Biserica Armenească Sf. Maria

Biserica Armenească Sf. Maria, situată lângă Biserica Sf. Sava, a rămas singurul lăcaș de cult armenesc din Iași, după ce Biserica Sf. Grigore Luminătorul a ars în incendiul din 19 iulie 1827. 

În anul 301, armenii au fost primul popor care a trecut la credința creștină, cu 12 ani înainte de Edictul de la Milano (anul 313) prin care creștinismul devenea o religie acceptată în Imperiul Roman. 

Originile armenilor în țările române sunt foarte vechi fiind prezenți mai întâi în Transilvania, unde existau colonii de armeni în Ardeal atestate în anul 972 care s-au alăturat hazarilor și ungurilor. Imigrarea armenilor în Moldova a avut loc în mai multe etape: în 1045 când împăratul bizantin Constantin al IX-lea Monomahul a invadat Armenia, în 1064 când turcii selgiucizi din Persia au cucerit capitala armeană Ani, în 1239 când tătarii au invadat Armenia și au distrus multe localități, în 1313 când a avut loc un cutremur devastator care a dărâmat multe orașe și a ruinat capitala și în 1342 când cetatea Ani este ocupată de perși.

Armenii erau meșteșugari și negustori pricepuți și s-au stabilit cu predilecție în orașe și târguri. În Iași, armenii ar fi monopolizat aproape tot comerțul orașului și s-au stabilit pe ulița Podul Vechi, azi strada Costache Negri.

 1. - Biserica Armenească

Biserica armenească din Iași a fost consemnată de un preot catolic străin care a călătorit în Moldova prin anii 1583-1586 și a vizitat o biserică armenească cu hramul Sfânta Maria.

Prin anul 1605 a fost construită la Iași o a doua biserică armenească cu hramul Sf. Grigore Luminătorul, cu cheltuiala și osteneala lui Arabgherean pe strada Cizmăriei, lângă Podul Vechi, în Armenime (mahalaua armenilor).

În perioada regimului comunist a avut loc un exod al armenilor, numărul membrilor comunității a scăzut dramatic. La începutul secolului al XXI-lea, comunitatea armeană din Iași număra circa 150 de persoane, aproape toate în vârstă.

Biserica armenească Sf. Maria a fost refăcută din temelie în anul 1803, cu osteneala și cheltuiala întregii comunități.
În prezent, într-o nișă din transeptul bisericii armenești, se află o placă de piatră cu următoarea inscripție în limba armeană: Cu mila lui Dumnezeu s-a pus temelia Bisericii Sfânta Născătoare de Dumnezeu, prin stăruința părintelui Iacob și a lui Hagi Marcar și Grigor. 1395. Ctitorii lăcașului de cult sunt epitropul Hacik, preotul Hagop (Iacob) din Sis (azi orașul Kozan din sud-estul Turciei), Hagi Markar din Djugha (azi orașul Djulfa din regiunea Nahicevan din Azerbaidjan) și Hagi Krikor (Grigorie). Nu se știe însă dacă anul 1395 este considerat un an stabilit după calendarul care folosea numerotația după Anno Domini pentru că armenii folosesc propria numerotație a anilor, calendarul armean începând din anul 552 (A. D.), considerat anul 1 al erei armene. 

În prezent, în această biserică se celebrează slujbe religioase doar în ultima duminică a fiecărei luni de către preotul-paroh din Suceava, Torkom Mandalian. În patrimoniul acestui lăcaș de cult se mai află 13 icoane pictate pe lemn de prin 1812 și 11 în ulei pe pânză.

Biserica armenească din Iași are trei clopote de mărimi diferite, două din ele sunt inscripționate: clopotul mai mic datează din 1607 și are o inscripție în limba latină iar cel mare datează din anul 1881 și are o inscripție în limba slavonă.

Ca și la alte biserici din Iași și în jurul Bisericii armenești a ființat până prin anii '70 ai secolului al XIX-lea un cimitir parohial. Pietrele funerare au fost luate de pe mormintele din jurul bisericii armenești și depozitate sub o copertină aflată la vest de lăcașul de cult. În prezent, pe amplasamentul fostului cimitir sunt păstrate 55 de monumente funerare, cele mai importante sunt:
- monumentul funerar din piatră, cu cruce din fontă și basorelief, al lui Ghiumiusi Caramliu (1796-1854) și al fiului său, Horiton Caramliu (1825-1873). Pe spatele monumentului se află următoarea inscripție în limba română: Aice reposează GHIUMIUSI CARAMLIU incetat în anul 1854. în etate de 58. anĭ, precum și fiul seŭ HORITON G. CARAMLIU, încetat din viața în 8 Martie 1873 în etate 48. de ani. Pe partea opusă se află un basorelief cu un înger sprijinit cu fruntea de o cruce de bronz sub care este o altă inscripție în limba română: Trista soție neconsolabilă mumă au redicat acest monument pentru eterna suvenire.
- monumentul funerar din marmură albă, cu cruce din marmură și basorelief, al negustorului Ioan Christe Popovici (1795-1875). Pe parte din față a monumentului este un basorelief cu imaginea sculptată a negustorului, sprijinit de o cruce. La baza monumentului se află următoarea inscripție în limba română: Ioan Christe Popovici comerciante născut în Focșani 1795 decedat în Iassy 1875 august 13.

În curtea bisericii întâlnim o clădire construită în 1932 în care a funcționat Ateneul Evreiesc, azi Casa parohială a bisericii armenești.

 2. - Casa Parohială

 via wikipedia.ro, iasi.travel, delcampe.net, Orasul Iasi, fb.com/iasifotografiivechi, fb.com/Iasi.Jassy, link utile, curierul-iasi.ro,