Pe acoperișul Universității Alexandru Ioan Cuza (UAIC) veghează o serie de statui alegorice.
Palatul Universitar a fost inaugurat în 21 octombrie1897 în prezența Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, însoțit de principele Ferdinand cu principesa Maria, Carol al II-lea, ministrul lucrărilor publice Ion C. Brătianu, ministrul Instrucțiunii Spiru Haret și rectorul Neculai Culianu. La înființare universitatea avea trei facultăți: Drept, Filosofie (Litere) și Teologie. Clădirea Universității este extinsă în 1929 când încep lucrările conduse de arh. I. G. Pompilian și C. Ursescu, recepția fiind în 1933 deși noul corp al Facultății de Drept era parțial terminat. Cutremurul din 1940 îi provoacă Universității o serie de stricăciuni și
dărâmarea statuilor alegorice de pe acoperiș. Probabil au fost reparate,
ele fiind observate în pozele din anii 1970.
Astăzi, doar 4 statui mai există pe clădirea UAIC, 3 în partea de jos
înspre strada Toma Cozma și una pe celălalt colț al clădirii, spre
Campusul Titu Maiorescu.
Nu se știu foarte multe detalii exacte despre autorii statuilor, am să prezint mai jos informațiile găsite pe internet:
- probabil primele lucrări au fost realizate și de Ion Georgescu
(1856-1898), primul sculptor român modern, care în Iași a realizat și
statuia lui Gheorghe Asachi (1890) de pe bd. Ștefan cel Mare, Ștefan Ionescu-Valbudea (1856-1918) a realizat basorelieful cu alegoria Știința de pe fronton dar și medalioanele de pe fațada Universității din Iași, iar Dimitrie Tronescu
(1843-1906), profesor de sculptură la Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi,
ar fi executat busturile Al. I. Cuza, Gr. A. Ghica şi Veniamin Costache
destinate clădirii Universităţii ieşene.
- Figurile alegorice (muzele) montate pe frontispiciul Palatului Universităţii inaugurat în 1897 ar fi fost realizate de Wladimir C. Hegel
(1838 – 1918). Sculptorul francez de origine polonezo-germană a mai
realizat în Iași statuia lui Miron Costin (1888) de lângă Filarmonică și
statuia lui Vasile Alecsandri (1906) din fața Teatrului Național.
- Statuia Femeia Gânditoare este amplasată în extremitatea de jos a clădirii și ar fi opera sculptoriței Zoe Băicoianu (1910-1988).
- Cele două perechi:țăranca - oțelarul și intelectualul - studenta au fost realizate prin 1961 de sculptorii Vladimir Florea (1922-1984), Vasile Condurache (1919-1999) și Eftimie Bîrleanu (Bârleanu) (1916-1986).
1. - Universitatea Veche
2. - Intrările UAIC
3. - UAIC în 1980
1. - Statuia reprezentând o mamă cu un copil este instalată pe extremitatea clădirii dinspre Campusul Titu Maiorescu și a supraviețuit până astăzi.
Probabil este una din cele 4 statui montate inițial pe vechea clădire a Universității inaugurată în 1897 în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta.
4. - În dreapta este statuia dinspre campusul Titu Maiorescu
5. - Statuia dinspre campusul Titu Maiorescu
6. - Statuile de pe acoperișul corpului vechi
7. - Statuile de pe acoperișul corpului vechi
- Intrarea dinspre statuia lui Mihail Kogălniceanu, spre Sala Pașilor Pierduți, era vegheată de două statui feminine ce au fost mutate în Grădina Botanică pentru
a nu fi afectată structura de rezistență, peretele de la intrarea în
clădire având fisuri după cutremurul din 1977.
Probabil, statuile montate pe vechea clădire a Universității reprezentau Justiția și Literatura și ar fi opera sculptorului Wladimir C. Hegel (1838 – 1918).
8. - Intrarea dinspre statuia lui Mihail Kogălniceanu
9. - Statuile de pe intrarea dinspre statuia lui Mihail Kogălniceanu
10. - Statuile de pe acoperișul corpului vechi
10b. - Statuile de pe acoperișul corpului vechi
11. - Intrarea dinspre statuia lui Mihail Kogălniceanu
12. - Intrarea dinspre statuia lui Mihail Kogălniceanu
13. - Intrarea dinspre statuia lui Mihail Kogălniceanu
14. - Universitatea în 1970
15. - Intrareadinspre statuia lui Mihai Kogălniceanu în zilele noastre
- Statuile sculptate în granit dinspre intrarea principală, montate pe cornişa frontispiciului central, reprezentau înfrățirea dintre țăranii agricultori, muncitorii și intelectualii și probabil au fost instalate în preajma Centenarului Universității din 1960.
Se pare că perechea din dreapta a fost realizată în 1961 de sculptorii Vladimir Florea (1922-1984) şi Vasile Condurache (1919-1999), monumentul din piatră cu o înălţime de 4 metri fiind numit Descătuşarea. Eftimie Bîrleanu (Bârleanu) (1916-1986) și Vasile Condurache au realizat grupul statuar montat pe aceeaşi cornişă, în partea stângă. - detalii
Perechile erau grupate în două perechi a câte doi:țăranca - oțelarul și intelectualul - studenta și nu apar în imaginile de la începutul anilor 1960, dar sunt vizibile în video-ul de la Deschiderea anului universitar din anul 1967.
După ce au fost date jos, au fost tăiate bucăți și depozitate în spatele Universității lângă Castelul de Apă până prin anii 2000 când au fost mutate un timp în Grădina Botanică după care au dispărut. Detalii aici.
16. - Intrarea principală
17. - Statuile de la intrarea principală în 1986 - via agerpres
18. - Statuile de la intrarea principală în 1967
19. - Siderurgistul (oțelarul) din Grădina Botanică, parte din perechea de statui din stânga
29. - 1960 ? - Doar o singură statuie deasupra acoperișului din dreapta
30. - Intrarea principală via Google Street View
- Perechea de statui de la următoarea intrare din fața statuii lui Al. Dimitrie Xenopol este existentă și astăzi. Aripa de Sud-Est, cu intrarea la Facultatea de Drept, a fost restaurată în 1959 în vederea Centenarului Universității din 1960.
Statuile ar reprezenta Științele, în stânga este o femeie, în dreapta un bărbat și pot fi observate în video-ul din 1967.