10 decembrie 2020

Dantela Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași

Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu între anii 1637-1639 fiind cunoscută pentru: sculpturile care îmbracă precum o dantelă cu modele orientale, coloanele ca ale bisericilor rusești, vasele persane din care se ridică ramuri înflorite, motivele geometrice întâlnite în Georgia și Armenia și o centură în formă de sfoară răsucită încadrată de două benzi de marmură decorate în stil renascentist sau baroc.

 
1. - Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi

2. - Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi

Din păcate în literatura de pe internet sunt foarte puțin explicate elementele ornamentale ale bisericii așa că voi transcrie concluziile unui studiu din anul 1890 din revistele de Arhitectură, cu formulările din acele vremuri:

Planul de la Trei Ierarhi se aseamănă cu cel al bisericilor vechi bizantine, precum biserica Sf. Ilie din Salonic, de la începutul secolului al XI-lea, deosebirea este că biserica Sf. Ilie nu are pridvor iar spaţiul pentru femei este acoperit cu o cupolă ce se înalță pe 4 columne. 

Tot de inspirație bizantină sunt coloanele subţiri din interiorul nişei altarului, între ferestre, lucru întâlnit și la ferestrele de la cupola bisericii Sf. Apostoli în Salonic, la fel acoperământul altarului, a nişelor de la cor şi a antretului.

Influenţa occidentală a stilului gotic la acestă biserică se observă la cele 3 ferestre mari de la pridvor, la cei 7 stâlpi răzimători sau contra-forturi şi la bolta cruciată, care, după descrierea lui Paul de Aleppo, a trebuit să fie deasupra antretului.

A 3-a influenţă, ce se observă atât de evident la Trei Ierarchi, este cea maurică. Frisul arcat ce se află sub cornicele (cornișă) principal, sub cornicele celor doi tamburi şi al cilindrelor de la cupole, este un element din stilul arab. Aflăm acestă decoraţiune arhitectonică la diferite minarete şi moschee, care cu timpul s-a transmis şi la bisericile bizantine; aşa îl aflăm la minaretul moscheei lui Bayzid în Constantinopole, la moscheea lui Mahomet-Ben-Qualaoun în Cairo, apoi la decoraţiunile Alhambrei  şi la diferite alte monumente arabice.

Frisul areal romanic ce-l întâmpinăm în Transilvania la domul din Alba-Iulia (de la sfârșitul sec. XIII) nu are nimic a face cu frisul bisericei celor Trei Ierarchi, deoarece acest din urmă poartă destul de eclatant marca stilului arab. Ferestrele adevăratei biserici se închid în arcuri cam turtite, ele sunt arabe.

Tamburii cei înalţi de formă pătrată a cupolelor celor svelte, sunt proprii ale stilului bizantin românesc. Este adevărat, că noi aflăm biserici bizantine cu cupole svelte precum biserica sfântului Bardias din Salonic, dar totuşi nu în acea măsură şi nu au tamburi în formă pătrată sau a unei stele cu 12 raze precum întâmpinăm la biserica Trei Ierarchi, la biserica Goliei sau la Curtea de Argeş. Acestă perfecţionare a cupolelor o întâmpinăm numai în Moldova şi Muntenia.

3. - Desen - Jassy Eglise Trois Saints - Laurens Jules (1846)

Exteriorul mai are o împărţire arhitectonică de mare însemnătate. Noi o aflăm la multe biserici românești. Acesta este împletitura de crengi, care la biserica Trei Ierarchi este compusă din trei membre şi acompaniată de două brâie de marmoră, la Curtea de Argeş însă ea constă din patru membre.
Decoraţiunea crengilor cu ornamente în formă de solzi este împrumutată din stilul romanic.

Interesul cel mai mare al acestei biserici ne stârnește admirabilul îmbrăcământ al exteriorului. Nu există nici un monument arhitectonic din lumea creştină şi păgână care să fie ornat de sus până jos cu ornamente aşa frumoase, cari să întrupeze o plenitudine atât de variată şi cu toate aceste armonică, ca biserica celor Trei Ierarchi. Dacă privim mai de aproape aceste ornamente, întocmai după cum mai înainte am constatat din punct de vedere arhitectonic, astfel acum putem constata cu siguritate, din punct de vedere ornamental, influența diferitelor stiluri. Deşi unele ornamente seamănă mult cu motive vechi asiriene, egiptene, greceşti şi romane, totuşi nu putem admite că arta română după atâtea secole ar fi fost de ele influenţată; ci numai indirect, prin mijlocirea stilului arab şi bizantin.


4. - Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi

5. - Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi

Ornamentele de la Trei Ierarhi au o mare afinitate cu unele motive arabe, maurice şi bizantine, totuşi găsim în parte reminiscenţe de motive persice şi turceşti. Toate aceste influenţe au fost transplantate în ţările românești prin Constantinopol.

Cele zece rîndurî de ornamente, adică pînă la încadrarea superioră a uşilor, astfel sunt aşezate că după un ornament în care prevalează liniile drepte, urmează altul în care prevalează liniile curbe. Peste aceste zece ornamente sunt alte opt, pînă la cele doua brâie de marmoră. Dintre aceste opt, numai primul (adecă al 11-lea începînd din jos), constă din linii drepte, al 2-lea, 4- lea şi 8-lea (sau începând de jos al 12-lea, 14-lea şi 18-lea), constau din linii drepte şi curbe, adică amestecate, celelalte numai din linii curbe.

După ornamentul al 2-lea, ce e de 0.42 m. lat, urmează al 3-lea de 0.26, apoi iar altul de 0.42 şi tot aşa mal departe repetându-se alternativ până în sus la brâul de marmoră. Dar precum primul ornament e de 0.5 metri lat, astfel al 18-lea încă are astă lăţime. Şi precum al 2-lea ornament (ce e la baza încadraturei uşilor), este de 0.45 m., tot aşa este de lat şi al 10-lea ornament, cu care se încheie încadratura uşilor.

Precum amintisem la descrierea exteriorului, biserica este înconjurată de jos până la cele două brâie de marmură cu 18 şiruri sau făşii de ornamente; deasupra brâielor până la cornicele principal se află încă patru, aşadar în total 22 care se pot grupa în modul următor:
а) Arabe de la 1—8, în parte şi al 18-lea începând de jos în sus.
b) Bizantine de la 9—17, apoi ornamentul al 19-lea, 20 şi 21-lea cum şi archivoltele cele mici împletite de la şirul al 18-lea
c) Persice, vasele cu flori de la ornamentul al 22-lea.

1 - Primul ornament începând de jos este arab. Noi îl întâmpinăm mai des în Spania, aşa la o cupă de bronz. Cu mult mai clar este acest motiv la un portal la moscheea D’Olgay el Joucoufy în Cairo.
Originea acestui ornament o putem urmări până la poporul asiric. Noi îl aflăm la un portal în Kujundschic. O afinitate cu el are un ornament de flori de la gâtlejul unul vas grecesc.

Primul ornament ce se înalţă, de pe treapta a 2-a, la prima privire are forma ancorei, noi îl aflăm repetându-se şi la tamburii quadraţi ai turnurilor. Peste acest ornament să află o lespede de piatră, ce iese în afară, fiind groasă de 0.15 m. 

6. - Ornamente 1 - 22

2 - Al doilea ornament de la Trei Ierarchi este mauric. O asemănare se găsește pe un arc, ce este deasupra unei intrări în sala Abencerrages din Alhambra; asemenea în biserica St. Paulo fuori le mura din secolul XII şi XIII în Roma, unde desigur s-au întrebuinţat lucrători arabi.

Al doilea ornament este foarte frumos şi complicat, constă din steluţe octogonale săpate în bas-relief, astfel că centrul unei stele se strătaie de marginea extremă a altei stele şi aşa mai departe. Din distanţă în distanţă să află câte o rosetă sculptată în relief mai înalt, de aceeaşi mărime ca şi stelele. Aceste rosete sunt în număr de 63 şi sunt variate, mai fiecare se repetă tot cam la a şasea sau a şaptea, cu toate acestea observăm o mică variaţiune în motivele lor. Acest ornament are deasupra şi dedesubtul lui un membru architectonic, pe marginea din lăuntru cu crestături dinţate.

7. - Rozele de la Trei Ierarhi - via Mirella Pintilie Jaber

3 - Motivele de la al treilea ornament le aflăm la diferite ornamente maurice, aşa la un mozaic de pe padimentul Alhambrei; apoi la mozaicuri de pe păreţi în Palermo a domului din Monreale

Al treilea ornament este mai îngust şi constă din cordele de formă quadrate, sculptate în mijloc care se împletesc unele în altele. Laturile acestor quadrate nu sunt orizontale sau perpendiculare, ci piezişe.


8. - Ornamentele 1-6

4 - Cu ornamentul complicat din rândul al patrulea găsim o asemănare în curtea Albercei din Alhambra apoi la ferestra moscheei Iben Tulum în Cairo. 

Tot în această formă sunt alte quadrate din ornamentul al patrulea, numai că sunt mai mari şi nu se împletesc. În fiecare lăture însă, se află împletit un alt quadrat mal mic, cu colţurile rotunjite încât se apropie mult de cerc. 

8b. - Ornamentele 2-5

5 - Pe ornamentul al cincilea de la Trei Ierarchi aflăm foarte des  decoraţiunile din Alhambra. Cel mal identic este deasupra unui capitel din curtea leilor. Mai departe altul în sala "de las dos Hermanas" şi altul în sala ambasadorilor.

Al cincilea ornament constă din şapte dungi sau cordele orizontale, sculptate pe mijloc, dintre care trei deasupra şi trei dedesubt, din distanţă în distanță se strătaie astfel că cele deasupra ajung dedesubt şi vice-versa, mereu repetându-se.

9. - Ornamentele 4 -16

Ferestrele cele două mari gotice, cari sunt în păretele vestic, să înalţă de-asupra ornamentului al 8 lea, pe când la celelalte ferestre de-asupra ornamentului al 18-lea se află un mic cornice. El cuprinde lăţimea întregă a ornamentului al 9-lea. Aceste ferestre de la adevărata biserică, cu un îmbrăcământ dreptunghiular, au de fiecare parte cîte două beţe rotunjite, iar în mijloc, între ele, este un trochil. Aceste membre architectonice decorative, se înaltă de pe o rosetă împletită în basrelief şi ajung până la încadrarea superioară a ferestrei, strătăiată fiind tot de atari membre ce fug în linii orizontale.
În jurul acestei încadrări se află o altă încadrare de ornamente de 0.15 m. de lată care constă din quadrate cu laturi piezişe, împletite de fiecare parte de o linie şerpuitoare. Deasupra acestei încadrări se află un cornice ce se cuprinde mal bine de jumătate din ornamentul al 16-lea. Atît cornicile de deasupra cât şi cel de dedesubt de la ferestre au în mijloc câte un scut.
Fereastra gotică, ce este în peretele nordic al tindii şi deasupra uşei, să înalţă imediat peste îmbrăcământul uşei, adică de la ornamentul al 11-lea. Arcurile ei, cum şi ale celor două din păretele vestic, ating brîul al 2-lea de marmoră. Şi aceste trei ferestre sunt încadrate cu acel ornament compus din quadrate şi linii şerpuilare.

6 - 7 - O poziţiune particulară ia ornamentul al 6-lea şi 7-lea, întrucât fiecare conține două motive, unul arab şi altul bizantin. Împletiturile în patru colţuri de la ornamentul al 6-lea sunt arabe, ele semănă mult cu ornamentul al 3-lea; împletiturile simple în patru colţuri a faşei a 7-a ornamentală o aflăm în biserica Sf. Cataldo din Palermo din secolul al XII-lea apoi la o consolă de la un tavan în Palermo. Steluţa cu patru raze, care să află în mijlocul fiecărei împletituri în patru colţuri a ornamentului al 7-lea, o întâlnim şi la mosaicuri antici. Acest motiv însă se aplică şi la ornamentele arabe şi bizantine. Celelalte motive cari constituiesc ornamentul al 6-lea şi 7-lea au o afinitate cu ornamentul al 16 şi 17-lea, cari sunt curat bizantine. Aceste opt faşe ornamentale înfrumusețează păreţii de jos ai bisericii până la ferestre.

8 - Ornamentul al optulea constă din două fâşii a ornamentului al treilea puse una peste alta; aşadar este identic cu ornamentul al treilea. Ornamentul al optulea îl aflăm în Alexandria apoi la un mozaic de pe perete în Monreale, cum şi la un mozaic de pe un padiment din Alhambra.

Toate celelalte 10 ornamente de asupra celor descrise, sunt curat bizantine. 

9 - Ornamentul al 9-lea are afinitate cu unul din biserica Maicei Domnului (Theotokos), în Constantinopolia.

10. - Ornamentele 2 -10

10 - O parte din ornamentul al 10-lea, anume quadratele cu steluţe în mijloc, o aflăm într-un manuscript grecesc vechi din biblioteca Vaticanului; motivul al 2-lea însă, pre legătura din cornul unui coran.

11 - Ornamentul al 11-lea ne arată în mijloc crucea bizantină. El e foarte identic cu un motiv de la un mosaic din Monreale din secolul al XII-lea.

12 - Fașa a 12 ornamentală semănă mult cu un mosaic de la domul din Messina apoi şi cu un ornament de la un capitel bizantin din St. Vitale în Ravenna apoi cu un altul de la postamentul Obeliscului lui Teodosiu în Constantinopolia din secolul IV-lea şi în Rusia aflăm acest ornament în secolul al XVI de sigur împrumutat fiind din Bizanţ.


11. - Ornamentele 9 - 16

13 - Ornamentul 13 se poate reduce în timpurile cele mai vechi. O mare afinitate cu el are decoraţiunea unui vas antic din museul principelui Biscari în Catania, apoi un ornament din catacomba Sf. Marcelino şi altul de la o biblie din secolul al IX-lea a bisericei Sf. Paul în Roma. Cu acest ornament mai tare semănă o decoraţiune din renascerea italiană aflătoare în palatul ducal din Mantova de pe păretele cel mare din galeria cea mare lângă sala Troiei din secolul al XVI-le.

14 - Ornamentul 14 constă din două motive, din o cruce bizantină şi dintr-un pătrat ce e prevazut cu o împletitură.

15 - Cu ornamentul al 15-lea semănă o decoraţiune bizantină celtică, un semn că acest ornament a fost foarte tare respândit în arta bizantină.

16 - O afinitate cu ornamentul al 16 o aflăm în biserica Sf. George din Salonic apoi la niște decoraţiuni bizantine celtice şi la un manuscript din Vatican din secolul al XV-lea.

17 - Ornamentul al 17 semănă cu o podoabă de la un capitel a sfintei Sofii din Salonic şi cu o sculptură „dell’altar maggiore" din basilica Sf-lui Ambrosiu din Milan din secolul al IX-lea.

18 - Columnele şi arcurile mici împletite de la ornamentul al l8-lea le întâmpinăm foarte des pe pământul bizantin, aşa la mai multe mosaicuri în biserica Sf. George din Salonic, neîmpletite însă în biserica Sf. Dumitru sub cupola ciboriului tot în Salonic.
Rosetele cari să află între aceste mici cupole mai des le întâmpinăm la monumentele arabe.

Ornamentul al 18-lea constă din mici archivolte împletite, cu câte o steluţă în mijloc. Pe el îl aflăm repetându-se colorat, la aceeaşi înălţime, în interiorul bisericei, afară de nişa altarului.

12. - Ornamentele 10 - 18

19 - 20 - Ornamentul al 19-lea este identic cu al 10-lea; al 20-lea însă cu al 9-lea. 

Deasupra ornamentului al 18-lea decoraţiunile variază mai mult şi anume, mai întâi sunt aşezate unele membre architectonice bine profilate de 0.25 m. Ele servesc ca un cornice cu dinţari aşezaţi în sus.
Peste acesta se încinge primul brâu de marmoră albastru întunecat lat de 0.42 m., apoi împletitura de 3 crăngi deja cunoscut de 0.26 m. lată.
De-asupra ei este al 2-lea brâu de marmoră de aceiaşi mărime şi culoare ca cel dîntîi şi în fine un cornice ca cel dintâi, numai că încrestăturile dinţate sunt în jos. Lespezii sau brîele de marmoră nu au fost netede ci înfrumuseţate cu ornamente ce sunt gravate foarte fin.
De la partea dinţată a corniceiul superior până la a 2-a treaptă dedesubt a bisericei sunt chiar opt metri, iar de aci în sus până la acoperemîntul bisericei sunt patru metri. Aşadar, păreţii bisericei, cu cornicele principale, sunt de 12 metri de înalţi.

13. - Ornamentele 19-23

21 - Ornamentul al 21-lea cu referinţe la quadrate e identic cu al 7-lea. Inelele ornamentului al 21-lea le aflăm în catedrala din Monreale, întreg ornamentul al 21-lea îl aflăm la niște decoraţiuni din Constantinopole din secolul al VII ori VIII-lea.

22 - Tablele cu vasele de flori ale ornamentului al 22-lea sunt de origine persică. 

14. - Ornamentele 19 - 22 - Vazele de flori

15. - Vazele de flori 

16. - Vazele de flori

În păretele sudic, deasupra uşei, se află o inscripţiune în limba slavonă, pe o lespede de marmoră întunecat cu următorul coprins:  Cu voinţa Tatălui, cu conlucrarea Fiului şi cu săvârșirea sîntului Duh, iată eu, robul stăpînului Domnului Dumnezeu şi Mîntuitorului nostru Isus Christos şi închinător al Treimei, Ion Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domnitorul Ţărei Moldovei, cu Domna nostră Teodosia şi cu dăruiţii de Dumnezeu copii Ion Voevod şi Maria şi Roxanda zidit-am acestă sîntă rugă în numele sînţilor Trei Ierarchi Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ion Chrisostomul şi s’a sînţit cu mâna arhiepiscopului Varlam la anul 7147 Mai 6. Din astă inscripţiune se vede că anul sfinţirei a fost 1639 în Mai 6, şi că atunci au trăit Doamna Teodosia şi copilul el Ion Voevod. Deasupra acestei inscripţiuni, pre lespede, a fost marca Moldovei. Întrega lespede e încadrată cu o împletitură de crengi subţiri. Deasupra acestei încadrări încă se află un mic cornice cu un scut în mijloc, iar peste acest cornice este numai un rând de ornamente până la brâele de marmor. 

17. - Inscripția votivă

Noi trebuie să admitem că Turcii s-au folosit de aceste decoraţiuni şi apoi ei la rândul lor au influenţat asupra Moldovenilor.
Dacă contemplăm toate aceste ornamente, putem afirma că atât în Orient cât şi în Occident există foarte puţine monumente architectonice, care să cuprindă o plinitudine atât de bogată de motive ornamentale ca biserica Trei Ierarchi.

17b. - Vazele de flori

18. - Turnurile Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași

Şi când citeşti cărţi de artă, unde se fac elogiuri direcțiunei artistice pe terenul ornamental şi simțămintelor frumoase de care au fost predomnite generaţiunile trecute, cu mândrie naţională privesc ornamentele ţărilor românești, cari în multe privinţe le sunt superioare!

19. - Detaliul ornamentelor exterioare - după releveul prof. Emilian



- text de S. Mureșianu, profesor de Istoria artelor şi estetica la Şcoala de Belle Arte din Iaşi.   

- imagini via delcampe.net, okazii.ro

Niciun comentariu: