Podul de Piatră din Iași a fost construit pe la 1870 pentru traversarea râului Bahlui, fiind inclus pe Lista monumentelor istorice. Alături, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, a fost construit un pod nou de beton care a preluat traficul rutier.
Râul Bahlui are o lungime de 119 km și un bazin hidrografic de 2.007 km², izvorând în județul Botoșani vărsându-se în râul Jijia în apropiere localității Chiperești (Iași). Numele este de origine cumană (turcă) semnificând un „pârâu mocirlos”.
Bahluiul parcurge orașele Hârlău și Iași pe care îl străbate pe o distanță de 14 km, împărțind orașul în două.
De-a lungul parcursului său, în Bahlui se varsă mai multe râuri, principalii săi afluenți fiind Gurguiata, Durușca, Ciric, Bahluieț, Nicolina, Voinești și Valea Locei.
Bahluiul apare pentru prima dată într-un document scris în anul primei atestări documentare a târgului Hîrlău in anul 1384 când Petru I Mușat face o donație ctitoriei mamei sale Margareta când se vorbește și despre morile de apă de pe Bahlui.
Râul Bahlui are o lungime de 119 km și un bazin hidrografic de 2.007 km², izvorând în județul Botoșani vărsându-se în râul Jijia în apropiere localității Chiperești (Iași). Numele este de origine cumană (turcă) semnificând un „pârâu mocirlos”.
Bahluiul parcurge orașele Hârlău și Iași pe care îl străbate pe o distanță de 14 km, împărțind orașul în două.
De-a lungul parcursului său, în Bahlui se varsă mai multe râuri, principalii săi afluenți fiind Gurguiata, Durușca, Ciric, Bahluieț, Nicolina, Voinești și Valea Locei.
Bahluiul apare pentru prima dată într-un document scris în anul primei atestări documentare a târgului Hîrlău in anul 1384 când Petru I Mușat face o donație ctitoriei mamei sale Margareta când se vorbește și despre morile de apă de pe Bahlui.
1. - Podul de Piatra peste râul Bahlui
Planuri de regularizare a cursului Bahluiului au existat încă din 1785, în raportul lui König cand se propunea realizarea unui canal navigabil care va trece prin Iași. Ideea a fost reluată în Regulamentul Organic din 1832 când s-a prevăzut că "Siretul și Prutul trebuie a se curăți și a se face mai îndemânatic pentru plutirea sau pentru a se face canaluri de comunicație, de pildă unirea Siretului cu Prutul prin râul Bahlui, care ar fi de mare folos și pentru comercia capitalei".
În anul 1862, ca urmare a mutării capitalei Principatelor Unite de la Iași la București, omul politic moldovean Mihail Kogălniceanu cerea compensații economice pentru fosta capitală a Moldovei, între care și realizarea canalului navigabil Bahlui-Prut, prin care Iașul să devină "port-franc".
În anul 1844, poetul Vasile Alecsandri a scris poemul "Odă cătră Bahlui", în care descrie râul Bahlui ca fiind plin de glod și lăcaș al broaștelor, iar nasul său se plânge că trebuie să se "cârnească din loc" în apropierea podului peste râu, dar și poetul Mihai Codreanu în sonetul Diana.
Între anii 1911-1913 s-a efectuat o rectificare a albiei Bahluiului în zona municipiului Iași.
Au existat inundații de proporții în anii 1871 și 1932, ultima fiind descrisă în romanul "Turnuri sub apă" al lui Sandu Teleajen.
În anii '60-'70 ai secolului al XX-lea, sub conducerea primarului Ioan Manciuc, s-au efectuat lucrări de regularizare a albiei râului Bahlui, ca urmare a inundațiilor care amenințau municipiul Iași
În anii '80 ai secolului al XX-lea, specialiștii Ministerului Mediului au elaborat un proiect de transformare a Bahluiului în râu navigabil, dar acesta a fost abandonat de conducerea de atunci a țării.
În prezent, există stații de epurare a apelor în orașele Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaiei și Iași.
În anul 1862, ca urmare a mutării capitalei Principatelor Unite de la Iași la București, omul politic moldovean Mihail Kogălniceanu cerea compensații economice pentru fosta capitală a Moldovei, între care și realizarea canalului navigabil Bahlui-Prut, prin care Iașul să devină "port-franc".
În anul 1844, poetul Vasile Alecsandri a scris poemul "Odă cătră Bahlui", în care descrie râul Bahlui ca fiind plin de glod și lăcaș al broaștelor, iar nasul său se plânge că trebuie să se "cârnească din loc" în apropierea podului peste râu, dar și poetul Mihai Codreanu în sonetul Diana.
Între anii 1911-1913 s-a efectuat o rectificare a albiei Bahluiului în zona municipiului Iași.
Au existat inundații de proporții în anii 1871 și 1932, ultima fiind descrisă în romanul "Turnuri sub apă" al lui Sandu Teleajen.
În anii '60-'70 ai secolului al XX-lea, sub conducerea primarului Ioan Manciuc, s-au efectuat lucrări de regularizare a albiei râului Bahlui, ca urmare a inundațiilor care amenințau municipiul Iași
În anii '80 ai secolului al XX-lea, specialiștii Ministerului Mediului au elaborat un proiect de transformare a Bahluiului în râu navigabil, dar acesta a fost abandonat de conducerea de atunci a țării.
În prezent, există stații de epurare a apelor în orașele Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaiei și Iași.
via wikipedia.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu