29 mai 2024

Moara Balaia din zona Podul de Piatra

După turul organizat de Asociația Iași.Travel și susținut de Cuptorul Moldovencei, a apărut întrebarea dacă există mai multe detalii despre Moara Bălaia, din păcate nu am găsit un studiu istoric despre acest obiectiv, dar avem câteva detalii interesante din presa vremii, pe platforma Digiteca Arcanum.
 
În Iași au existat mai multe mori de cereale, cele mai cunoscute fiind: Moara de cereale Nicolina din zona de astăzi a Podului Nicolina, pe vremuri având numele de Moara de abur Em. Haier, pe harta din anul 1972 apare cu numele Moara nr 2 Nicolina, Moara Moldova (Klepper) pe strada Sf. Lazăr și Moara Dacia pe Șoseaua Moara de Foc.
 
- Moara Bălaia se află în zona cuprinsă între Podul de Piatră și Podul de fier CFR (Podul de cale ferată pe ruta Iași - Ungheni), unde astăzi este CENAFER IAȘI (Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară) din Bulevardul Nicolae Iorga nr. 2.
 
1. - Căminul CFR - Moara Bălaia - SRTFC - CENAFER IAȘI
via Google Maps 
 
2. - Căminul CFR - Moara Bălaia - CENAFER IAȘI
via Google Maps

- 1900 - Moara Taxirer

În ziarul Ecoul Moldovei din septembrie 1900 găsim un articol despre Moara lui Naftule Taxirer, de lângă 'podul de fer de pe Bahlui', aici se 'lucrează şi Duminicile, iar sergentul nu denunţa faptul în schimbul sumei de 30 bani'.


- 1909 - Moara Taxier/Taxirer

În ziarul Opinia din februarie 1909 citim despre inundațiile de-a lungul Șoselei Naționale, de la Podul de Piatră de lângă Moara Taxier, unde apa ajunsese la o înălțime de 2-3 metri, inundând ograda morii și un depozit de saci de grâu. Atunci a fost afectată și Fabrica de tricotaje Moldova a d-lui Geller, situată între şoseaua Naţională şi Mahalaua Lipovenimei.


- 1915 - Moara Raiu (Rein ?) deținută de Taxirer și Goldsman

În ziarul Mișcarea din august 1915 găsim știrea că la Tribunalul secția a 3-a se vinde 'imobilul Moara Raiu (Rein ?) a faliților Taxirer și Goldsman'.


- 1916 - Moara Raiu

În ziarul Mișcarea din august 1916 este prezentată o listă cu cei care au donat pentru Ajutorarea familiilor nevoiașe ale celor mobilizați în război, pentru ajutorarea văduvelor și orfanilor celor căzuți în război, aici găsim și Moara Raiu, dar și nume cunoscute din istoria Iașului: Konya, Motăș, Ornstein, Smirnov, Horovitz, Weinstein, Marcovici, Meissner etc..

 
3. - Mişcarea, august 1916

1919 - Moara de porumb Bălaia din șoseaua Naţională - Moara Raiu

Ziarul Opinia din martie 1919 are un anunț despre înființarea Morii Bălaia: Moara Raiu anunţă vechilor săi clienţi că a pus în funcţiune moara ei de porumb cunoscută sub denumire de Moara Bălaia din șoseaua Naţională şi primeşte spre măcinat orice cantitate de porumb şi grâu. Asemenea primeşte valţuri spre rifluit efectuându-le prompt.

 
4. - Opinia, martie 1919

- 1925 - Moara Raiu

Ziarul Dimineața din februarie 1925 relatează faptul că Parchetul general a fost înștiințat că prin înalt decret regal Efraim Goldsman, fost coproprietar al morii Raiu, care a fost condamnat la un an închisoare pentru bancrută, a beneficiat de clemența regală transformându-i pedeapsa la 20.000 lei amendă.

 
5. - Lumea, octombrie 1924

- 1926 - Moara Raiu - Fabrică de cherestea

În ziarul Lumea din februarie 1926 găsim o reclamă la Fabrica de Cherestea Moara Raiu, unde 'se vinde material uscat ca: Stejar, Frasin, Fag, Tei, cu prețuri avantajoase, se primesc butuci la tăiat cu metru cub. Adresa Șoseaua Națională nr. 85 - Iași'.

 
6. - Lumea, februarie 1926

- 1947 - Moara Bălaia - arsă

Lupta Moldovei din februarie 1947 descrie Mahalaua Trei Calici: 'coborând pe lângă pod pe malul Bahluiului, lăsând în stânga Moara Bălaia, arsă și părăsită și ridicând pe calea ferată, pe lângă Podul de fier, ți se arată întreagă, în toată splendoarea sărăciei sale, mahalaua Trei Calici'.


- 1957 -  Grup Social CFR

În Flacăra Iașului din septembrie 1957 aflăm despre planurile Direcției regionale CFR Iași care a dat în exploatare parterul, etajele I și II de la punctul Moara Bălaia și se lucrează la etajele III și IV. Se va construi un grup social pentru elevii școlilor profesionale CFR care vor locui și studia aici.  Clădirea va avea 3 săli de curs, club, bibliotecă, dormitoare, băi, etc. fiind investită suma de 760.000 lei.

7. - Hartă 1955 - Căminul CFR și Moara Bălaia

8. - O imagine amuzantă din anii '60 unde se observă Podul Feroviar de fier și Moara Bălaia - sursa

- 1972 - Școala de ucenici CFR
Pe harta din 1972 aici regăsim Școala de ucenici CFR.

9. - Hartă 1972 - Școala de ucenici CFR

10. - Podul de fier feroviar Iași - Ungheni și Podul de Piatră în anii '70 - sursa

 - 1977 -  Grupul şcolar CFR

De la Ion Mitican aflam că în anul 1977, Grupul şcolar CFR (Grupul Școlar de Calificare și Recalificare C.F.R.) se mutase în clădirea fostei Mori Bălaia, eliberând Clubul CFR de la Râpa Galbenă. 

11. - Hartă 1979

- 2004 - CENAFER Iași

Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară (CENAFER) s-a înfiinţat în anul 2004 şi funcţionează ca 'instituţie publică în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. CENAFER asigură formarea - calificarea, perfecţionarea şi verificarea profesională periodică a personalului care efectuează activităţi specifice desfăşurării transportului feroviar în condiţii de siguranţă a circulaţiei, securitate a transporturilor şi de calitate a serviciilor feroviare'. 

CENAFER desfăşoară activităţile menţionate în Bucureşti, la sediul central, precum şi în subunităţile sale teritoriale din structura organizatorică, care funcţionează în municipiile: Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi, Galaţi, Constanţa. 

Pe 23 aprilie 2021, de Ziua Feroviarilor, s-a înființat Centrul Muzeal al Locomotivelor Iaşi la Clubul Salariaţilor C.F.R. de la Râpa Galbenă.

În curtea CENAFER Iași sunt expuse două locomotive de epocă: 764.392 și 13554 care au fost folosite pentru calea ferată îngustă.

Locomotiva CFR 1-3554 - a fost construită de Wiener Neustadt în anul 1891 cu numărul de fabricație 3554, pentru societatea Máramárosi Sóvasútak unde a primit numărul 1 și numele MÁRAMÁROSSZIGET (Liniile sării Sighet - Șugatag și Sighet Coștiui). În 1919 locomotiva a fost trecută în parcul CFR împreună cu linia de la Sighet și a primit nr. de circulație Maramureș 1 (au mai existat Maramureș 2, 3 și 4, din păcate casate în anii '70). După anul 1950 linia de la Sighet devine CFR și locomotivele sunt mutate la Sibiu, unde primesc numere de circulație formate din nr. de ordine (1, 2, 3, 4) urmate de numărul de fabricație, în cazul nostru 3554. În anul 1973 locomotiva trece în patrimoniul muzeului CFR, iar în aprilie 1984 este adusă de la Sibiu la depoul Brașov, unde a fost restaurată.
Locomotiva CFR 764.392 - de line îngustă adusă de la depoul Galați. În 1962 a fost la Băbeni, la Odobeşti în 1971 și la Galaţi între 1978-2020. Mai multe imagini și informații găsiți aici

În Iași mai avem alte 2 locomotive expuse, Locomotiva 230.098 este în gara Iași Nord pe peronul dintre liniile 0 și 1, a 2-a locomotivă este pe bd. Calea Chișinăului nr. 23, în spatele magazinului Leroy Merlin.

12. - Locomotiva cu aburi 764.392 - CENAFER Iași - sursa
 
13. - Locomotiva cu aburi 13554 - CENAFER Iași - sursa
 
- Podul de fier de cale ferată
În apropierea Podului de Piatră există Podul de fier CFR Iași - Bârnova, un pod construit din profile de oțel îmbinate cu nituri. Pe harta din 1890 podul apare ca fiind parte din proiectul de construcție a liniei ferate Iași - Ungheni, proiect început în anul 1872 și inaugurat la 1 Mai 1874.
Pe linia veche de pe pod se observă textul Krupp 1930, probabil de la numele Uzinelor Krupp.

14. - Podul de fier de cale ferată

15. - Bahluiul văzut de pe podul de fier fier de cale ferată
 
16. - Linia veche - Krupp 1930


- via Digiteca Arcanum IAȘI, Un veac prin Gara Iași - Ion Mitican (1983)

11 ianuarie 2024

Caminul Studentilor la Medicina Iasi

La adresa strada Nicolae Bălcescu nr. 24A, în spatele clădirii Inspectoratului Școlar Județean Iași (nr. 26), înspre Institutul de Medicină Legală, există o clădire (probabil monumentul istoric IS-II-m-B-03724), unde a fost Căminul Studenților în Medicină.

1. - 1920 - Căminul Studenților în Medicină Iași - sursa

2. - Cămin studenți la Medicină din Iași - vedere din anul 1926 - sursa

3. - Fațada imobilului Casa Miclescu

În Revista Monumentul am găsit un articol redactat de dl. Adrian Puişoru despre reabilitarea Casei Miclescu (Centrul de Educare Adulţi şi Centrul de Perfecţionare Cadre Didactice). 

În lucrare avem o descriere: "este o fostă casă boierească a familiei Miclescu, construită în anul 1868, cu regim de înălţime parter şi etaj, funcţionând cu aceeaşi destinaţie până în anul 1949, când a fost naţionalizată şi dată spre folosinţă Ministerului Învăţământului. Clădirea avea ca vecinătăţi căminul şi cantina Liceului Sanitar la Est şi Sud, curtea Inspectoratului Şcolar al judeţului Iaşi la nord, precum şi curtea Institutului de Medicină Legală la vest. Are două accese la nivelul parterului, al doilea fiind cel utilizat şi în prezent de pe latura de Sud-Est, dinspre căminul fostului Liceu sanitar. De asemenea, prin demolarea etajului corpului de grupuri sanitare de pe latura de Nord-Est s-a amenajat o terasă exterioară care permite accesul pietonal direct la etajul clădirii. Accesul auto s-a realizat de pe stradela asfaltată care face legătura cu curtea Inspectoratului Şcolar". 

4. - Căminul Studenților via Google Maps

Clădirea aparține astăzi de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Iaşi și este sediu pentru Centrul de resurse și proiecte educaționale - Corp C.

 
5. - Casa Miclescu - via revista Monumentul
 
6. - Casa Miclescu - via revista Monumentul
 
7. - Interior Casa Miclescu - via revista Monumentul

- Din presa veche

În ziarul Universul, septembrie 1926 Ministerul sănătății și ocrotirii sociale anunță studenții de la Căminul pentru Studenţii în Medicină din Iaşi, str. Muzelor No. 20, că nu se vor putea prezenta la cămin decât pe ziua de 1 Decembrie 1926, data când se va deschide.  

8. - Universul, septembrie 1926
 
Universul din octombrie 1927 anunța redeschiderea Căminului studenţilor în medicină din str Muzelor 20 unde au fost invitaţi miniştrii sănătăţii publice (dl. Inculeț), instrucţiei (dl. Angelescu) şi muncii, se va oficia un parastas în amintirea lui Gheorghe Mârzescu, întemeietorul căminului iar căminul va purta numele de Gheorghe Mârzescu.

9. - Universul octombrie 1927

- În 1935 la adresa Strada Muzelor nr. 20 era Institutul Surorilor de Ocrotire

10. - Universul, august 1935

- Casele Miclescu și Milescu din Iași

Casa Miclescu din strada Nicolae Bălcescu mi-a amintit de două clădiri din Iași, prima are același nume Casa Miclescu din spatele UAIC Corp B, la adresa bd. Carol I nr. 22 -  str. Pinului nr. 2, astăzi este sediul Editurii UAIC și Centrul de Învățare al Universității. 

Casa ar fi aparținut familiei de boieri Miclescu, primindu-și numele după satul Miclesti din Vaslui. Gavril Miclescu, a fost unul dintre cei mai de seama dregători de la sfârșitul sec. al XVII-lea și din prima jumătate a celui următor, stâlp al familiei și întemeietor al unei ramuri ai cărei reprezentanți trăiesc și astăzi. În cele peste cinci decenii de activitate publică, lui Gavril i-au fost încredințate de către domnii Moldovei unele dintre cele mai însemnate dregătorii ale țării, el fiind, pe rând, postelnic, mare paharnic, mare vornic și mare logofăt. A fost moștenitor al unui întins domeniu aflat în ținutul Vaslui, extins apoi considerabil prin nenumărate cumpărături și danii, marele logofăt a avut două soții din familiile Dubau și Moreanu, care i-au dăruit nouă copii, cinci băieți și patru fete, prin care Miclestii s-au înrudit cu familiile Costache, Sturdza, Donici și Gane. - sursa

11. - Casa Miclescu - Editura UAIC

A doua casă este Casa Milescu din strada Săulescu nr. 4, are o fațadă asemănătoare Casei Miclescu din strada Nicolae Bălcescu. Aici a funcţionat Laboratorul de chimie medicală al Facultății de Medicină, a fost tipografia UMF și Corpul E al UMF - Centrul de Limbi Moderne și Centrul Cultural I. I. Mironescu

Pe locul acestei case s-ar fi aflat o casă a spătarului Nicolae Milescu, iar clădirea de astăzi ar fi aparținut familiei Mavrocordat. Aici ar fi cântat Frantz Listz împreună cu Barbu Lăutaru.

 
12. - Casa Milescu din strada Săulescu nr. 4
 
13. - Casa Milescu din str. Săulescu nr. 4


- via Revista Monumentul - Reabilitarea casei Miclescu - Adrian Puişoru, Ziarul de Iași, Digiteca Arcanum, BCU Dspace