Cum cobori scările de la Mitropolie și faci dreapta pe str. arh. G. M. Cantacuzino, se află clădirea Băii Turcești, astăzi în lucrări de reabilitare şi unde va funcţiona Centrul Internaţional de Artă Contemporană.
Baia a fost amplasată pe locul fostului Feredeu Turcesc ridicat în 1639 în timpul lui Vasile Lupu.
Încă din 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu cerea dregătorilor din Bistrița să-i trimită zidari buni care să construiască în Iași o baie.
În timpul lui Vasile Lupu, domnitorul Moldovei între 1634 – 1653, este atestată documentar existența a doua feredeie, dintre care unul este Baia Turcească și altul în interiorul Curții Domnești de pe locul Palatului Culturii, baie construită pentru familia domnitorului. Apa necesară era adusă cu ajutorul olanelor de la "cișmeaua lui Butuc" situată la capătul dinspre Păcurari a actualei străzi Fătu, zona Râpei Galbene.
În 1634, pentru ca tinerii moldoveni să poată studia și acasă, nu
doar în academii din străinătate cum era cea din Polonia, domnitorul
Vasile Lupu înființează lângă școala începătoare care funcționa pe în apropierea Bisericii Trei Ierarhi, o unitate de învățământ domnească cu sediul
pe Ulița Ciubotărească. În 1640 era înființat
Colegiul și tipografia de la Trei Ierarhi numit și Academia Vasiliană
unde erau pregătiți tinerii pentru dregătoriile țării, cu predare în
limbile slavonă și latină.
Lângă școală s-a construit și o Baie Publică (Baia Turcească) menită să contribuie cu venituri la întreținerea școlii.
1. - Feredeul în 1845
Clădirea
era în stilul oriental având săli mari pentru saună și spălare, cu bolți
largi și odăi speciale pentru diferite proceduri de îmbăiere ca în orient. Baia avea un personal dedicat, erau așa numiții butucași, cei care tăiau lemnele necesare încălzirii apei, au fost aduși bărbieri dar și teleaci, adică masori.
Baia turcească a fost locul unde se puneau la cale marile afaceri și unde se discuta politica vremii. La acea vreme, construcția Feredeului a schimbat în totalitatea viața
urbei, actuala stradă schimbându-și denumirea din Ulița Cismarilor în
cea a Feredeelor.
În
descrierea Lordului F. Baltimore care a vizitat Iașiul în 1763 se vorbește despre edificii publice, unul din cele mai interesante fiind Baia
de Piatră de formă ovală, cu o despărțire pentru bărbați și o alta
pentru femei.
2. - Baia Turcească și Casa de bilete de la sfârșitul secolului al XIX
via radioiasi
via radioiasi
Cum locuitorii urbei au renunțat, încetul cu încetul, la serviciile Feredeului și veniturile s-au împuținat. În 1863, după venirea lui Cuza, când s-au secularizarea averile bisericilor, baia turceasca a trecut la Primărie. Aceasta nu avea fondurile necesare pentru a menține Feredeul în funcțiune iar în 1894, deoarece Feredeul Turcesc ajunsese în ruină, oficialităţile au decis demolarea acestuia în 1894 și realizarea în 1897 a unei noi băi comunale numită Baia Turcească. Mărturie a rămas o inscripție în grecește și românește ce s-a găsit deasupra ușii
principale, care vorbește de o reparație radicală și care, în partea româneasca conține următoarele: „Acest feredeu s-a tocmit și s-a
înnoit în zilele Măriei ale lui loan Neculai Mavrocordat-Vodă, cu toată
cheltuiala răposatului Ezekiil Egumenul de Trisfetitele și cu
osteneala Feredeișului și haznașului Dinii. Leat 7255 (1747) Iunie".
Baia Turcească a funcționat până în 1999 apoi imobilul a intrat în
paragină fiind redeschis doar cu ocazia evenimentelor de artă
contemporană.
O altă Baie Publică se află puțin mai jos pe strada paralelă Petru Movilă, unde până acum câțiva ani veneau ieșenii pentru masaj, saună, piscină sau duş. Pentru a reduce costurile Primăriei, Baia Publică a fost închisă în 2018.
Peste drum este o clădire părăsită cu un turn interesant.
Peste drum este o clădire părăsită cu un turn interesant.
3. - Baia publică - foto DAN LUCA
4. - Baia publică în dreapta sus, clădirea rotundă
5. - Clădirea cu turn de peste drum
