon a avut mai multe denumiri: în 1940, pentru puțin timp s-a numit Ajutorul legionar, în 1944 s-a numit cinema Maxim Gorki iar în 1960, când strada Lăpușneanu a primit numele de Republica, cinematograful a fost denumit la fel.
Scuarul Trianon, amenajat în 1930, avea să fie o trecătoare pietonală, pe lângă peretele Palatului Cuza, spre Strada de Sus (I. C. Brătianu). Era o alee de 70 m lungime și 11,20 m lățime. Pe traseul acesteia avea să fie amplasată statuia lui I. G. Duca, distrusă în 1940, pentru care nu s-a păstrat nici o imagine. via curierul-iasi.ro
28. - Cinema Republica pe partea dreapta și Restaurantul Victoria în 1950
via Iasiul Pierdut
Film Goana după bărbați, 3 din Arizona, Cocoșatul, Tarzan - via FC
31. - Teatru Cinema Trianon
32. - Local între Cinematograf și Palatul Cuza în 2017
37. - Strada Lăpușneanu
39. - Strada Lăpușneanu
- Nestor Heck - casa Elenei Pastia - str. Lăpușneanu nr. 42
Pe partea stângă a existat casa Eleni Pastia, înlocuită de Gradina restaurantului de vară.
Aici a fost ghereta fotografului Ioan Heck care prin 1857 a imortalizat figurile deputaților Divanului Ad-hoc. Ioan a lucrat cu fratele său Nestor folosind marca Heck Frères.
Nestor Heck devine cel mai cunoscut fotograf din Iașul secolului XIX, a imortalizat orașul anilor 1880 realizând un album cu Mitropolia
restaurată fiind premiat la Paris în 1889. A imortalizat și chipul
Veronicăi Micle, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, compozitorul Gavriil Musicescu, Gheorghe Eminovici etc.
Primul studio a fost deschis prin anii 1850 pe strada Sf. Spiridon (în casa Renicke Chethner), pentru un timp a avut magazin și pe strada Golia nr. 83 (azi Cuza Vodă în 1898) iar după 1872 s-a mutat pe strada Lăpușneanu lângă hotelul Palace (Astoria) unde este astăzi Clubul Bursei.
În
1868 și-l ia ajutor pe Otto Flechner. La acea vreme, Nestor își
confecționa singur hârtia sensibilă, soluția și plăcile din sticlă,
tavanul fiind pe jumătate din sticlă.
Mai multe despre Nestor Heck găsiți aici.
Tot aici, în 1923 a lucrat fotograful Salvador Scutari. Alte studiouri foto pe strada Lăpușneanu au fost Franchette la nr. 44, H. Flaschner la 41, Chaland la nr. 10 și la nr 13 Alfred Launay.
Casele
Pastia (nr. 42 ?) au mai adăpostit Institutul de Cultură Italiană cu o
bogată bibliotecă și Școală Italiană (str. Lăpușneanu nr. 28).
33. - Marele Atelier de Fotografie Nestor Heck
- proprietar Salvador Scutari - str Lăpușneanu 42
- proprietar Salvador Scutari - str Lăpușneanu 42
34. - Nestor Heck - atelier fondat la 1850
Str. Lăpușneanu no. 42
Str. Lăpușneanu no. 42
35. - Clubul Bursei lângă Hotel Astoria în 2017
- Casa N. Drossu - nr. 40 azi nr. 5-7-9 - vizavi
de Palatul Cuza se află fostul palat Neculai Istrati ajuns în posesia
senatorului și ministrului conservator N. Drosu. Clădirea a fost locul
întrunirilor electorale la care au participat și Lascăr Catargi și Titu
Maiorescu.
Aici a fost sediul cofetăriei Passini, apoi firma Hayg şi Fiul cu hamuri şi obiecte de pielărie, apoi croitoria şi magazinul cu haine de lux al lui Wilhelm Gruchol, Magazinul Iașilor în 1914, Banca Uniunea Română în
1922, Leonida în 1928 apoi Marmorosch Bank în 1929, cofetăria Paris,
Andronik 1932, 1957 era sediul agenției de turism ONT Carpați.
36. - Casa Drossu in 2017 - Radio Gaga English Pub, Galeriile de Arta, Totem Turism
37. - Strada Lăpușneanu
38. - Strada Lăpușneanu
Casa Drossu în stânga
Casa Drossu în stânga
40. - 1924 - Banca Uniunea Romana - str. Lăpușneanu 40
- Casa Mavrocordat
- azi restaurant Corso - fost nr. 26 - între Casa Poștei și Casa Drossu, în 1891 se
găsea altă casa vândută de Constantin N. Drosso lui Dimitrie D.
Mavrocordat.
Aici în 1942 avea sediu Conservatorul de Muzică și Arte
Dramatice (Academia de muzică) mutată din strada Banu în Casele Ghica (azi Gavriil Musicescu) unde mai târziu se formează Filarmonica
Moldova care va ține concerte în clădirea Teatrului Național. Concertul
festiv de inaugurare are loc pe 9 octombrie 1942 sub bagheta dirijorului
George Enescu.
În vara anului 1944 imobilul este lovit de bombe, pe locul gol instalându-se circuri ambulante și Orașul Copiilor.
41. - Casa Mavrocordat
43. - Demonstranți bolșevici ruși pe străzile din Iași - 9 mai 1917
via Magazin Istoric
45. - Strada Lăpușneanu dinspre Piața Unirii
Cabinet Dentar, Mercur
- Muzeul Unirii (Palatul Cuza) - este
un monument istoric și de arhitectură construit între 1800 - 1806, în
stil neoclasic.
Numit și Casa Catargiu a fost
proprietatea mai multor familii boierești precum logofătul Costache
Catargiu, hatmanul Constantinică Palade, spătarul Mihalache Cantacuzino
Pașcanu.
Între 1859-1862 a fost reședința domnească a primului domnitor
al Principatelor Unite - Alexandru Ioan Cuza iar între anii 1916-1919,
devine reședință a regelui Ferdinand.
Aflat în posesia Creditului Urban, la parterul Palatului Unirii, în 1904 se deschid magazine: Bourne care vindea mașini de cusut Singer, Michelson cu piane, în 1922 la parter este localul Traiul, în 1929 Librăria Învățătorul Român iar mai târziu, în 1938 se deschide Librăria Liga Culturală.
Aflat în posesia Creditului Urban, la parterul Palatului Unirii, în 1904 se deschid magazine: Bourne care vindea mașini de cusut Singer, Michelson cu piane, în 1922 la parter este localul Traiul, în 1929 Librăria Învățătorul Român iar mai târziu, în 1938 se deschide Librăria Liga Culturală.
Aici a fost expus și primul pian construit în Iași de Carol Gruchol în vitrina Librăriei Maugsch și alături se afla magazinul de bijuterii deținut de Guillaume Natansohn.
Nicolae Iorga, președintele Comisiunii Monumentelor Istorice, va organiza la etaj muzeul Cuza Vodă, director fiind Rudolf Suţu, Muzeul Unirii fiind deschis oficial pe 24 ianuarie 1959. Lângă clădire a fost amenajat un scuar unde trebuia mutat bustul în bronz al lui I. G. Duca care era situat între Palat şi Cinematograful Trianon.
46. - Regele Ferdinand I și ministrul american Ch. Vopicka
Palatul Societății Creditul Funciar Urban
48. - Strada Lăpușneanu
Creditul Urban Român, Mașini de cusut G. Neidlinger, Ringer, 27, N. S. Saraga.
Chioșc de jurnale Hotel Traian
Mobile Hirsch, Librăria Noua, Levart?
Lăpușneanu 37 - Palatul Creditului Urban
Palatul Creditului Urban - Piane si Pianine
- Librăria Ionescu și Cinematograful Mircea
Comandamentul Corpului IV Armată a construit în 1919, pe terenul fostei Grădini Bragadiru, un local pentru grădina de vară și terasă a Cinematografului Orfelinatului Principele Mircea. În fața scenei vechi de zidărie a Grădinii Bragadiru s-a alipit o construcție de scânduri servind ca sală de spectacole. În anul 1920, când aici funcționa Cinematograful Mircea, din cauza căldurii degajată de aparate, celuloidul se aprinde iar focul se întinde până la Palatul Cuza, fiind afectat mai ales peretele sudic, dinspre Librăria Viața Românească a lui Toma Ionescu.
Clădirea este rezidită de ing. M. Mărculescu în 1920 care va reconstrui atât berăria cât și cinematograful.
60. - Proiectul refacerii Librăriei Ionescu și a Cinematografului Mircea
de lângă Palatul Al. I. Cuza (1920)
62. - Cinema Bistro, Beer Zone și Cafeneaua Veche
- lipite de Palatul Cuza și Bragadiru azi nr. 16
- Berăria Bragadiru, denumită și Hala de Bere sau Coloseul Bragadiru azi nr. 18 fost nr. 33-35 -
În 1905 patronul fabricii Bragadiru a ridicat la stradă un fastuos local cofetărie-berărie numit Coloseul Bragadiru ca sucursală a fabricii sale. Arhitect a fost Virgil Halaceanu. În spatele berăriei se ascundea și o gradină de vară cu scena unde în vara lui 1911 cineastul Jaques Leibovici începe a proiecta filme în grădină .
În spatele clădirii era redacţia ziarului România, organ al apărării
naţionale, care a apărut între februarie 1917 - martie 1918, sub
patronajul Marelui Cartier General al armatei şi era condus de Mihail
Sadoveanu împreună cu Octavian Goga, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan,
Mircea Rădulescu, Rosetti Roman, Barbu Delavrancea, V. Voiculescu, Petre Locusteanu, George Ranetti ş.a.
În 1920 aici avea sediu revista Viaţa Românească cu redacţia şi administraţia la etajul tipografiei Dacia spre ce mai rămase din Grădina Primăriei, în vechiul local al berăriei Bragadiru. Aici lucrau fraţii Teodoreanu și Al. A. Philippide. După incendiul din vara anului 1921 redacţia s-a mutat în localul din strada V. Alecsandri.
În 1920 clădirea este rezidită de ing. M. Mărculescu în 1920 care va reconstrui atât berăria cât și cinematograful. Noua berărie se va numi Astoria care rezistă pana în 1926 când este distrusă de alt incendiu. În 1927 aici se redeschise berăria Elysee.
Pe la 1935, localul a fost închiriat de la Biserica Banu de Moritz Marcovici care a deschis aici Cinematograful Roxi (Roxy) în perioada 1933-1939.
În 1939 clădirea este reconstruită sub numele Cinema Capitol deschis publicului în anul 1940.
După 1950, denumirea a fost schimbată în Cinema Timpuri Noi, apoi Cinematograful Tineretului care a funcționat timp de 50 de ani.
După revoluție, sala de cinema care avea 860 de scaune a
fost abandonată, clădirea fiind în litigiu între Biserica Banu și Primărie.
Clădirea a intrat într-o stare de
degradare avansată după
un puternic incendiu în anul 2014.
numele sub care mai era cunoscută Berăria Bragadiru
68. - Sola Bragadiru, Pianine Georj Decen, Farmacia ..
Reclamă Ifrim Confecții, Palma, Tebriz Covoare, Noel, Berărie, Elisee
72. - Strada Lăpușneanu
75. - Cinema Tineretului și Policlinica
77. - Cinema Tineretului
78. - Incendiu
Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Ion Minulescu etc.
79. - În spatele clădirii Bragadiru anul 2017
80. - In spatele clădirii Bragadiru în 2017
- Policlinica Stomatologică azi nr. 20 - Partea din spate a grădinii de vară a rămas pustie până în 1925 când Casa Asigurărilor Meseriașilor ridică după planul arh. C. Ionescu un dispensar medical care primește numele de Palatul Asigurărilor Sociale.
82. - Clinica de Stomatologie Infantilă via bzi.ro
83. - Desene din 1982 realizate de copii în holul Clinica de Stomatologie
- Grădina Primăriei - Pe acel loc existase încă din
1743 un cimitir părăsit al Bisericii Banu care cu timpul se transformase în maidan. În 1865 primarul Dimitrie Gusti a amenajat o faimoasă grădină care a rezistat până în anul 1903 când spațiul este închiriat patronilor fabricii Bragadiru.
Grădina era înzestrată cu bănci și felinare, avea un chioșc pentru
fanfara Gărzii Civice (1868), o fântână havuz și o berărie.
Mihai Eminescu a participat la seratele teatrale din Grădina Primăriei, în 1876 a publicat în ziarul Curierul de Iaşi cronici despre spectacolele pe care le dădea actorul P. S. Alexandrescu căruia "îi admira jocul".
- Policlinica Stomatologică azi nr. 20 - Partea din spate a grădinii de vară a rămas pustie până în 1925 când Casa Asigurărilor Meseriașilor ridică după planul arh. C. Ionescu un dispensar medical care primește numele de Palatul Asigurărilor Sociale.
După 1926 se înființează aici Policlinica Stomatologică.
81. - Cinema Tineretului și Policlinica via Orasul Iași
- Anticariate - lângă Policlinică astăzi sunt câteva construcții unde anticarii își vând cărțile amintind de vechii buchiniști care umblau cu dulapul în spate, o cutie de lemn pentru a transporta cărțile.
84. - Anticariat în 2007
85. - Vechile tarabe ale anticarilor
- traversăm strada spre Biserica Banu, unde avem casele cu număr par
- Casa Poștei Mici - nr 38 - unde se află astăzi Restaurant Corso. 
86. - Restaurant Corso anii '80
- Biserica Banu - cu hramul Duminica Tuturor Sfinților a fost zidită în anul 1800
de către mitropolitul Iacob Stamati, pe locul unei biserici de lemn
ctitorită în 1705 de către banul Savin Zmucilă.
În
1702 Savin Zmucilă, fiul spătarului Stroe și al Saftei, a cumpărat de
la Gheorghiță vel Comis un teren cu casă și pivniță la marginea
orașului, pe ulița Cărvăsăriei (a Vamei), teren situat în Mahalaua
Calicilor, lângă „marea râpă”, zonă cunoscută astăzi sub numele de Râpa
Galbenă.
Pe acest teren banul Zmucilă
a construit o biserică din lemn care avea în partea de est un cimitir
parohial, pe terenul căruia au fost construite ulterior Colegiul
Național din Iași și Strada Lăpușneanu. Biserica, prima și unica
biserică în care s-a slujit de la început exclusiv în limba română, a
fost înzestrată cu cărți românești din secolul al XVII-lea precum
Cazania tipărită la Iași în 1643, Molitvelnic (Iași, 1681), Liturghier
(Iași, 1683), Evanghelia greco-română (București, 1699).
Odinioară
biserica era cunoscută și sub numele de „Biserica calicilor” pentru că
aici se închinau mare parte din cei care alcătuiau breasla blănarilor dar și cei din breasla calicilor,
adică a celor care trăiau din mila publică. De asemenea, pe lângă
biserică, boierul Savin Zmucilă a construit și un azil pentru a-i
adăposti pe săraci, bolnavi și călători, care a funcționat până în anul
1948.
La mai mult de 90 de ani după
construcția sa, biserica de lemn, care era cunoscută sub numele de
Biserica Banu, ca o referință la ctitorul său, se deteriorase și devenise
prea mică pentru numărul sporit al enoriașilor. Mitropolitul Iacob
Stamati și obștea parohiei au finanțat construirea unei noi biserici cu
hramul Duminica Tuturor Sfinților.
În aprilie 1918, serviciu pentru înmormântarea lui Barbu Delavrancea s-a făcut la biserica Banu unde era depus corpul scriitorului iar în iunie a fost comemorată artista Aristiţa Romanescu.
91. - Biserica Banu via wikipedia
- Casa Hala de Bere (Poșta Mică) nr. 36
- clădire
cu etaj construită în 1895 de arh. Reinike aflată în proprietatea
soților Maria și Frantz Martin Kiesser care aveau și casa de la nr. 34.
Aici era cunoscuta Hală de Bere unde pe la 1896 cânta Ionica Barbu,
urmașul lui Barbu Lăutaru. Hala era dotată și cu un automat de bere
nemțesc.
Aici a mai existat Grădina Cofetăriei Passini și Restaurantul
Buch cu fanfare.
În anii 30 clădirea era numita și Poșta Mică.
În
1943 se deschide un Atelier foto condus de ofițerul de aviație Gheorghe
Chessler care imortalizase din avion Iașul acoperit de ape în iunie
1932 dar și imagini aeriene cu Palatul Administrativ, Gara, Strada Ștefan cel Mare, Universitatea, Școala Normala și Piața Unirii. Pasiunea
fotografiei o moștenise de la tatăl sau Max Cheesler, fost ucenic al
vestitului Carol Pop de Szathmary.
95. - Strada Lăpușneanu via delcampe.net
- Casa Kieser nr 34 - în
dreptul bisericii Banu, retrasă de la stradă, exista o căsuță joasă
unde fotograful Siegmung Packer executase între 1910-1928 fotografii de
tip mignon, mărci și cărți poștale folosind pelicule Agfa, Lumier,
Veraxs, Mimosa, Kodak.
Imobilul aparținea soților Maria și Frantz Martin
Kiesser care îl cumpăraseră în 1893 de la Constantin N. Drossu.
Aici era magazinul Hirch si Finke cu articole muzicale și de papetărie și sediul magazinului muzical La Cosma unde Mihai Eminescu
asculta romanțele muzicianului I. Kaufman. La magazinul de gramafoane al fraţilor Finkelstein se aproviziona și Garabet Ibrăileanu pe la 1902 de unde cumpăra plăci de vinil.
Aici
a locuit lingvistul Haiman Tiktin autorul Dicționarului româno-german și al
Gramaticii limbii române, profesor la Iași și Berlin, prieten cu Mihai Eminescu.
Clădirea
înaltă de 3 niveluri care dispărea după cutremurul din 1977 a lăsat
spațiul gol până în 1988 când se construiește noul sediu al
Telefoanelor, vechiul sediu fiind construit în 1938 cu centrală autonomă, demisol, parter, etaj, alt etaj fiind construit în 1943.
- Casa Tiktin nr 32 - în apropierea Bisericii Banu, peste drum de cofetăria Baroți, unde exista fosta casă a lui Petrache Mavrogheni, unde funcționase Hotel de Paris, a fost vândută lui Christian Reinike în 1847 ajungând în proprietatea lui Haymann Hariton Tiktin în 1880 apoi lui Emil Max în 1903.
Aici italianul Paganini, zis şi signor Turlupini ținea spectacole unde cânta la harpă.
Casa este reparată și devine sediul Magazinul Conservatorului condus de cehii Iosef și Mihai Brașcu (Blaska). Iosif Braşcu cânta la contrabas şi a fost membru în orchestra înfiinţată în decembrie 1917 de George Enescu în timpul refugiului la Iași.
În acest magazin se vindeau gramofoane, plăci și partituri, violoncele și piane și se organizau și concerte.
99. - Strada Lăpușneanu pe dreapta Bragadiru și Baroți, în stânga casa Tiktin
Ifrim Confecții, Palma, Tebriz Covoare, Noel Automobile, Restaurant Berărie
100. - Blocul de lângă Biserica Banu afectat de cutremur
Loto Prono, Năsturel, Muzica 
Str. Lăpușneanu 21
102. - Magazinul de Muzica Iosif Brașcu (1925)
- Magazin de muzica și Agenție teatrala - Lăpușneanu 32
- Casa Strasshoffer nr. 30 - de după hotel d'Europe aflată în proprietatea lui Ioan Strasshoffer ce adăpostea în 1870 cea mai elegantă cafenea Cafe de Paris condusă de Ernest Girardin unde erau instalate două mese de biliard, canapele de catifea roșie și mese cu blat de marmură.
La Café de Paris are loc în 1868 aniversarea societății Junimea, așa cum amintește Iacob Negruzzi în cartea Amintiri din Junimea.
Aici a mai funcționat o librărie, un atelier foto, o agenție teatrala până în 1987 când clădirile au fost dărâmate.
103. - Strada Lăpușneanu - în dreapta hotel d'Europe
- Hotel d'Europe
azi blocul nr. 7 - Pe strada Banu nr. 1, înspre str. Lăpușneanu, a
existat până în octombrie 1987 casa Constantiniu, apoi Irimescu și
Rameder unde a funcționat Otel d'Europe numit apoi Hotel Paris sau răposatul
Hillarire (Hillaire) cum îl numește Iacob Negruzzi în Aniversarea Junimii din 1877 la care participă Titu
Maiorescu, Ion Creangă, Mihai Eminescu care se pregătea să plece la
redacția ziarului Timpul din București.
Într-un
apartament al fostului hotel d'Europe a locuit pe la 1883 cântăreața brăileancă
Hariclea Hartulari, soția căpitanului Gheorghe Iorgu Hartulari de la
Regimentul 7 din Copou. Cântăreața, după ce termina studiile la
Conservatorul din Iași, pleacă în 1886 în Paris unde este cunoscută sub
numele Hariclea Darclée făcându-și
debutul pe scena Operei Mari din Paris, în 1888 devenind La diva
Ilustra, Privighetoarea Carpaților, prima Floria Tosca din istorie.
Hotelul a fost afectat de bombardamentele din 26 iunie 1941 dar a fost reparat, supraviețuind până în 1987 când s-a construit blocul de astăzi.
Aici a fost sediul Cofetăriei Făget.
105. - Hotel D’Europe via Ion Mitican
via ebay.de
107. - Hariclea Darclée via evz.ro
109. - Strada Lăpușneanu via delcampe.net
Reclama E. Noack - Fabrică de salam și delicatese - Furnizor al Curții Regale
La marca țării - A. Weinstein
110. - Hotel Paris
via Memorat Iași
- Strada Banu - spre Râpa Galbenă, se intersecta cu strada Lăpușneanu la numerele 26-28.
- Teatrul de vară Tivoli - pe Strada Banu, înspre Râpa Galbenă a existat pe la 1890 Teatrul de vară Tivoli cu scenă și restaurant unde aveau spectacole trupe din Franța, Austria, Italia și Polonia în drumul lor spre Rusia.
- Casa nr. 24 - pe locul caselor caretășiei Kapucinski, în fața grădinii Tivoli, în 1932 Grigore Ștefănescu înființează Tipografia Trecerea munților Carpați, iar în 1936 se ridică Palatul Societății de Telefoane construit de arh. Kleper unde vor funcționa 5.000 de telefoane automate.
Aici a funcționat și magazinul România Muzicală.
- Fotograful Hartwig Chaland - A avut un studio pe str. Lăpușneanu nr. 10-12
Mai multe poze aici
112. - Hotel d'Europe, Legătorie cărți, tablouri
Chaland - Fotograf
Chaland - Fotograf
- Peste partea cealaltă a drumului dinspre Berăria Bragadiru, erau casele cu număr impar
- Cofetăria Baroți - nr. 31- vizavi de casa Tiktin şi biserica Banu, în 1877 cofetarul I. Barothy deschide această locație aflată pe colțul trecătorii spre Strada de Sus (bd. Independenței), pe locul unde astăzi este Clinica de Stomatologie Infantilă din Boltă.
Localul era frecventat mai ales de profesori, aici venind și Mihai Eminescu, Ion Creangă, Petru Novleanu, Petru Grigoriu Budusca, Alexandru Philippidi sau Ştefan Vârgolici.
- Cusături Național
- Cofetăria Georges - nr. 27 - peste drum de hotel d'Europe se găsea o cofetărie, o agenție CFR și apoi magazinul Gioconda unde din 1988 a rămas un teren viran.
La 1880 aici era Cofetăria Georges și Tuffli, 'confiseri din Svițera' care au deschis în casele Meyerhoffer, peste drum de casele Cristinei Strasshofer, o 'confiserie cu bomboane, fructe fripte în zaharuri, caramele, torte și înghețate'. La etaj era cabinetul vestitului dentist Cazaban.
La 1880 aici era Cofetăria Georges și Tuffli, 'confiseri din Svițera' care au deschis în casele Meyerhoffer, peste drum de casele Cristinei Strasshofer, o 'confiserie cu bomboane, fructe fripte în zaharuri, caramele, torte și înghețate'. La etaj era cabinetul vestitului dentist Cazaban.
Cofetăria Tuffli se mută înspre
Copou în clădirea Jockey Club dar rezistă Cofetăria Georges (Jorj) ce
era asaltată duminica mai ales de școlari. Aici era văzută deseori și Veronica Micle (1874-1877).
Tradiția cofetăriei este dusă mai departe de Anton Cuncic (1913), fiul său Eugen și familia Stinica (1946).
Tradiția cofetăriei este dusă mai departe de Anton Cuncic (1913), fiul său Eugen și familia Stinica (1946).
În cartea Masa Umbrelor, Ionel Teodoreanu îşi amintește că pe vremea când era copil, bunicul îi aducea îngheţată de la această cofetărie.
În continuare era magazinul lui Sesquez, un comerciant francez, apoi prăvălia pălărierului Delpuech, Gally (zis Delpeche, concurenții lui Gally), frizerii, o cofetărie elvețiană și parfumierii Paul și Constantin Petit al căror bunic fusese chirurg în armata lui Napoleon, apoi expatriat a ajuns la laşi şi a deschis un magazin de parfumerie, preluat de fiul său Paul în 1857.
117. - Strada Lăpușneanu 1988 via Ion Mitican
- Str. Lăpușneanu 44
119. - Fotoglob Electric - Siegmund Packer
Str. Lăpușneanu 34
122. - Gravor Lupu Nuță - Repara Stylouri bine si eftin cu piese originale
- Lăpușneanu 19 
123. - Gravor Lupu Nuță - Fabrica de stampile, firme turnate
- Lăpușneanu 19
124. - Gravor Lupu Nuță - Fabrica de stampile, firme turnate
- Lăpușneanu 21
120. - Strada Lăpușneanu - în dreapta hotel d'Europe - 1908
121. - Strada Lăpușneanu - în dreapta hotel d'Europe
Reclamă din 1936 - Carp 5, Lupu Nuțu Gravor - Ștampile cauciuc, metal
- Lăpușneanu 19
- Lăpușneanu 19
- Lăpușneanu 21
- Casa nr. 26 fost 23 - unde a locuit Carol Konya, urmașul farmacistului Konya.
- Casa cu Madone nr. 28 fost 21 - pe dreapta unde a locuit farmacistul Samoil Konya.
125. - Strada Lăpușneanu
Reclama E. Noack, Weinstein
Cofetăria Georges în spate
- Galeriile Dumitru I. Grumăzescu - astăzi Lăpușneanu nr. 24 - Prin gangul strâmt și întunecos, pe la 1890 exista bazarul La bunul gust fost Bazarul Parisian unde iarna aici era Raiul lui Moș Crăciun pentru
ca era împodobit cu o mulțime de luminițe și brazi de Crăciun.
În 1978 a fost sediul Academiei Libere Pastorel, una din cele mai bune școli de epigrame din România, Societatea Internațională Mihai Eminescu, Cafeneaua cu Pixeli, un salon de poezie Veronica Micle și diferite conferințe și seminarii.
Galeriile Anticariat au luat ființă în anul 1992, aici s-au organizat o serie de evenimente Expoziții de Aparate Foto Vechi, de Radiouri, Noaptea Albă a Străzii Lăpușneanu, Salonul Muzicii Mecanice, Târgul Colecționarilor și Festivalul cu Umbrele.
127. - Galeriile Dumitru I. Grumăzescu
- Dumitru Grumăzescu (1945-2018) - a fost unul dintre cei mai cunoscuți anticari din țară și cel mai important
colecționar al operelor lui Mihai Eminescu, deținând aproximativ 10.000 de obiecte originale care au avut legătură cu existența poetului național.
În Casa Galeriilor, colecționarul avea și o însemnată colecție de cărți în miniatură (liliput), printre care și cea mai mică din țară, o transcriere a poeziei Luceafărul în format de 3/3
milimetri, se putea citi folosind o pensetă și un microscop. Printre
cărțile de dimensiuni reduse figurau Coranul, Tatăl Nostru în limba
latină și Manifestul Kaiserului German.
Despre Ion Creangă a strâns în jur de 2.000 de exponate, 1.600 despre Jules Verne, întreaga colecție de volume semnate de ilustrul scriitor și apărute antum, despre Napoleon Bonaparte în jur de 2.500 etc.
După moartea colecționarului, sediul Anticariatului a intrat în administrarea Muzeului Municipal Regina Maria.
131. - Strada Lăpușneanu în 2017
- Primul bloc, fost nr. 26 al străzii dinspre Copou, a fost inaugurat în februarie 1960 de Romtelecom. Aici se vindeau parfumuri, pălării și jobene cel mai cunoscut fiind magazinul A la Ville de Paris deținut de francezul Delpueche unde venea adeseori și Mihai Eminescu.
- Casa La Fortuna Konya - fost nr. 30 cam pe locul unde se afla astăzi statuia lui Al. Lăpușneanu, la fostul nr. 15-17 și la intersecția cu Strada de sus (azi bd. Independentei) unde exista pe la 1874 vestita spițerie La Fortuna care înlocuia farmacia Steaua Polară. Aici lucrau chimiștii Samoil și Carol Konya, renumiți farmaciști și inventatori de medicamente. Au primit premii la Paris și Viena pentru Dentalina - pulbere vegetala pentru dinți.
Clădirea a fost lovită de o bombă pe vremea când era în posesia familiei Grozea.
133. - Farmacia curții regale Frații Konya - Strada de Sus (1903)
134. - Farmacia Curtei Regale Frații Dr Konya
Proprietari Dr. S. G. Konya & Fiu
via fb.com/iasifotografiivechi
139. - Clădirea Universității Al. I. Cuza în 2017 
140. - Casele unde a locuit familia Konya în 1988 via Ion Mitican
fost sediu Romtelecom
- Intersecția strada Lăpușneanu cu Strada de Sus azi bd. Independentei fost I. C. Brătianu
În locul casei din dreapta e strada Gavriil Muzicescu.
- pe partea cealaltă a străzii, spre Păcurari - Râpa Galbenă
- Casele Moș Berl - nr. 20, 22 și 24 - aparțineau Depozitului de vinuri ale lui David Bercu Finkelstein numit de prieteni moș Berl, în ale căror odăi mirosea a tămâioasa și busuioc. Casa aparținuse în 1854 lui Costache Cananău și deținea o vasta rețea de pivnițe sub străzile de pe str. Lăpușneanu, Lascăr și casele vecine.
Moș Berl ținea aici ședințele Junimii în frunte cu Iacob Negruzzi și Gh. Panu unde participau Eminescu, Creangă, Caragiale şi alţi membri ai societăţii, iar la intersecția str. Golia azi Cuza Vodă cu str. Vasile Alecsandri, avea tipografia Junimii.
Aici avea sediul, la etajul I Revista Fotografica jurnal ilustrat pentru fotografie al cărui întâi număr apărea pe 31 ianuarie 1901 fiind revista Societății Amatorilor de fotografie din Iași unde activa prof. Dragomir Hurmuzescu autorul primei radiografii a unei mâini în 1893 și prof. V. Buțureanu, I. Corjescu și Alexandru Lepădat. Tehnica fotografiei apăruse doar la câteva săptămâni după ce francezul Dagere inventase transpunerea imaginilor pe tăblițe argintate dovada ca în februarie 1839, revista Albina Românească a lui Gh. Asachi anunța ca Academia Mihăileană de pe strada Arcu de astăzi, a realizat probe asemănătoare iar în 1841 se deschide primul atelier public de fotografie din Iași la sediul Școlii de Arte și Meserii. Logofătul Constantin Sturza Scheianul a lăsat o serie de fotografii printre care și figura lui Barbu Lautari.
La numărul 24 era casa lui S. N. Bercovici prin 1926 și mai devreme Iacubovici în 1906.
143. - Strada Lăpușneanu în 1923
- în stânga este Fortuna Konya, în dreapta Moș Berl (fost Iacubovici)
- Str. Lăpușneanu 18 vis-a-vis de Farmacia Konya
- Tipografia Trecerea Carpaților - Alături, la nr. 26, a funcționat tipografia Trecerea munților Carpați prin 1927 unde se tipărea prima revista de avangarda ieșeană Prospect.
În 1897 aici avea sediul Agenția teatrală care folosind telegraful, putea procura bilete de teatru și tren pentru spectacole din Viena, Berlin sau Paris.
145. - Strada Lăpușneanu în 1915
- Casa Dom Polski - până prin 1977 exista o clădire veche, cu ziduri de cetate groși de un metru, cu beciuri adânci, cinci apartamente la etaj înșirate de-a lungul unui cerdac și 4 prăvălii la parter printre care a coaforului Andrei Burțev. Alt apartament adăpostea birourile Comunității Poloneze de unde și numele casei și unde se țineau conferințe, cei mai mulți polonezi venind aici după 1830 după ce austriecii și rușii au ocupat țara. Unul dintre emigranți era doctorul Gluck, medicul personal al domnitorului Al. I. Cuza.
Cu ajutorul statului și Comitetului de sprijin condus de V. Alecsandri, mulți emigranți și-au deschis ateliere în Iași cum ar fi ceasornicarul Iulius Peszynski care avea magazin la nr. 7.
Tot aici era cârciuma La Panii Moldovei cu mâncăruri poloneze. În 1950 mulți s-au repatriat iar mai târziu, în anul 1957 clădirea Dom Polski s-a desființat.
Tot aici era cârciuma La Panii Moldovei cu mâncăruri poloneze. În 1950 mulți s-au repatriat iar mai târziu, în anul 1957 clădirea Dom Polski s-a desființat.
146. - Strada Lăpușneanu spre Konya
J. Peszynski
- Casa Paradis - nr. 8 - la umbra casei faimosului Valter era cârciuma lui Moise Zingher inventatorul fleicii nationale pour sang care își saluta clienții cu formularea Vă salut cu Respect General de unde și firma La Respect General care l-a inspirat pe scriitorul Cezar Petrescu în romanul La Paradis General. Aici era client Mihail Sadoveanu, poetul Mihai Codreanu, Ioniță Fîntînaru.
În 1918 aici se deschide un magazin de spirtoase iar în 1938 magazinul Radio Telefunken al ing. Gh. Iritz.
149. - Strada Lăpușneanu spre Farmacia Konya
150. - Cezar Petrescu - La Paradis General
- Benard Natan (1886 – 1942) - Alături era prăvălia lui Natan Tanenţup (Natan Tannenzaft) cunoscut sub pseudonimul Bernard Natan, care a plecat pe la 1900 în Franţa unde a ajuns coproprietarul cunoscutei case de filme Pathé devenind Pathe Nathan. În 1929 introduce filmul cu sunet, a adoptat modelul american de producere și distribuție a filmelor, a cumpărat săli de cinema și s-a extins în toată țara, între 1930-1935 a produs peste 60 de filme, la mare concurență cu studiourile americane, a fost un vizionar investind pentru dezvoltarea tehnologiei cinematografice și mai târziu a lansat prima companie de televiziune din Franța numită Baird-Natan. După criza economică din anii 1930 este acuzat de fraudă și încarcerat în 1939 apoi după invazia germană, fiind evreu, a fost deportat la Auschwitz unde a murit în 1942.
În 2015 a fost lansat documentarul Natan - L'histoire effacée d'un génie du cinéma, alte informații aici și aici.
150b. - Bernard Natan
150c. - Doamna de la Etajul II - Pathe Natan
150c. - Pathé-Natan
150d. - Documentar Studiourile Pathé-Natan
- Casa Podgoreanu nr. 4 - aici se afla faimoasa bodegă a lui Muțu Podgoreanu cu hrube adânci suprapuse unde se păstra vinul adus de la cramele dealurilor Copou, Moara de vânt, Chetrărie, Valea Adâncă, Galata sau dealul Cătălinei.
În 1938 la nr. 4 de pe Lăpuşneanu era proprietar cunoscutul actor Miluţă Gheorghiu, casă ce fusese în posesia maiorului Vasiliu.
- Casa Valter (Walter Diamant) nr 6 - alături se găseau casele înalte cu doua etaje numite Valter la etajul căruia a funcționat atelierul croitorului francez Carol Valter pe la 1880 apoi magazinele de modă Madame Genie Fournel şi ale lui Darmet şi Poitevin.
La parter erau magazine de mobile, galanterie și parfumerie Poiteven și Darmet în 1880 dar și Librăria D. P. Ornștein care a editat prin 1900 multe ilustrate cu imagini desenate și colorate.
Înainte de Ornstein, librăria era condusă de Haifler care era renumit pentru c[ lega cărțile gratuit dar și pentru oglinzile de pe pereți care distorsionau realitatea fiind concave sau convexe.
Aici, în 1934 era sediul librăriei Cartea Românească condusă de Mina Ornștein și Vasile Lăzărescu care vindeau și mașini de scris Remington. Alte librării au fost Hachette și Moldova.
Aici, în 1934 era sediul librăriei Cartea Românească condusă de Mina Ornștein și Vasile Lăzărescu care vindeau și mașini de scris Remington. Alte librării au fost Hachette și Moldova.
În curtea imobilului şi-au desfăşurat activitatea ateliere fotografice precum B. Chaland & Co. în 1903 și Solo Rosenthal (Rembrandt) la 1920.
Clădirea a fost preluata de CNR în 1940 și repartizată CFR-ului pentru Secția a III-a de Poduri.
După 1944 aici a funcționat o cantină, un comitet PCR urmat în anii 50 de Serviciul de Pașapoarte.
154. - Iași 1910
155. - Strada Lăpușneanu
Librărie D. P. Ornstein, Magasin Echipamente militare A. Silberman, Georges Vogt
156. - Strada Lăpușneanu
Librărie D. P. Ornstein
Librărie D. P. Ornstein
Magazin TBC (Tutun, Bar, Cafea) - Reclamă SUPCO, Industria
157. - Librărie, Papetărie si Legatorie
- D. P. Ornștein - Lăpușneanu 2 (1889)
- Str. Lăpușneanu 6
- Casa Catinca Vasiliu nr. 4 - lipită de Casa Walter
159. - Strada Lăpușneanu
Casele Diamant fost Walter - Librărie, Legatorie cărți D. P. Ornstein, Walter Donat
- Cofetăria Comercială - Cam pe locul unde strada Lăpușneanu făcea un cot pe partea stânga, sub numărul 2, funcționa renumita cofetărie Comercială mutată de vizavi de la nr. 5 cu cele mai gustoase plăcinte, ștrudele cu mere unde se înghesuiau studenții. În 1898 era condusă de cofetarul George Klein iar în 1926 de macedoneanul Gheorghe Iani.
Aici a mai existat și magazia de lămpi și alămărie Gayda unde se găseau candelabre strălucitoare.
Jockey Club via facebook.com/iasifotografiivechi
- Imobilul Kaufmann - strada Păcurari nr. 3 și Lăpușneanu 2
161. - Imobilul Kaufmann din Păcurari nr. 3 și Lăpușneanu 2
Croitorie, Crizantema, Ceasornicăria Exacta, Loto Prono
Croitorie, Crizantema, Ceasornicăria Exacta, Loto Prono
via fb.com/iasifotografiivechi 
164. - Ilustrație Pupăza din Tei via wikipedia
162. - În dreapta este Librăria Șaraga
- Hala de Vin - H. M. Hisenberg ?, J. Rosnik
Intrarea în str. Lăpușneanu dinspre Nord - via Orașul Iași de N. A. Bogdan
Intrarea în str. Lăpușneanu dinspre Nord - via Orașul Iași de N. A. Bogdan
- Libraria Șaraga nr. 2 pe strada Lăpușneanu spre str. Păcurari nr. 1-3 -
Proprietari succesivi ai imobilului au fost A.I. Kaufmann, Iacubovici şi Hermina Rameder iar între anii 1903-1932 era sediul Librăriei fraților Șaraga (Elias și Samoil) care era cunoscută pentru tipărirea cărților școlare înființând Colecția la 1 leu.
Sub egida librăriei s-au înființat primele chioșcuri de ziare, s-au tipărit medalii aniversare și ilustrate cu imagini ieșene. Editura a tipărit volumele lui Ion Creangă în 1890 Povești și Amintiri din copilărie în 1892 cu ilustrații de Teodor Buicliu, ediție îngrijită de A.D. Xenopol. In 1893 a tipărit în trei ediții Poeziile lui Mihai Eminescu dar si volumele de Teatru și Schițe a lui I. L. Caragiale. Aici venea deseori și Regina Maria în 1916 când Iași-ul a devenit capitala României, familia regala fiind cazata în Palatul cantacuzinesc din Copou azi Palatul Copiilor.
Librăria s-a închis în 1932.
163. - Amintiri din Copilărie - Jassy - Editura Saraga 1892
- Casa Paul - înspre Râpa Galbenă, pe strada Gh. Lazăr, cam în continuarea Străzii de Sus (azi bd. Independentei) era o casă mai mică cu nr 10-12 lipita de o casa poloneză în proprietatea lui Iohan și Iulia Kapucinschi. Tot aici exista în 1887 vestitul Paul Petit, Coifeur Parfemeur având cofetari din Paris și Viena, la adresa str. Lăpușneanu nr. 10, în fața Hotelului Binder.
Peste drum a existat sinagoga Beth Sloim de la fostul nr. 18 care avea în 1908 adresa în strada Lascăr nr. 3. Fiind construita peste niște pivnițe, clădirea s-a surpat.
- Pe partea cealaltă a drumului, spre Independenței
- Hotel Binder -
aproape de intersecția bd. Independentei și strada Vasile Conta exista
Restaurantul Hanul Binder a fost ridicat de Iosef Ciolcin Binder,
profesor la Școala de Arte și Meserii, care a decedat în 1867 iar
hotelul rămâne în grija lui Christian Wirt Peister. Hanul se transforma în Hotel unde se servea bere Pilsen, bucătărie vieneza și cel mai bogat
salon de citire a gazetelor internaționale care atrăgea numeroși curioși
printre care și Mihai Eminescu când era gazetar la Curierul de Iași în
1876.
Aici s-au cazat tinerii unioniști în ianuarie 1859 dar și deputații munteni adunați sa sărbătorească alegerea domnitorului Al. Ioan Cuza la București.
Aici a fost primul Birou tehnic feroviar al Iașilor unde erau cazați inginerii I. Zaharievici și E. Kalcovski, meșterii caii ferate Lemberg- Suceava- Pașcani- Iași în iunie 1868 ce va lega Iașiul cu Viena și întreaga Europa în iunie 1870 cu 2 ani înaintea Bucureștiului.
În 1878, la a XV-a aniversare a Junimii, tânărul dramaturg I.L. Caragiale citește pentru prima data in public comedia O noapte furtunoasa el interpretând toate rolurile. Va prezenta O scrisoare pierduta in holurile Hotelului Traian și Cuconul Leonida fata cu reacțiunea la Hotelul Europa.
Aici, în noiembrie 1881 avea loc a XVIII-a aniversare a Junimii la care participa Titu Maiorescu dar și actrița Sarah Bernardt de la comedia franceza. Un an mai târziu, la a XIX-a aniversare, Maiorescu recita capodopera Luceafărul care fusese prezentata Junimii bucureștene o luna mai devreme. La aniversari mai participau de obicei și Ion Creanga, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Petre Carp, Miron Pompiliu, V.A. Ureche. În septembrie 1911 la Hotelul Binder erau găzduiți mulți universitari din întreaga Europa veniți pentru Jubileul Universității
Aici s-au cazat tinerii unioniști în ianuarie 1859 dar și deputații munteni adunați sa sărbătorească alegerea domnitorului Al. Ioan Cuza la București.
Aici a fost primul Birou tehnic feroviar al Iașilor unde erau cazați inginerii I. Zaharievici și E. Kalcovski, meșterii caii ferate Lemberg- Suceava- Pașcani- Iași în iunie 1868 ce va lega Iașiul cu Viena și întreaga Europa în iunie 1870 cu 2 ani înaintea Bucureștiului.
În 1878, la a XV-a aniversare a Junimii, tânărul dramaturg I.L. Caragiale citește pentru prima data in public comedia O noapte furtunoasa el interpretând toate rolurile. Va prezenta O scrisoare pierduta in holurile Hotelului Traian și Cuconul Leonida fata cu reacțiunea la Hotelul Europa.
Aici, în noiembrie 1881 avea loc a XVIII-a aniversare a Junimii la care participa Titu Maiorescu dar și actrița Sarah Bernardt de la comedia franceza. Un an mai târziu, la a XIX-a aniversare, Maiorescu recita capodopera Luceafărul care fusese prezentata Junimii bucureștene o luna mai devreme. La aniversari mai participau de obicei și Ion Creanga, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Petre Carp, Miron Pompiliu, V.A. Ureche. În septembrie 1911 la Hotelul Binder erau găzduiți mulți universitari din întreaga Europa veniți pentru Jubileul Universității
Prin
1940 hanul este transformat în Școala de subingineri iar apoi
devine Institutul de proiectări ISPOTA. În anii 1950 este transformat în
imobil de locuit cu 25 de camere. În 1974 aici a avut sediu și Editura
Junimea. Hotelul scapă de demolările din capătul străzii Dimitrov (fostă
Strada de Sus sau I. C. Brătianu azi
bd. Independentei) după lucrările din decembrie 1984 și aprilie 1989.
Astăzi are montata o placa montata de Muzeul Literaturii Romane (MLR)
care comemorează locul unde erau organizate
banchetele Junimii.
166. - Strada Lăpușneanu într-o modelare 3D
via Memorat Iași
- Casa Smirnov nr
11bis apoi 13-15 - după intersecția cu Strada de Sus (Independentei)
exista casa lui Carol Konia unde intre 1932-1941 avea etajul ocupat de
Cercul didactic. Din 1903 frații Andrei și Adrian Smirnov aveau o
prăvălie unde se vindea cafeaua Martinica, ceaiuri rusești și diferite
condimente orientale.
Adeseori era văzut aici scriitorul Ionel Teodoreanu al cărui personaje din cartea La Medeleni vizitau aceasta
băcănie.
După 1922 băcănia ajunge în posesia lui P. Pogor.
167. - Frații Smirnov
Poftiți spre ..
via fb.com/iasifotografiivechi
173. - Magazinul de muzica N. Cosma - anii 1890
174. - Casa de cultură a studenților și Blocul Express în 2011
175. - Palatul Elena Sturza - Jockey Club
169. - Frații Smirnov - Societate în nume colectiv
Foto Rembrandt Sala Rosenthal (Casa Valter) Jassy
170. - La Medeleni Vol. 2 - de Ionel Teodoreanu
171. - Smirnov, Binder si Konya
via Memorat Iași
- Casa Samoil - Academia Liberă - la nr. 11 aproape de băcănia Smirnov era mică prăvălie cu firma La Samoilă, aici se vindeau vinuri din
beciurile Cotnari, Socola și Uricani și unde se înființează Academia Liberă prin anii 1937 unde veneau Mihai Codreanu, Păstorel Teodoreanu,
epigramistul Valentin Bude, pictorii Jean Cosmovici, Corneliu Baba și
Nicolae Tonitza. Localul este amintit de pianistul Radu Constantinescu în cartea Temă cu variaţiuni.
Cele 2 băcanii au fost demolate în 1959 fiind înlocuite de blocul Express construit de ICCF Iași în 1960.
172. Intrarea str. Lăpușneanu dinspre Copou
Magasin Universal,
În stânga Academia Libera și Librăria Cosma,
în dreapta este Casa Walter și Librăria Șaraga
În stânga Academia Libera și Librăria Cosma,
în dreapta este Casa Walter și Librăria Șaraga
- Casa Cozma nr. 1 - cam
pe locul trotuarului blocului Express, la colț cu strada Vasile Conta
(fost Sf. Neculai sau Engels) exista între anii 1886-1892 Librăria
muzicală Cosma, editoarea operelor compozitorilor ieșeni.
Aici se oprea
deseori și Mihai Eminescu unde asculta poezia Ce te legeni codrule pusa
pe muzică de George Scheletti.
- Palatul Elena Sturza - Jockey Club - La colțul de unde pornea strada Păcurari cu nr. 2 începea ulița Podul Verde care și-a schimbat numele în 1866 de Carol, cam pe colțul din fața Casei Studenților de astăzi, exista palatul Elencu Sturza Păstrăvanu construit pe fostele acareturi ale bisericii Sf. Neculai din Deal sau Sf. Neculai cel Sărac, cumpărate de administratorul poștelor polcovnicul Manolache Balș, epitropul Bisericii pe care o refăcuse după cutremurul din 1803. Lăcașul păzea Drumul Hîrlaului cum se numea atunci ulița Păcurarilor, prelungit cu Drumul Sării (Ulița din Afară) care trecea prin strada de astăzi, Conta, tăia ograda Spitalului Sf. Spiridon urmând mersul uliței bisericii Sf. Teodori ajungea în Sărărie.
Casa lui Manolache Bals a fost construită după planurile tânărului Gh. Asachi întors în 1804 de la Lemberg unde își luase doctoratul în Filozofie și diploma de inginer-arhitect la vârsta de 17 ani.
În 1821 ajunge în posesia lui Alecu Beldiman așa cum apare în planul orașului din 1819 de ing. Bayardi. În 1845 locul este stăpânit de Elena Sturza, fata marelui logofăt Iordache Catargiu și măritată cu fiul domnitorului Ioniță Sturza. Casa avea 2 rânduri, 7 odăi și două saloane.
Aici prin 1867 se înființează noul Otel d'Angleterre condus de Iosif Holștein. În grădina hotelului se organizau concertele fanfarei militare conduse de capelmaistrul Emil Lehr și elevul său, I. Ivanovici autorul celebrului vals Valurile Dunării.
În octombrie 1872 aici are loc Aniversarea Societății literare Junimea organizată de Titu Maiorescu unde participa Vasile Pogor și Iacob Negruzzi.
Din cauza problemelor financiare, saloanele de la etaj sunt închiriate faimosului Jockey Club iar la parter se deschide un restaurant luxos.
- Jockey Club - numit și Jochei era o Societate de încurajare pentru Îmbunătățirea Rasei de Cai înființată pe la 1862 cu sprijinul domnitorului Alexandru I. Cuza și recunoscută de stat oficial în 1875. Din club făceau parte membrii familiilor boierești și proprietarii de cai care participau la cursele de cai organizate la Hipodromul Iașilor încă din vremea domnitorului Mihai Sturza, existau curse de cai periodice încă din 1851 cu mult înaintea Bucureștiului (1875). Sturza încuviințase în 1841 înființarea unui hipodrom la Iași dar și în Fălticeni și Galați. În 1905 premiile ajungeau la 1400 lei pentru alergarea din Copou, 3000 pentru Cristești-Țuțora și 5000 pentru Jockey Club.
În clădirea Jockey Club exista la etaj o sala de scrima, sala armelor și alte saloane cu jocuri de cărți. La etaj se ajungea direct prin spatele casei, urcând niște trepte. Clubul purta firma în 1885 Maison Jockey - Club grande restaurant de Paris. În romanul La Medeleni, personajul Olguța lua aici lecții de scrima dar și de echitație. Societatea Jockeistilor se desființează după 1945 pentru ca hergheliile au fost decimate după război.
În clădirea Jockey Club exista la etaj o sala de scrima, sala armelor și alte saloane cu jocuri de cărți. La etaj se ajungea direct prin spatele casei, urcând niște trepte. Clubul purta firma în 1885 Maison Jockey - Club grande restaurant de Paris. În romanul La Medeleni, personajul Olguța lua aici lecții de scrima dar și de echitație. Societatea Jockeistilor se desființează după 1945 pentru ca hergheliile au fost decimate după război.
178. - Jockey Club
Cofetăria Tuffli - purta numele confiserului Richard Tuffli care își servea clienții cu delicioase capodopere din ciocolata, frișcă, zahar, mirodenii de faina șapte zerouri iar seara după spectacolele Teatrului cu gustări Sandwich Tee Room. Tuffli s-a mutat în aceasta locație în 1885, pana atunci fiind partener la Cofetăria Georges tot de pe strada Lăpușneanu. Munca și calitatea produselor, îi aduce în 1890 brevetul de furnizor al Curții Regale.
În cofetărie a fost prin 1887-1888 sediul Societății patinatorilor numita Patinul unde se adunau zeci de patinatori înghețați după ce se distrau la patinoarul înființat lângă Gara. Sportul îl inițiaseră muncitorii austrieci ai Gării care au creat un ghețuș lucios pe o bucata de mlaștina Bahluiului. În 1873 se consemnează și demonstrația unei lămpi cu arc voltaic alimentată de la un dinam, mașinăria fiind adusă din Viena pe care locuitorii o numeau soare electric.
Prin 1882 la parter funcționase cazinoul Bursa a lui S. Gafencu și mai târziu restaurantul 1937 Corso cu muzica Jazz.
După 1945 aici se deschide Librăria Cartea rusă, etajul fiind ocupat de ARLUS (Asociația Română pentru Legăturile cu Uniunea Sovietica) unde se găseau cărți în limba română, rusă și franceză.
Palatul Jockey Club este demolat când încep lucrările amenajării unei piețe care sa înlesnească circulația mașinilor dinspre Copou, Independentei, Elisabeta și Conta. Rămășitele zidurilor sunt îngropate pe șesul Bahluiului în fața viitorului CUG.
În apropiere, în februarie 1960 încep lucrările construcției Casei Tineretului după proiectul arh. Ilie Costinescu.
Cofetăria Tuffli - purta numele confiserului Richard Tuffli care își servea clienții cu delicioase capodopere din ciocolata, frișcă, zahar, mirodenii de faina șapte zerouri iar seara după spectacolele Teatrului cu gustări Sandwich Tee Room. Tuffli s-a mutat în aceasta locație în 1885, pana atunci fiind partener la Cofetăria Georges tot de pe strada Lăpușneanu. Munca și calitatea produselor, îi aduce în 1890 brevetul de furnizor al Curții Regale.
În cofetărie a fost prin 1887-1888 sediul Societății patinatorilor numita Patinul unde se adunau zeci de patinatori înghețați după ce se distrau la patinoarul înființat lângă Gara. Sportul îl inițiaseră muncitorii austrieci ai Gării care au creat un ghețuș lucios pe o bucata de mlaștina Bahluiului. În 1873 se consemnează și demonstrația unei lămpi cu arc voltaic alimentată de la un dinam, mașinăria fiind adusă din Viena pe care locuitorii o numeau soare electric.
Prin 1882 la parter funcționase cazinoul Bursa a lui S. Gafencu și mai târziu restaurantul 1937 Corso cu muzica Jazz.
După 1945 aici se deschide Librăria Cartea rusă, etajul fiind ocupat de ARLUS (Asociația Română pentru Legăturile cu Uniunea Sovietica) unde se găseau cărți în limba română, rusă și franceză.
Palatul Jockey Club este demolat când încep lucrările amenajării unei piețe care sa înlesnească circulația mașinilor dinspre Copou, Independentei, Elisabeta și Conta. Rămășitele zidurilor sunt îngropate pe șesul Bahluiului în fața viitorului CUG.
În apropiere, în februarie 1960 încep lucrările construcției Casei Tineretului după proiectul arh. Ilie Costinescu.
- În Ghidul Iaşului din 1932 opera lui N. A. Bogdan aflăm că: strada Lăpușneanu era sediul Cercului didactic, al Cercului inginerilor, avocaţilor, medicilor şi farmaciştilor, Casa invalizilor, Societăţile de asigurări Naţiunea şi Urania şi Societatea de transport Leonida; 14 avocaţi aveau cabinete în diferite imobile; trei medici şi o moaşă; două farmacii Konya şi Terenzi; Clubul Partidului ţărănesc şi Clubul Partidului conservator, acesta din urmă in Hotel Palace; banca Comerţul Moldovei; tipografia ziarului "Opinia"; două librării, Cartea românească şi Hachette; cinematograful Trianon şi Roxy; două agenţii teatrale, Braşcu şi Smaranda Grindescu; ateliere fato: Luvru, Sigmund Paker şi Regal; un birou de copiat acte şi vânzare de maşini de scris; trei magazine cu instrumente muzicale, din care unul cu firma România muzicală; magazinul de cafea Mocca; un magazin de covoare şi ţesături româneşti ţinut de Nicolae Băltăreţ; două florării, Violeta şi Domniţa Ruxanda; un ceasornicar şi giuvaergiu; două parfumerii; trei magazine cu aparate de radio şi alte obiecte electrice; cinci cofetării; trei magazine de manufactură; American fason, Luxoria şi La Cristian; magazinul englez cu haine gata şi magazinul mode Helene; hotel Palace; o bodegă; cinci coafori; un magazin de încălţăminte; magazinul de mezeluri Podsudek și magazinul de coloniale Smirnov.
- Strada Lăpușneanu descrisă de scriitori - strada a fost pomenită de scriitorul Ionel Teodoreanu în La Medeleni unde vorbește despre băcănia Smirnov iar Liviu Rebreanu refugiat în Primul Război Mondial când a locuit într-o casă din Păcurari la nr. 81 spunea că ideea cărții Adam și Eva i-a venit după o întâmplare pe strada Lăpușneanu: „prin septembrie 1918 la Iaşi, pe strada Lăpuşneanu, pe o răpăială de ploaie, am întâlnit o femeie cu umbrelă. Din depărtare m-au uimit ochii ei verzi, mari, parcă speriaţi, care mă priveau cu o mirare ce simţeam că trebuie să fie şi în ochii mei. Femeia mi se părea cunoscută, deşi îmi dădeam perfect seama că n-am mai văzut-o niciodată. Din toată înfăţişarea ei înţelegeam că şi ea avea aceeaşi impresie. Am trecut privindu-ne cu bucurie şi curiozitate, ca şi când ne-am fi revăzut după vreme îndelungată. Nu ne-am oprit însă deşi am dorit amândoi. Umbrela îi alunecase într-o parte. Din figura ei totuşi n-am reţinut decât ochii şi mai mult privirea. După ce am trecut câţiva paşi, mi-a părut rău că nu m-am oprit şi am întors capul. Făcuse şi ea aceeaşi mişcare, îndemnată desigur de acelaşi imbold. Pe urmă a dispărut pentru totdeauna...“ (Liviu Rebreanu).
Mihail Sadoveanu descrie strada în cartea Strada Lăpuşneanu (1921) evocând amintiri din timpul războiului când era reporter. Aflăm astfel impresiile Cucoanei Leonora care "înţelese însă că strada întortochiată, între statuia lui Cuza şi cofetăria Tufli, era numai o expoziţie de haine, zîmbete şi frumuseţi... când ajunse în furnicarul străzii Lăpuşneanu, cu trotuarele înţesate de lume elegantă, cu automobilele sunând din trîmbiţi în fiecare clipă, se gândi că nu mai are decît doi paşi până la otel.". Alt personaj își întreabă bunica:
— Bunicuţă, aşa-i că mergem pe strada Lăpuşneanu?
— Da, puiule, dar cine ţi-a vorbit de asta?
— Cine mi-a vorbit? Rozi mi-a vorbit. Ea spune că umblă pe strada Lăpuşneanu o mie de automobile. Şi boierii de la Bucureşti au venit toţi aici şi ies pe strada Lăpuşneanu ca să-şi deie bonsoir…
— Bunicuţă, aşa-i că mergem pe strada Lăpuşneanu?
— Da, puiule, dar cine ţi-a vorbit de asta?
— Cine mi-a vorbit? Rozi mi-a vorbit. Ea spune că umblă pe strada Lăpuşneanu o mie de automobile. Şi boierii de la Bucureşti au venit toţi aici şi ies pe strada Lăpuşneanu ca să-şi deie bonsoir…
179b. - Strada Lăpuşneanu (1921) - Mihail Sadoveanu
Alte cărți despre Iașul vechi: Iacob Negruzzi - Amintiri Din Junimea, Amintiri Dela Junimea din Iasi (1934) - Gh. Panu, Figuri Din Junimea (1932) - Cornel Săteanu, Amintiri din prima tinerete (1927) - Radu Rosetti, Privelisti Iesene - Jean Pascal, Ioan Dafin - Figuri Ieșene (1927), Iasii Cultural Si Social (1928) - Ioan Dafin, Rudolf Șutu - Iasii de odinioara, N. A. Bogdan - Orașul Iași - Monografie Istorică Si Socială Ilustrată (1915), Iașii vechilor zidiri până la 1821 - Dan Bădărău şi Ioan Caproşu, Strada Lăpușneanu de altădată, Din Târgu Cucului în Piața Unirii, Urcând Copoul cu gândul la Podul Verde, Vechi locuri și zidiri ieșene, Ulița Mare din demult uitate vremuri, Iașul care nu mai este, Evreii din Târgul Cucului de altădată - Ion Mitican, Cu Iașii Mână-n Mână ... - Constantin Ostap și Ion Mitican
- Reclame strada Lăpușneanu
180. - Alex Badarau - localul Clubului Radical
- str. Lăpușneanu 4
181. - Consumul Oriental - str. Lăpușneanu 6 - via FC
182. - Coafor Arta - Marian & Hans - Str. Lăpușneanu 10
183. - Depozit M. H. Schoenfeld - Str. Lapusneanu 10
vis a vis de farmacia Fratii dr. Konya
- str. Lapuseanu 11 
185. - Libraria Timpul Oficiul Presei - Str. Lapusneanu 12 
186. - Studiout Foto Dinu - Lapusneanu 18
187. - Coafor de Dame (1925) - I. Demek - Lapusneanu 21
191. - Magazinul Cooperativei de
Manufactură Frăția Moldovei Unite - Str. Lăpușneanu nr. 28
193. - Radio Mercur - str. Lapusneanu 28
194. - Auto Radio Mercu - Str. Lapusneanu 30
200. - Banca Comertului Moldovean - Lapuseanu 35 (1926)
202. - 1896 - Turnatoria de Fier Fabrica Cometul - Adolf Solomon
- depozit Jacques Davidovici - str. Lapuseanu 37
- ziarul Lupta 1892
206. - Leonida & Co - Lapusneanu 40
207. - Dr. Olimpia Ciudin - Cabinet Chirurgie dentara
- Lapusneanu 41
208. - Atelier Fanchette - Jassy Slanic -
Strada Lapusneanu nr. 37 (1898) apoi 44
- Lapusneanu 49
- Iassy strada Lăpușneanu 63 casele Ghica lângă Grădina Primăriei
Alte tururi pietonale:
1. - Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt pornind dinspre Palatul Culturii - link
2. - Piața Unirii - link
3. - Strada Lăpușneanu - link
4. - Bulevardului Carol (Copou) - link
5. - Strada Lascăr Catargi - link
7. - Strada Anastasie Panu - link
9. - Strada Elena Doamna (Târgul Cucului) - link
Tur Pietonal gratuit pentru orașul Iași găsiți turistiniasi.
via okazii.ro, delcampe.net, ebay.com, utile, ieseanul.gandul.info , ziarullumina.ro, academia.edu, tramclub.org, facebook.com/iasifotografiivechi, facebook.com/Iasi.Jassy, Memorat Iași,
- Strada Lăpușneanu schiță istorică - Aurica Ichim
- Strada Lăpușneanu Iași, memoria monumentelor - Sorin Iftimi, Aurica Ichim
Informații din cartea Strada Lăpușneanu de altădată de Ion Mitican
Informații din cartea Strada Lăpușneanu de altădată de Ion Mitican
9 comentarii:
hello, great article. In this link below you see a photgrapher (L. Marcovici) who was based in the same street, Strada Lapusneanu. Do you know anything about him as well?
https://www.jewishgen.org/viewmate/full.asp?ID=32481&loc=A&name=32481Romaniaunknownfamily_0001%2Ejpg
I'm doing research on postcard editor Marco Marcovici for our museum in Belgium. Marco Marcovici was born in Jassy in 1873. Many greetings from Belgium, David Stuyck
Sorry but I don't have informations about him but I found another photo with his stamp, I will add them to my article. Thanks.
Here is the photo - https://www.okazii.ro/fotografie-pe-carton-cabinet-l-marcovici-jassy-iasi-a190267247
Bună seara !
Minunat !
Orice comentariu este de prisos.
Autorul scrierii merită toată consideraţia
Buna remarca, am sa corectez.
Ireproșabile aceste destăinuiri despre Iașul de odinioară. Nici nu se pot comenta, nici fotografiile nici cele precizate cu atâta exactitate. Mi-amintesc unele din aceste locuri, însă bunicul meu, Sandu Teleajen le-a descris și le-am mai găsit - unele din ele - prin cutiile de carton - ale familiei. Am citit și recitescacxum când vârsta nu-mi dă pace, da, citesc cu mare drag, Iașii de odinioară, Eri, Istoria orașului Iași, Urcând Copoul cu gândul la Podul Verde, Iașii vechilor zidiri și multe alte volume și mă delectez descifrând minunatele locuri din Iașul pe unde am trecut și eu de atâtea ori...
Cartile lui Mitican si N. A. Bogdan le gasiti pe http://romania-inedit.3xforum.ro/post/205410/2/B_Carti_istorie_romanesti/
Extraordinara aceasta prezentare a vechii strazi Lapusneanu!!! Intotdeauna am fost fascinata de Frumosul Targ al Iesilor.. Cu prima vizita la Iasi am sa observ aceasta strada istorica cu mai multa atentie,,Multumesc!
Onorabile postac, ai auzit vreodată de COPYRIGHT?
Multe din vederile pe care le-ai postat fac parte din colecția mea.
Mi-ai cerut vreodată acordul să le postezi, sau măcar ai indicat sursa? Nu.
Imaginile cu colecția mea - știi prea bine - le-am oferit d-lui Iftimi și d-nei Ichim pentru a le folosi în publicațiile lor, cu condiția menționării sursei.
Formula pe care ai ales-o nu este corectă și nici morală.
Ar trebui să-ți fie rușine!
Valeriu Dornescu - Iași
Domnule Valeriu Dornescu, nu va cunosc, dar daca verificati sfarsitul articolului veti gasi sursele informatiilor, imi puteti indica care din cele 211 imagini din articol sunt in colectia dumneavoastra?
Nu stiu daca realizati, dar comentati la un articol scris acum 6 ani, ca idee.
Acesta este un blog non-profit, daca imi dovediti ca imaginile va apartin si aveti copyright atunci le sterg fara problema.
Trimiteți un comentariu