Ctitorul Bisericii Sf. Spiridon şi al spitalului este cămăraşul Ştefan Bosie care în 1751 începea construirea în centrul orașului de atunci a unei biserici şi înfiinţarea unei bolniţe sau a unei spiridonii (infirmerie) fiind ajutat și de donatori numiți epitropi: A. V. Kogălniceanu, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul. Acest ansamblu a fost organizat ca epitropie (administrație religioasă), iar epitropul era fie domnitorul, fie boieri, negustori sau oameni înstăriţi care finanţau aşezământul.
1. - Biserica Mănăstirii Sf. Spiridon în 1845
Desen de I. Rey in 'Album de douze vues de la ville de Iassys'
2. - Biserica și Spitalul Sf. Spiridon
3. - Sf. Spiridon
4. - Jași - Ospătăria Sf. Spiridon
La deschiderea sa, spitalul avea o capacitate de 30 de paturi iar primul pavilion construit există și astăzi în zona dinspre Facultatea de Medicină și farmacie.
Construcţia pe acest loc s-a datorat icoanei făcătoare de minuni a Sfântului Spiridon, ocrotitorul săracilor şi părintele orfanilor, care pe atunci era expusă într-un paraclis particular pe Uliţa Hagioaiei, astăzi Bulevardul Independenţei.
Prima atestare documentară este la 1 ianuarie 1757 și aparține domnitorului Constantin Cehan Racoviță, a cărui soţie se îmbolnăvise din pricina neglijenţei unui medic de curte italian. Domnitorul legiferează existenţa şi cadrul de organizare a spitalului "de boli acute, în care bolnavii sunt îngrijiți de medici, cu tratamente care aparţin medicinei culte".
În 1763 spitalul avea doi specialişti gerahi (chirurgi) pe Gioan Luchi şi I. Lochman. Faima lor s-a răspândit repede după ce primul a reuşit să salveze de la moarte un turc împuşcat în grumaz. Primul doctor al epitropiei, în înţelesul actual al cuvântului, a fost medicul prusian Iohan Goldzric Herlitz care în 1756 este numit de domnitorul Constantin Racoviță medic al Spitalului Sf. Spiridon din Iaşi.
În 1765, Grigore Ghica hotărăște mărirea capacității spitalului care în 1860 avea 280 paturi și administra 13 instituții spitalicești din toată Moldova. Până la venirea comuniștilor în 1948, mănăstirea şi spitalul Sf. Spiridon aveau în administrare şi stațiunea balneară Slănic Moldova.
Mulți din medicii școliți în străinătate au fost dascăli la Academia Mihăileană și apoi la Facultatea de Medicină înființată la 1 decembrie 1879 când s-au instalat la Sf. Spiridon clinicile facultății. De-a lungul timpului, spitalul din Iași a avut medici de renume, care au făcut istorie: Constantin Parhon, Anibal Teohari și Ernest Juvara. În acest spital s-au înfăptuit premiere naționale remarcabile: primul implant de cristalin, prima colangiografie transparietohepatică, primul drenaj extern percutan, cel mai mare număr de colecistopancreatografii retrograde endoscopice din țară, prima angioplastie percutană, prima gastrostomie endoscopică, a doua colecistectomie laparoscopică din țară, prima ablație laparoscopică a unui chist de ovar, prima cardiomiotomie extramucoasă Heller laparoscopică, primul șunt portocav transjugular percutan, prima sutură laparoscopică a ulcerului perforat și multe altele.
Astăzi Spitalul Universitar Sf. Spiridon are în componența sa 20 de clinici universitare în care își desfășoară activitatea 75 medici primari. Spitalul are 1290 de paturi în care sunt internați anual aproximativ 38.000 bolnavi.
Biserica Sf. Spiridon a fost ridicată inițial după 1751 şi sfinţită la 1758, avându-l ca ctitor pe logofătul de visterie Ştefan Bosie. Fiind afectată de cutremurul din 14 octombrie 1802, biserica a fost demantelată în 1804 şi refăcută în 1805.
5. - Biserica Mănăstirii Sf. Spiridon
Turnul clopotniței a fost construit în 1757 şi conține mai multe etape de evoluţie şi stiluri, cel mai vechi fiind parterul bolţii de intrare din piatră nefasonată. Turnul poartă pe el inscripţia cu anul 1786, aflată pe stema lui Alexandru Mavrocordat al II-lea.
În 1765, Grigore al III-lea Ghica adăuga cişmelele gemene, sub forma unor portaluri oarbe, cu inscripţii în greacă, osmană şi română cu caractere chirilice, care aduceau apa prin olane, din actuala incintă a Grădinii Botanice.
Inscripția aflată pe cele două laturi ale turnului scrisă în limbile slavonă, greacă și arabă.
Turnul şi biserica au fost grav afectate de cutremurul din 1802 şi au fost rezidite. De atunci datează camera clopotelor, de factură clasicistă cu elemente baroce şi care avea iniţial un acoperiş mic cu un glob şi o semilună deasupra pentru a se evita jafurile turcilor. În 1807, semiluna era înlocuită cu ochiul triunghiular, simbol al divinităţii.
Cupola turnului avea la început o formă bulbară după model rus. A fost însă modificată în 1862 sub forma culionului, constructorii fiind influenţaţi de pălăria de papură purtată de Sf. Spiridon în icoanele care îl reprezintă. În limba greacă, Spiridon înseamnă „coşuleţ împletit din nuiele”.
Ceasul parizian fiind adăugat după 1830, conform prevederilor din Regulamentu Organic al Moldovei: „pe turnurile bisăricilor mai înalte a fieştecăruia cvartal se vor aşăza ceasornice, spre arătarea ceasurilor şi a ciferturilor (rate trimestriale la plata dărilor)”.
„Io Gr. Ghica Vv.
Fântâna lui Silvam, scăldătoarea lui Solomon
Pâraiele făcătorului de minuni Spiridon
Izvorăsc sănătate într-a bolnavilor lăcașu
Desfătare, viață tuturor în Iașu
Al triilea Grigorie Alexandru Ghica dăruiește
Și către toți de obștie darul de înmulțește
Însetaților, vedeți, să dobândiți viața apelor.
Întru alu doilea anu alu Domnii Sale; leat: 1765 iulie 20”
Turnul şi biserica au fost grav afectate de cutremurul din 1802 şi au fost rezidite. De atunci datează camera clopotelor, de factură clasicistă cu elemente baroce şi care avea iniţial un acoperiş mic cu un glob şi o semilună deasupra pentru a se evita jafurile turcilor. În 1807, semiluna era înlocuită cu ochiul triunghiular, simbol al divinităţii.
Cupola turnului avea la început o formă bulbară după model rus. A fost însă modificată în 1862 sub forma culionului, constructorii fiind influenţaţi de pălăria de papură purtată de Sf. Spiridon în icoanele care îl reprezintă. În limba greacă, Spiridon înseamnă „coşuleţ împletit din nuiele”.
Ceasul parizian fiind adăugat după 1830, conform prevederilor din Regulamentu Organic al Moldovei: „pe turnurile bisăricilor mai înalte a fieştecăruia cvartal se vor aşăza ceasornice, spre arătarea ceasurilor şi a ciferturilor (rate trimestriale la plata dărilor)”.
6. - Clopotnița bisericii Sf. Spiridon de Carol Popp de Szathmari
7. - Clopotnița bisericii Sf. Spiridon în renovare - 2017
În biserica Sf. Spiridon este îngropat trupul lui Grigore Ghica al III-lea ucis de turci în 1777, din cauza opoziţiei sale faţă de cedarea Bucovinei către austrieci în 1775, capul fiindu-i dus la Istanbul. Inscripţia în limba greacă nu vorbeşte decât de o „moarte prematură” dar prezenţa ramurilor de palmier în sculptura pietrei de mormânt indică moartea de martir.
8. - Sf. Spiridon
9. - Jassi - Strada St. Spiridon - Casa Reinicke Chetner
via delcampe.net, ebay.net, curierul-iasi.ro, ziaruldeiasi.ro, iasi.travel, sfantulspiridon.mmb.ro, archaeoheritage.ro, fb.com/iasifotografiivechi, facebook.com/Iasi.Jassy, facebook.com/iasi.vip
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu