17 martie 2017

Facultatea de Medicină

În 1860, la un an după Unirea Principatelor, este înființată Universitatea din Iași, prima instituție de învățământ superior din România. Se continua astfel tradiția Academiei Mihăileane, întemeiată în 1835 sub domnia lui Mihail Sturdza, la cerința lui Gheorghe Asachi și a altor învățați români.

Universitatea avea sediul în spatele Străzii de Sus (Ulița Hagioaei), actualul bulevard al Independenței, în fostul palat domnesc din timpul lui Alexandru Calimachi, domn între 1795-1799. Imobilul a fost construit pe la 1793 de Matei Cantacuzino, apoi a ajuns în posesia hatmanului Costache Ghica și a lui Alecu Rosetti Roznovanu după care este vândut Ministerului Instrucțiunii Publice.
Constantin Moruzi, domn al Moldovei între 1777-1782, a cumpărat casa de la boierul Constantin Ghica iar în cele 25 de odăi locuia prințul cu familia, secretarul și medicul de casă, aici se ținea divanul și era cancelaria tezaurului.
În 1789, palatul a fost cartierul general al cneazului Grigori Aleksandrovici Potemkin, comandantul armatei ruse stabilite la Iași în timpul războiului ruso-turc. Cneazul Potemkin a făcut multă vâlvă în rândul nobilimii moldovene prin bancheturile nemaivăzute de ieșeni dând tonul emancipării boierimii moldovene. În tipografia de propaganda a lui Potemkin a fost editat primul ziar de pe teritoriul actual al României: Courier de Moldavie, primul număr a apărut la 18 februarie 1790 și era bilingv română și franceză.

Între 1860- 1897 aici va funcționa Universitatea Veche, inițial cu trei facultăți: Filosofie (Litere), Drept și Teologie, la care ulterior s-au alăturat Științele fizice, matematice și naturale și Medicina în 1879. În anii 1890-1900 s-a dezvoltat Facultatea de Științe, în 1892 a apărut catedra de Chimie iar în 1910 Școala de Electricitate.

Sediul devine neîncăpător așa că în 1897 Universitatea se va muta în Palatul Universitar din Copou, construit pe locul marelui Teatru distrus de un incendiu în 1888. În vechiul palat va rămâne doar Facultatea de Medicină (UMF) pentru că în apropiere este spitalul Sf. Spiridon unde profesau o parte din profesori și studenți.

 1. Facultatea de medicină și Institutul Anatomic

2. Facultatea de medicină via delcampe.net

3. Facultatea de medicină  

Aici a lucrat și poetul Mihai Eminescu ca bibliotecar, prima dată între anii 1874-1875 când a fost angajat al Bibliotecii Universității iar la 10 ani distanță lucrează ca sub-bibliotecar.

Facultatea de Medicină din Iași a fost înființată în 1879, cursul inaugural de anatomie a fost ținut de dr. Leon Scully, restul disciplinelor studiate fiind predate în cadrul Facultății de Științe a Universității.

În 1894 este terminată construcția Institutului de Anatomie, reprezentând la acel moment cel mai modern centru de învățământ anatomic și de cercetare din sud-estul Europei. Clădirea cu fațadă de templu roman a fost construită după planurile arhitecților Ștefan Emilian și N. Mihăilescu iar frontispiciul este opera sculptorului Wladimir Hegel care realizase statuia lui Miron Costin și Statuia lui Vasile Alecsandri de la Teatrul Național. Hegel i-a avut elevi pe Constantin Brâncuși și Dimitrie Paciurea. Acest frontispiciu poartă numele de Lecția de Anatomie și reprezintă o lecție de disecție pe un cadavru. Personajele centrale, situate în jurul mesei sunt Take lonescu, pe atunci ministru al instrucțiunii publice, la dreapta sa, în spate este prof. Ştefan Emilian și arhitectul clădirii, la picioarele cadavrului tot în picioare, este dr. Aristide Peride fostul decan al facultății de medicină și primul profesor de Anatomie, iar la spatele lui Take Ionescu e Neculai Culianu fostul rector al Universității. Alte figuri sunt ale dr. Gh. Bogdan, creatorul Școlii de medicină legală, dr. Ureche iar figura cadavrului e acea a sculptorului Hegel.


4. Facultatea de medicina

5. Facultatea de medicina și institutul anatomic

 6. Institutul de Anatomie

 7. Facultatea de medicină - Institutul de Anatomie

8. - Institutul de Anatomie

8b. - Institutul de Anatomie în 1944

Clădirea universității a fost extinsă în 1912 când mai întâi s-a construit clădirea centrală, continuată între 1921-1922 cu aripa dreaptă, iar din 1938 cu aripa stângă, spre spital. În fața ansamblului universitar se află vechiul zid al palatului boieresc, dar a fost demolat în cea mai mare parte prin 1912. A rămas doar Poarta Nădejdei prin care se intra la curtea domnitorului Calimachi, un mic arc de triumf datând din 1793 și marcat cu Stema Moldovei. Prin 2002, poarta a fost înconjurată de ornamentele coborâte de pe vechiul palat Ghica și înlocuite cu altele mai ușoare.

9. Facultatea de medicina - Universitatea Veche

 10. Facultatea de medicină via delcampe.net
Reclama Nellu Ionescu - avocat

10b. - Poarta Nădejdei în 1944

În Primul Război Mondial, între 1916-1918 aici a funcționat Ministerul Justiției.

În 1948, Facultatea de Medicină devine Institut de Medicină având în componența sa Facultatea de Medicină Generală, Pediatrie, Igienă Stomatologie și Farmacie iar în 1965 își schimbă din nou structura devenind Institutul de Medicină și Farmacie cu trei facultăți: Facultatea de Medicină Generală și Pediatrie, Facultatea de Medicină Dentară și Facultatea de Farmacie.

Ulița ce lega Strada de Sus de palatul universitar și trecea pe lângă ansamblul Sf. Spiridon, era mărginită de clădiri negustorești care au rezistat până prin 1960 când prăvăliile au fost demolate, iar în locul lor s-a amenajat un parc, întregul ansamblu al clădirilor medicinei având astfel vedere la strada mare.

 11. Facultatea de medicină 

În 1999, spațiul verde a devenit Piața Națiunilor cu prilejul dezvelirii la 1 decembrie a Statuii Unirii, o copie a lucrării executată de Olga Sturza și montată în 1927 lângă Biblioteca Centrala, la poalele Copoului, pe locul în care astăzi se află statuia lui Mihai Eminescu. Grupul statuar al Unirii reprezenta Patria cu chipul Reginei Maria, înconjurată de provinciile reîntregite: Transilvania, Basarabia, Bucovina și de românii de pretutindeni care au rămas în afara hotarelor noastre. Deoarece amintea de Basarabia și Bucovina, monumentul a fost distrus de comuniști în anul 1947 dar în 1999 sculptorul ieșean Constantin Crengăniş a creat o replică. Monumentul de la UMF este situat în centrul unei hărți a României Mari evidențiată prin pavele roșii. Cu ocazia reamenajării Pieței Națiunii a fost amplasată Flacăra Veșnică în cinstea eroilor neamului.


12. Facultatea de medicină și Piața Națiunilor

13. Monumentul Unirii

14. - Iași - Monumentul Unirei în Copou

 8. Monumentul Unirii în Copou

În spatele UMF se poate zări turnul Bisericii Sfinții Atanasie și Chiril construită pe la 1672. A fost afectată de incendiile din 1822 și 1844 dar și de bombardamentelor din 1941 și din 1944. În 1972 a fost închisă până în 1997 când a devenit paraclis al Societății Ortodoxe National a Femeilor din România și pentru Spitalul Clinic de Penumoftiziologie (T.B.C) din apropiere. Din acest motiv biserica poartă și numele de Biserica Doamnelor. La începutul secolului al XIX-lea, aici a luat ființă primul cor bisericesc din Moldova, condus de celebrul profesor Gheorghe Burada, compozitor al Uverturii Naționale și dirijor al Filarmonicii de Stat din Iași.

Făcând dreapta pe strada Teodor este altă biserică, cea a Sfinților Teodori (Teodor Tiron și Teodor Stratilat), zidită pe la 1750 pe locul uneia mai vechi de lemn construită în anul 1665 de către vornicul Solomon Bârlădeanul, locaș care s-a mistuit în incendiul din anul 1735. Era mărginită de fostul han Buhăescu iar pe dinaintea porții trecea strada Dâmbu, rebotezată Mihai Eminescu prin 1910 fiindcă prin zona ei a locuit odinioară poetul.

Între anii 1860 și 1897, funcționând Universitatea în Palatul Ghica, casele învecinate aveau mare căutare în rândul studenților devenind o zonă cosmopolită primind numele de Cartierul Latin, comparând-o cu zona celebră a Parisului.

Istorie a făcut în vechime faimoasa locantă Borta Rece, înnobilată de frații Amira cu numele Bolta Rece și frecventată de junimiști, artiști și personalități culturale. Aici erau multe catacombe, răspândite pe sub toate străzile din jur, beciurile restaurantului ar fi avut legătură cu marele Amfiteatru al Universității.

Grigore T. Popa (1892 - 1948) a fost urmat cursurile Facultății de Medicină din Iași apoi a primit o bursă Rockefeller pentru specializări la Chicago și Londra. Revenind în țară, este titular al Catedrei de Anatomie și Embriologie la Institutul de Anatomie Iași al Facultății de Medicină în 1928 iar în 1942 s-a transferat la București. Grigore T. Popa rămâne în istoria endocrinologiei mondiale prin descoperirea în 1930, împreună cu australianca Una Fielding, a sistemului vascular port hipotalamo-hipofizar. În 1936, împreuna cu Mihail Sadoveanu și George Topârceanu, a fondat revista Însemnări ieșene, publicație de prestigiu în cultura românească.

În cadrul UMF exista trei muzee: Muzeul de Anatomie care adăpostește și Ecorșeul (Jupuitul) lui Constantin Brâncuși realizat în 1902, un mulaj în ghips colorat care prezintă sistemul muscular și ligamentele umane, Muzeul de Istorie a Farmaciei și Muzeul de Istorie a Medicinei.

via delcampe.net, okazii.ro, ebay.com, utile.

Niciun comentariu: