Armata română în primul război mondial

Continuăm episoadele dedicate Primului război mondial și în special armatei române.

1 - Soldați români

2 - Soldați români lansand un balon meteorologic 

3 -  Post de comanda 1917

4 -  Soldat român vorbind la telefon

5 -  Cicliști lângă Odorheiu Secuiesc 1916

6 -  Soldați români

 7 - Soldați români

 8 - Curățare arme

9 - Post telefonic 

 11 - Soldați romani servind rația de mâncare

 11 - Soldați romani lucrând cu un generator lângă un fort

12 -  Cavalerie lângă Ditrau - Harghita - 1916

13 -  Cuptoare mobile lângă Castelul Bran

14 -  Generator al armatei romane

15 -  Bucătarii pregătesc un tort

16 - Rația de mâncare 

17 - Soldați romani lângă bucătăriile mobile 

18 - Soldați români spălând haine lângă Verdea - Focsani 1917 

 19 - Soldați români

20 -  Soldați romani transportând mâncare

21 -  Soldați romani transportând bucătăriile mobile - Casin 1917

22 - Soldați romani spălând rufe 

 23 - Soldați români

24 -  Soldați romani dansând hora

25 -  Soldați romani dansând hora

26 -  Soldați romani dansând hora

27 -  Soldați români

28 -  Echipa de fotbal formata din soldați romani

 29 - Soldați români

30 - Frizerie mecanică

31 - Soldat dansând cu un urs

via iwm

Podul de Piatră din Iași

Podul de Piatră din Iași a fost construit pe la 1870 pentru traversarea râului Bahlui, fiind inclus pe Lista monumentelor istorice. Alături, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, a fost construit un pod nou de beton care a preluat traficul rutier.

Râul Bahlui are o lungime de 119 km și un bazin hidrografic de 2.007 km², izvorând în județul Botoșani vărsându-se în râul Jijia în apropiere localității Chiperești (Iași). Numele este de origine cumană (turcă) semnificând un „pârâu mocirlos”.

Bahluiul parcurge orașele Hârlău și Iași pe care îl străbate pe o distanță de 14 km, împărțind orașul în două. 
De-a lungul parcursului său, în Bahlui se varsă mai multe râuri, principalii săi afluenți fiind Gurguiata, Durușca, Ciric, Bahluieț, Nicolina, Voinești și Valea Locei. 

Bahluiul apare pentru prima dată într-un document scris în anul primei atestări documentare a târgului Hîrlău in anul 1384 când Petru I Mușat face o donație ctitoriei mamei sale Margareta când se vorbește și despre morile de apă de pe Bahlui.

1. - Podul de Piatra peste râul Bahlui

Planuri de regularizare a cursului Bahluiului au existat încă din 1785, în raportul lui König cand se propunea realizarea unui canal navigabil care va trece prin Iași. Ideea a fost reluată în Regulamentul Organic din 1832 când s-a prevăzut că "Siretul și Prutul trebuie a se curăți și a se face mai îndemânatic pentru plutirea sau pentru a se face canaluri de comunicație, de pildă unirea Siretului cu Prutul prin râul Bahlui, care ar fi de mare folos și pentru comercia capitalei".

În anul 1862, ca urmare a mutării capitalei Principatelor Unite de la Iași la București, omul politic moldovean Mihail Kogălniceanu cerea compensații economice pentru fosta capitală a Moldovei, între care și realizarea canalului navigabil Bahlui-Prut, prin care Iașul să devină "port-franc".

În anul 1844, poetul Vasile Alecsandri a scris poemul "Odă cătră Bahlui", în care descrie râul Bahlui ca fiind plin de glod și lăcaș al broaștelor, iar nasul său se plânge că trebuie să se "cârnească din loc" în apropierea podului peste râu, dar și poetul Mihai Codreanu în sonetul Diana.

Între anii 1911-1913 s-a efectuat o rectificare a albiei Bahluiului în zona municipiului Iași.
Au existat inundații de proporții în anii 1871 și 1932, ultima fiind descrisă în romanul "Turnuri sub apă" al lui Sandu Teleajen.
În anii '60-'70 ai secolului al XX-lea, sub conducerea primarului Ioan Manciuc, s-au efectuat lucrări de regularizare a albiei râului Bahlui, ca urmare a inundațiilor care amenințau municipiul Iași 
În anii '80 ai secolului al XX-lea, specialiștii Ministerului Mediului au elaborat un proiect de transformare a Bahluiului în râu navigabil, dar acesta a fost abandonat de conducerea de atunci a țării.
În prezent, există stații de epurare a apelor în orașele Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaiei și Iași.

via wikipedia.com

Iași, capitală de război via TVR

Documentarul 'Iași, capitală de război' via tvriasi

România în Primul Război Mondial - Acum 100 de ani

Se împlinesc 100 de ani de la Bătălia de la Mărăști ce s-a desfășurat între 22 iulie și 1 august 1917, prima din marile bătălii desfășurate pe teritoriul României în timpul campaniei din anul 1917 din Primul Război Mondial.

În august 1916, România primește un ultimatum și decide să se alăture Antantei (Tripla Înțelegere) formată din Franța, Imperiul Britanic și Imperiul Rus. La 27 august 1916, România a declarat război Imperiului Austro-Ungar. La rândul lor, Germania și Turcia declară război României la 28 respectiv 30 august iar pe 31 august, Bulgaria atacă România fără declarație de război, care va fi făcută abia pe 1 septembrie 1916.

După o serie de victorii tactice rapide în Transilvania asupra unor forțe austro-ungare copleșite din punct de vedere numeric, armata română va suferi în toamna anului 1916 o serie de înfrângeri zdrobitoare, ceea ce va forța autoritățile statului să se refugieze în Moldova, permițând inamicului să ocupe două treimi din teritoriul național, inclusiv capitala București.

În iarna lui 1916 și primăvara anului 1917, cu o nouă conducere militară (generalii Prezan, Christescu, Grigorescu, Averescu, Văitoianu etc.) și cu sprijinul substanțial al Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Berthelot, Armata României a fost reorganizată și instruită pe baze moderne adaptate cerințelor războiului.

Campania din vara anului 1917 a fost una de succes, reușindu-se, în faza inițială, înfrângerea trupelor Puterilor Centrale în bătăliile de la Mărăști, Oituz și Mărășești.

România însa se afla într-o situație precară din punct de vedere economic, o statistică din anul 1903 din Vechiul regat arăta că peste 300.000 de familii țărănești nu dețineau deloc pământ.

Pe 6 decembrie 1916, când Bucureștiul a fost ocupat de cavaleria germană, guvernul și curtea regală română s-au retras la Iași. Numai vremea și drumurile proaste au salvat o bună parte a armatei române de la încercuire sau distrugere, totuși, peste 150.000 de soldați români fuseseră capturați.

Pierderile armatei române au fost estimate la 300 – 400.000 de soldați, morți, răniți, dispăruți sau prizonieri iar pierderile cumulate ale germanilor, austriecilor, bulgarilor și otomanilor au fost estimate la aproximativ 60.000 de oameni.

România a fost lăsată complet izolată și încercuită de forțele ostile, neavând altă opțiune decât să iasă din război și să accepte condițiile umilitoare ale Păcii de la București din 7 mai 1918.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării din Basarabia a proclamat unirea cu România cu o majoritate a voturilor. Pe 14 octombrie, reprezentanții populației din Bucovina au votat pentru unirea cu Țara (unirea realizându-se pe 15 noiembrie), iar pe 1 decembrie același an și reprezentanții românilor și sașilor din Transilvania au adoptat proclamația de la Alba Iulia de unire cu Regatul Român.

 1. -  Paradă militară în Iași pe bd. Ștefan cel Mare, în fața Mitropoliei

 2. - Palatul Roznovanu azi Primăria Iași - atunci sediul Misiunii Medicale Americane

Armata română 1916-1917

 3. - Ofițeri români

4. - Tranșee

5. -  Tranșee în Verdea (Vrancea) ,1917

 6. - Pasul înspre Ditrău (Harghita) in 1916

7. - Armata

8. -  Prizonieri români lângă râul Siret 1916

9. - Armata

11. - Armata

12. - Tranșee

13. - Armata

14. - Armata

15. - Armata

 16. - Soldat cu masca de gaz Pralea (Bacau) 1917

17. - Armata

18. -  Bârlad 1916

19. - Armata

20. - Armata

 21. - Verificare acte

22. - Turn de supraveghere

Familia Regală 

 23. - Regele Ferdinand I cu Generalul Ramniceanu și Generalul Mavrocordat, Buzău 1916

24. - Regina Maria la un oficiu al Crucii Roșii

 25. - Regele Ferdiand I si regina Maria decorând soldații

 26. - Regina Maria si generalul Henri Berthelot

27. - Regele Ferdinand I si Regina Maria - Iași, 10 Martie 1917

 28. - Regele Ferdinand și Regina Maria

29. - Prințul Carol la sediul Diviziei a 8-a - Piatra Neamț, 1916

 30. - Regele Ferdinand I și printul Carol

31. - Regina Maria

32. - Parada

33. - Familia regala prezenta la ceremonia de jurământ în Iași 1917

Inamicii  - Armata germană, austro-ungară, bulgară și turcă

 34. - Soldat german în Pasul Turnul Rosu - Valea Oltului

35. - Soldați germani în gara Piatra Neamț

36. -  Trupele germane

37. - Germani lângă Siret in 1917

38. - Trupele germane cautând prin resturile lăsate de armata romana retrasa din Bucuresti - 4 decembrie 1916

39. -  Soldăți germani lângă o casa țărănească

40. -  Infanteria germana

41. - Trupe germane si bulgare trecând Dunărea 23 Noiembrie 1916

42. - Soldat german în Caineni - Valcea

43. -  Cavaleria bulgara

 44. - Germani la podul Cernavodă Noiembrie 1916

 45. - Soldăți germani cumpărând legume in București

46. -  Turci, germani si austro-ungari in București

47. -  Germani in București 1916

48. - Trupele germane în București în fata Palatului Postei (Muzeul de Istorie)
 - Decembrie 1916

Distrugeri

49. -  Imobil din Mărășești - Probabil Primăria 

50. - Casa distrusa

51. -  Biserica distrusa lângă Buzău

 
52. - Biserica distrusa

53. -  Locomotive distruse in 1917 - Galați

54. - Casa distrusa

55. -  Ingineri germani reconstruind o cale ferata distrusa de romani la retragere - 1916 (Piatza ? Probabil Piatra Neamț)

56. -  Podul Carol I peste Dunăre la Cernavodă - Noiembrie 1916

57. -  Podul peste Siret demolat de romani la retragere - 1916

58. - Casa distrusa

59. - Casa distrusa

60. - Clopote de la bisericile românești mutate de armata germana si
austro-ungara cu scopul de a fi topite - august 1917

61. - Casa distrusa

62. - Depozite de petrol distruse in portul din Constanta - Noiembrie 1916

63. -  Depozite de petrol distruse in portul din Constanta - Noiembrie 1916

 64. - Galați 1917

65. - Moschee - probabil Constanta

 66. - Clădiri distruse lângă Predeal - 1916

67. - Armata germana 

68. - Casa distrusa

69. - Casa distrusa

70. - Casa distrusa

71. - Casa distrusa

72. - Armata germana - 1916

Prizonieri

 

73. - Prizonieri de război cântărind rația de pâine

74. - Prizonieri de război

Poporul român în timpul războiului

75. -Refugiati

76. -  Râmnicu Vâlcea 1916

77. - Grup de refugiați

78. - Grup de refugiați

79. - Romi care ajuta la muncile pământului Câineni - Vâlcea

80. - Muncile pământului

81. -  Țărani români

82. - Rația zilnica

83. - Țărani români

84. - Țărani români

85. - Familie de romi

86. - Grup de copii refugiați

 87. - Munca câmpului lângă Câineni - Vâlcea

88. -  Munca câmpului lângă Câineni - Vâlcea

89. -  Munca câmpului lângă Câineni - Vâlcea

90. - Soldati

91. - Țărani români

92. -  Armata oferind hrana

93. - Țărani români

94. - Țărani români

95. - Țărani români

96. - Trupele bulgare mărșăluind printr-un sat

97. - Țărani români

98. - Armata în fata Mitropoliei - Bd. Ștefan cel Mare - Iași

Tranșee și fortificații

99. - Tranșee

100. - Tranșee

101. - Tranșee

102. - Tranșee

103. - Tranșee

104. - Tranșee

 105. - Regimentul 24 Infanteria - Onesti 1917

106. - Tranșee Pralea - Bacău 1917

Moartea

107. -  Mormântul Ecaterinei Teodoroiu (1894-1917) erou național

 - Fitionești - Vrancea (Punctul Glodu ?)

108. - Cimitir

109. - Soldați răpuși pe câmpul de lupta

110. - Amenajarea unui cimitir

111. - Căruțe ambulanta Cornesti (? Comănești - Bacău) 1917

112. -  Resturi lăsate în urma de retragerea trupelor romane lângă Bucuresti - 4 decembrie 1916

113. - Militari

114. - Executarea unui prizonier

115. - Militari

116. - Militari

117. - Crucea roșie

118. - Crucea roșie

Arme

119. - Soldat

120. - Arme

121. -  Armata austro-ungara armament Skoda 305 mm

122. -  Armata germana  21 cm Mörser lângă Predeal

123. -  Armament

124. -  Onești, 1917

125. - Bârlad, 1916

126. -  Artileria romanească

127. -  Trupele românești lângă vagoane cu arme blindate

128. -  Trupele românești care lansează un balon 

129. -  Trupele românești care elimină balastul de la un balon

130. -  Tun de 120mm la Cașin, Bacău 1917

 131. -  Tun de 21 cm Mörser lângă râul  Siret 1917

132. -  Un avion Farman din Onești, 1917

133. - Mașina blindata Lanchester (probabil a Locotenentului Ingale)

 134. - Tun românesc de 75 mm 

135. -  Armament

136. -  Armament la baza românească

137. - Un biplan românesc echipat cu o mitralieră care urmează să fie pornită

138. -  Armament german de 21 cm Mörser 16

 139. - Balon

140. - Avion

141. -  Bran, Brașov

142. -  Vapor romanesc

143. - Armata austro-ungare tun de 30,5 cm Skoda

144. -  Un avion românesc cu două motoare

145. -  Armament

146. -  Mașini blindate Buzău, 1916

147. -  Armata austro-ungara folosind o Skoda 305 mm Model 1911

 148. - Armata germana  21 cm Mörser lângă Sibiu

149. -  Printul Carol, viitorul rege Carol al II-lea al României cu o mitraliera Chauchat

150. - Armament francez St. Étienne Mle 1907 - Grozesti, 1916

 151. Craiova, 1916

152. -  Armament

153. -  Chilia Veche, 1917

154. -  Chilia Veche, 1917

155. -  Marinarii români 

156. -  Artileria română

157. -  Artilerie română

 158. - Soldați romani si o mitraliera Vickers

159. -  Trupele românești care încarcă sârmă ghimpată Varnita - Arad, 1917

160. -  Extragere petrol - probabil Ploiești

161. -  Germani folosind un tun 75 mm de origine franceza 

via IWM, wikipedia.org