Biserica Bărboi a fost construită pe locul unei biserici ridicată de vornicul Ioan Ursu Bărboi din neamul Sturdzeştilor în perioada 1613-1615. În anii 1841-1844, marele logofăt Dimitrie Sturdza o reconstruiește după planurile arh. grec Andrei Caridis ajutat de meșterii Atanasie și Gheorghe.
Biserica a fost transformată în 1669 în mănăstire, urmașii ctitorului închinând-o Mănăstirii Vatopedu din Muntele Athos. În această biserică a fost înmormântat în anul 1842 urmașul lui Ursu Bărboi, fostul domnitor Ioniță Sandu Sturdza (1822-1828), primul domn pământean al Principatului Moldovei de după epoca fanariotă. Tot aici sunt înmormântați și alți membri ai familiei Sturdza, precum și poetul Alecu Russo (1819-1859), autorul volumului Cântarea României.
Biserica a fost transformată în 1669 în mănăstire, urmașii ctitorului închinând-o Mănăstirii Vatopedu din Muntele Athos. În această biserică a fost înmormântat în anul 1842 urmașul lui Ursu Bărboi, fostul domnitor Ioniță Sandu Sturdza (1822-1828), primul domn pământean al Principatului Moldovei de după epoca fanariotă. Tot aici sunt înmormântați și alți membri ai familiei Sturdza, precum și poetul Alecu Russo (1819-1859), autorul volumului Cântarea României.
Fiind transformată în mănăstire în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, Biserica Bărboi a fost înconjurată de ziduri de incintă. Din aceste ziduri se mai păstrau în 1974 doar unele fragmente pe latura nordică și în colțul nord-vestic de la intrare fiind restaurate între anii 1984-1986. Biserica a fost reasfințită la 27 noiembrie 1988 de către patriarhul Teoctist.
Turnul clopotniță a fost construit în anul 1729 de către domnitorul Grigore Ghica al II-lea, în cel de-al treilea an al primei sale domnii în Moldova. Turnul este construit din piatră cioplită, cu boltă din cărămidă cu patru nivele. Primul nivel reprezintă bolta de acces în incinta mănăstirii, nivelurile doi și trei adăpostesc clopotele iar în al patrulea se găsește ceasul.
În clădirea egumeniei a funcționat pentru o perioadă primul „Institut pentru învățătura fetelor” din Moldova, înființat de domnitorul Mihail Sturdza în 1834.
În perioada 1863-1865 la această biserică a slujit ca diacon scriitorul Ion Creangă dupa ce s-a certat cu socrul său de la Biserica 40 de Sfinți din dealul Copou. Lucrând și ca institutor la Școala de la Trei Ierarhi, Creangă s-a mutat în 1864 în casa parohială de la Bărboi, slujind la biserică fără leafă. În 1865 postul de diacon s-a desființat iar Creangă s-a muta la Biserica Sf. Pantelimon din apropiere.
De-a lungul timpului, la Biserica Bărboi au funcționat Institutul de învățătură pentru fete, Liga Culturală, o bibliotecă populară numită "Casa Românească de citire", înfiinţată de Nicolae Iorga, Asociaţia "Frăţia Ortodoxă", filiala Iaşi.
În curtea bisericii, în apropierea zidului vestic, se află un monument de piatră ridicat de Primăria orașului Iași în 1895 în amintirea Bisericii „Sf. Vineri” în mijlocul pieței Halei.
1. Biserica Bărboi în 1900 - Jasi
2. Biserica Bărboi
3. Biserica Bărboi
4. Sfințirea Bisericii Bărboi de patriarhul Teoctist în 1988
5. Biserica Bărboi
6. Biserica Bărboi
7. Biserica Bărboi
8. Turnul Bisericii Bărboi - Jassy
9. Turnul Bisericii Bărboi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu