Ideea amenajării unei piețe publice după modelul marilor orașe europene a apărut în 1890 în amintirea manifestațiilor pentru Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859 când la intersecția străzilor Arcu, Golia (Cuza Voda) și Tălpălari (Săulescu), din fața hanului Petrea Bacalu, azi parcarea de la Cinema Victoria, s-a dansat Hora Unirii, ţinându-se de mână boieri, neguţători, săteni, tineri şi bătrâni. Versurile Horei Unirii erau scrise de Vasile Alecsandri în 1856 iar muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher.
Astfel, prin 1896 au început exproprierile și demolarea clădirilor dintre fostul Han și Spitalul Sfântul Spiridon.
La 27 mai 1912 a fost inaugurată statuia lui Alexandru Ioan Cuza, în prezența regelui Carol I, a principilor Ferdinand și Carol, fiind opera sculptorului italian Raffaello Romanelli.
Aici a avut loc şi prima manifestare a întregirii neamului, prin depunerea jurământului de către voluntarii ardeleni pentru eliberarea Transilvaniei în iunie 1917.
În noaptea de 27 octombrie 1918 în Piața Unirii s-au adunat ostașii cazărmilor din Copou pentru mobilizarea și începerea luptei de eliberare a pământurilor ocupate de armatele germano- austro- ungare.
În ziua de 8 noiembrie 1918, de ziua Arhanghelului Mihail și cu 2 zile înainte de reintrarea României în Război, aici a fost sărbătorit voievod Mihai Viteazu când craniul domnitorului a fost depus la Mitropolie într-o ceremonie la care a participat regele Ferdinand și Regina Maria.
Tot aici s-a sărbătorit Marea Unire la l decembrie 1918 iar în 1940 s-a protestat împotriva preluării de către ruși a Bucovinei de Nord, Basarabiei și a unei parți din Ardeal și din Dobrogea.
Piața avea să fie bombardată la 20 august 1944 fiind distruse clădirile dinspre strada Cuza Vodă pe locul lor amenajându-se Parcul Primăriei care avea sediul în vechiul Palat Cantacuzino, azi Starea Civilă.
Deși s-a dorit reconstruirea vechilor clădiri sau a Palatului Municipal, comuniștii au ridicat blocuri de locuințe cu sedii de magazine la parter.
În 1959 s-a hotărât sistematizarea pieței iar în anul 1963 s-a hotărât înfrumuseţarea patrulaterului delimitat de blocurile din Piața Unirii, prin instalarea unor terase din marmură albă și a unui mozaic policrom reprezentând trecutul istoric al Moldovei, bogăția resurselor naturale și elemente din industrie, construcție, știință și artă. Proiectul a fost realizat de Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare și Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă care au alcătuit un colectiv realizat din proiectanții Pieței Unirii ISCAS Group, arh. Gh. Husar, pictorul Gh. Șaru și sculptorița Olga Porumbaru și folosind materiale de la fabrica de Marmură București. După amenajarea pieței și venind iarna, placajul din marmură era alunecos devenind un uriaș patinoar primăria fiind criticată.
Astfel, prin 1896 au început exproprierile și demolarea clădirilor dintre fostul Han și Spitalul Sfântul Spiridon.
1. - Hora Unirii la Iași de Costache Agafiței (1957)
La 27 mai 1912 a fost inaugurată statuia lui Alexandru Ioan Cuza, în prezența regelui Carol I, a principilor Ferdinand și Carol, fiind opera sculptorului italian Raffaello Romanelli.
Aici a avut loc şi prima manifestare a întregirii neamului, prin depunerea jurământului de către voluntarii ardeleni pentru eliberarea Transilvaniei în iunie 1917.
În noaptea de 27 octombrie 1918 în Piața Unirii s-au adunat ostașii cazărmilor din Copou pentru mobilizarea și începerea luptei de eliberare a pământurilor ocupate de armatele germano- austro- ungare.
În ziua de 8 noiembrie 1918, de ziua Arhanghelului Mihail și cu 2 zile înainte de reintrarea României în Război, aici a fost sărbătorit voievod Mihai Viteazu când craniul domnitorului a fost depus la Mitropolie într-o ceremonie la care a participat regele Ferdinand și Regina Maria.
Tot aici s-a sărbătorit Marea Unire la l decembrie 1918 iar în 1940 s-a protestat împotriva preluării de către ruși a Bucovinei de Nord, Basarabiei și a unei parți din Ardeal și din Dobrogea.
Piața avea să fie bombardată la 20 august 1944 fiind distruse clădirile dinspre strada Cuza Vodă pe locul lor amenajându-se Parcul Primăriei care avea sediul în vechiul Palat Cantacuzino, azi Starea Civilă.
Deși s-a dorit reconstruirea vechilor clădiri sau a Palatului Municipal, comuniștii au ridicat blocuri de locuințe cu sedii de magazine la parter.
În 1959 s-a hotărât sistematizarea pieței iar în anul 1963 s-a hotărât înfrumuseţarea patrulaterului delimitat de blocurile din Piața Unirii, prin instalarea unor terase din marmură albă și a unui mozaic policrom reprezentând trecutul istoric al Moldovei, bogăția resurselor naturale și elemente din industrie, construcție, știință și artă. Proiectul a fost realizat de Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare și Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă care au alcătuit un colectiv realizat din proiectanții Pieței Unirii ISCAS Group, arh. Gh. Husar, pictorul Gh. Șaru și sculptorița Olga Porumbaru și folosind materiale de la fabrica de Marmură București. După amenajarea pieței și venind iarna, placajul din marmură era alunecos devenind un uriaș patinoar primăria fiind criticată.
2. - Piața Unirii cu Hotelul Traian și Unirea
3. - Piața Unirii cu Hotelul Traian și Unirea
4. - Statuia lui Al. Ioan Cuza și Hotelul Unirea
Înspre Hotelul Unirea, lângă trepte este un covor mozaic de 5,5 x 3 metri realizat din granit roșu de Suedia și Silezia, marmură albă de Rușchița, granit negru de Labrador, în care este prezentată viața economică a Iașiului.
Mozaicurile dinspre Hotelul Unirea imortalizează teme ale propagandei comuniste, dinspre intrarea în hotel, în partea dreaptă găsim:
- natura: reprezentată de un cerb și brazi,
- pacea: 3 porumbei cu ramuri de măslin sau laur,
- sport: flacăra și cele 5 inele olimpice simbolizând continentele; Jocurilor Olimpice din 1964 s-au desfășurat la Tokyo iar în anul 1980 în Iași la Hotelul Traian a fost cazată delegația condusă de I. Păun care purta Flacăra Olimpică în drum spre Jocurile Olimpice de vară din Moscova din 1980.
- arta: teatru (măști), muzica (liră) și film, iar pe lateral este Coloana infinitului a lui Constantin Brâncuși din Tg. Jiu de 29 tone, realizată în 1938, apoi un turn,
- industria: macara construind blocuri, urmat de simbol pentru energia electrică,
- istoria: cap de bour (zimbru) stema Moldovei și acvila (vulturul muntenesc), simbol al Țării Românești, amintind de Unirea de la 1859, apoi simbol două ancore,
- industria: fabrică sau depozit de cereale, rulment, roata zimțată,
- industria: chimică, energia atomică, mecanică iar pe lateral este Coloana infinitului, apoi un dispozitiv mecanic,
- agricultura: tractor, frunză,
- natura: porc mistreț și flori.
5. - Cerb și brazi
6. - Porumbei cu ramuri de măslin
7. - Teatru (măști), muzica (liră) și film
8. - Macara construind blocuri
9. - Cap de bour (zimbru) stema Moldovei și acvila (vulturul muntenesc)
10. - Fabrică sau depozit de cereale, rulment
11. - Industria chimică, energia atomică, mecanică
12. - Agricultura - tractor
13. - Porc mistreț și flori
Înspre centrul pieței este un brâu decorat cu simboluri tradiționale românești.
14. - Mozaicul dinspre Hotelul Unirea în 1963
15. - Mozaicul dinspre Hotelul Unirea
16. - Mozaicul dinspre Hotelul Unirea în anii '60
17. - Mozaicul de lângă Hotelul Unirea
18. - Mozaicul de pe Hotelul Unirea
Pe fațada Hotelului Unirea este o înșiruire de 4 perechi de simboluri separate prin punct.
Scena centrală reprezintă Descălecatul lui Dragoș de pe la 1347 și legendara întâlnire a voievodului maramureșean Dragoș Vodă cu bourul (zimbrul). Dragoș fusese trimis de regele maghiar împreună cu 300 de ostași pentru a-i alunga pe tătarii din nordul Moldovei, la acea vreme regiunea era o marcă a regatului maghiar cu rol de apărare, o zonă tampon între regat și năvălitori. Dragoș a preluat conducerea grupărilor politice din regiune, stabilindu-și reședința în zona târgului Baia (Suceava).
Se ilustrează astfel legenda întemeierii Moldovei povestită de cronicarul Grigore Ureche în care cneazul maramureșean Dragoș Vodă își pierde cățeluşa Molda în timpul vânătorii unui bour, strămoș al actualului zimbru din Ținutul Neamțului, înecată în apele repezi ale râului de lângă Boureni (Gura Humorului sau Iași). În amintirea acesteia, Dragoş numește râul Moldova, care ar fi dat mai târziu și denumirea regiunii istorice. Legendă apare și în lucrarea Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir care spune că evenimentul avusese loc lângă Roman.
Scriitorul Costache Negruzzi este de părere că toponimul Moldova este dat de romani pentru frumuseţea ei, numind-o Mollis Dacia sau Mollis Davia iar Bogdan Petriceicu Haşdeu declara că numele are o influenţă germanică de la termenul Mulda, în limba gotică însemna praf, sau de la cuvântul molid, un arbore des întâlnit în zonele muntoase ale regiunii.
Întemeierea Moldovei îi este atribuită lui Bogdan I,
fost voievod al Maramureșului care intrase în conflict cu regele
maghiar și s-a stabilit în Moldova unde va domni între 1363 - 1367.
Mozaicul realizat în 1962 are dimensiuni de 24 x 8 metri, cu o suprafață de aproape 200 metri pătrați, este realizat din marmură policromă cu granit negru de Labrador și reflexe verzui pentru a-l contura pe Dragoș călare, cățeaua de vânătoare Molda și zimbrul.
22. - Hotelul Traian în 1988 via David Hadaller
Mozaicuri se mai găsesc pe clădirea Consiliului Județean, imobilul SuperCopou, Facultatea de construcții și Cinematograful Victoria.
Mai multe poze cu Piața Unirii, Statuia lui Cuza și Hotelul Traian găsiți aici.
Lista cu articole recomandate pe turistiniasi.
Mozaicul realizat în 1962 are dimensiuni de 24 x 8 metri, cu o suprafață de aproape 200 metri pătrați, este realizat din marmură policromă cu granit negru de Labrador și reflexe verzui pentru a-l contura pe Dragoș călare, cățeaua de vânătoare Molda și zimbrul.
19. - Legenda Moldovei - via foto-ideea.blogspot.ro
20. - Legenda Moldovei
21. - Piața Unirii înainte și după construcția Hotelului Unirea în 1969
Înspre blocurile turn și strada Arcu, mozaicul are șapte compoziții
a 7,5 x 5 metri având ca temă natura, agricultura și politica, despărțite
de motive tradiționale românești:
- natura: copaci,
- avicultura: găini, un cocoș și hambare,
- agricultura: grâu sau altă plantă,
- zootehnia: un berbec și lalele,
- politica: în 2007, cu ocazia aderării țării noastre la Comunitatea Europeană, s-a adăugat mozaicul cu steagul UE adoptat în 1955 de Consiliul Europei având 12 stele pe poziția orelor și cu 2 vârfuri în jos și unul în sus. A înlocuit mozaicul cu floarea soarelui ce se observă mai jos la mitingul PNȚCD,
- botanica - agricultura: 5 flori sau spice de grâu ori snopi de porumb,
- viticultura: viță de vie.
- natura: copaci,
- avicultura: găini, un cocoș și hambare,
- agricultura: grâu sau altă plantă,
- zootehnia: un berbec și lalele,
- politica: în 2007, cu ocazia aderării țării noastre la Comunitatea Europeană, s-a adăugat mozaicul cu steagul UE adoptat în 1955 de Consiliul Europei având 12 stele pe poziția orelor și cu 2 vârfuri în jos și unul în sus. A înlocuit mozaicul cu floarea soarelui ce se observă mai jos la mitingul PNȚCD,
- botanica - agricultura: 5 flori sau spice de grâu ori snopi de porumb,
- viticultura: viță de vie.
23. - Miting în 2002 organizat de PNȚCD cu susținătorii
anticomunismului din Republica Moldova
anticomunismului din Republica Moldova
24. - Piața Unirii
25. - Copaci
26. - Găini, un cocoș și hambare
27. - Grâu sau altă plantă
28. - Berbec și lalele
29. - Steagul UE a înlocuit mozaicul cu Floarea Soarelui
30. - Flori
31. - Vița de vie
Cele doua frize decorative și cea istorică sunt înconjurate de brâuri cu motive folclorice realizate cu granit roșu, alb și negru. Cele 3 secțiuni ale mozaicului sunt unite prin linii de marmură albă și neagră asemenea râurilor de pe costumele naționale.
În anul 2006 și 2014 s-au realizat lucrări de renovare a întregului spațiu al Pieței Unirii.
Mozaicuri se mai găsesc pe clădirea Consiliului Județean, imobilul SuperCopou, Facultatea de construcții și Cinematograful Victoria.
Mai multe poze cu Piața Unirii, Statuia lui Cuza și Hotelul Traian găsiți aici.
Lista cu articole recomandate pe turistiniasi.
via Ion Mitican, ziaruldeiasi.ro, iasi.travel, foto-ideea.blogspot.ro, romaniancoins.org, drumliber.ro, youtube.com, delcampe.net, ebay.net, okazii.ro, tramclub.org, facebook.com/iasifotografiivechi, facebook.com/Iasi.Jassy, facebook.com/iasi.vip
7 comentarii:
Păcat că nu punem in evidență acest simbol al orașului. In tarile civilizate acest mozaic ar reprezenta un punct turistic. Păcat că nu s-a pastrat mozaicul cu floarea soarelui, se putea monta in fața hotelului Traian.
Frumos. Foarte bine documentata postarea. Toata stima. C©nstantin
Am citit cu atentie textul. Fraza "Mozaicurile dinspre Hotelul Unirea imortalizează teme ale propagandei comuniste, dinspre intrarea în hotel," este tendentioasa si prost plasata. Unde este propaganda comunistã ?
PROPAGÁNDĂ, propagande, s. f. Răspîndire a unor idei care prezintă și susțin o teorie, o concepție, un partid politic, cu scopul de a convinge și a cîștiga adepți.
Textul se refera mai ales la simbolurile industriei cu care se lăudau comuniștii dar si demagogia lui Ceausescu când venea vorba de pacea din lume.
Asa este ! Ce au facut e o idiotenie. Au demolat tot lapusneanu, piata unirii de inante the communisti era superba!
Comunistii au distrus centrul istoric al Iasului si au construit tot felul de anomalii!
Piata Unirii, toata zona trebuia inghetata in timp, pentru generatile viitoare. Mi se pare mie sau comunistii au vrut sa distruga mindria iesenilor de a fi motorul Unirii si Romaniei Moderne. Efectiv au distrus Iasii in zona centrala.
Cladiri frumoase, cu insemnate istorica au fost distruse de niste idioti. Trecutul nu se poate sterge.
Zona centrala a orasului Iasi a fost bombardata de 2 ori fapt ce a dus la modificarea Pietei Unirii, a strazii Cuza Voda, a pietonalului Lapusneanu etc.
Trimiteți un comentariu