Pe aici se plimba adesea poetul Mihai Eminescu, visător şi nostalgic, avea plăcerea să privească imensa vale prăpăstioasă de-a lungul Bahluiului, zonă 'înecată de şuvoaie şi năpădită de nesfârșitele păduri de rogoz, trestie şi păpuriş, mișunând de păsări, peşti şi felurite gângănii', părea o adevărată deltă în mijlocul căreia se ridica Palatul Nemţesc al Gării.
1. Jasi - Vedere de pe Râpa Galbenă
2. Jassy - Bulevardul Elisabeta Râpa Galbănă
3. Jasi - Râpa Galbenă
4. Jasi - Râpa Galbenă și Gara
Înainte de amenajare, Râpa Galbenă era un loc instabil unde se întâlneau izvoarele care coborau de pe Copou în drumul lor spre Bahlui, iar umiditatea făcea ca alunecările de teren sa fie obișnuite. Din cauza lutului, zona a primit numele de Râpa Galbenă, aici fiind exploatări de argilă pentru construcții sau olărit, argila extrasă aici fiind într-un cartier al olarilor situat aproximativ pe locul actualei Piețe a Unirii.
În 1897, primarul Nicolae Gane demarează construcţia Răpei Galbene, menită să igienizeze locul, să estetizeze malurile lutoase pline de apă şi să creeze o legătură directă, printr-un bulevard modern, între Gară şi zona dealului Copou.
În octombrie 1904 s-a constatat că marele edificiu rezista cu greu presiunii dealului şi apăruseră crăpături. Stabilitatea terenului a fost realizata în 1922 când Regionala C.F.R. Iaşi cerea terenul grădinii părăsite de la picioarele Esplanadei, pentru construirea unui cartier modern, cu şcoală, bibliotecă, sala de conferinţe inaugurându-se în 1925 Căminul Cultural C.F.R. Râpa Galbenă, ce avea să devină un Ateneu al zonei.
În perioada în care începuse amenajarea punctului de trecere între Copou și strada Gării, era la modă ca străzile sa poarte nume princiare. Astfel, autoritățile denumit strada ce venea dinspre Păcurari: "Regina Elisabeta", esplanada a primit numele de "Principesa Maria" iar bulevardului spre gara "Ferdinand".
Pe aripa stângă a esplanadei s-a construit în 1897 hotelul Bejan, construcția ing. Grigore Bejan. Clădirea, cu parter, terasă acoperită, două etaje și mansardă a funcționat până la cutremurul din noiembrie 1940 când, datorită importantelor avarii suferite, a fost demolat. În 1924, Grigore Bejan cedează asociației un teren situat în apropiere pe care aceștia vor construi Căminul Cultural Creștin.
În apropierea acestei zone, la doar câteva sute de metri înspre Păcurari, a fost înființată prima grădină botanică din Iași, realizare a medicului și naturalistului Anastasie Fătu. În 1856 acesta a înființat, pe un teren al cărui proprietar era, o grădină botanică ce a existat timp de 30 de ani.
Pe zidul esplanadei apare stema veche a orașului Iași de prin 1850 reprezentat[ de un turn rotund ce s-ar fi păstrat de pe vremea Legiunii a XIII-a romană (Legio Iassiorum), care s-a instalat pe locul unde se va construi Curtea Domnească, astăzi Palatul Culturii. Turnul era înconjurat de doi delfini care apar pe stema Dobrogei simbolizând ieșirea la Marea Neagră.
Stema orașului s-a schimbat pe la 1930 dar a rămas pe fațadele unor clădiri ieșene: școlile tip Spiru Haret, precum cea de pe strada Lascăr Catargi sau cea din fața Universității de Arte, Teatrul Național.
4. Jasi - Râpa Galbenă și Gara Înainte de amenajare, Râpa Galbenă era un loc instabil unde se întâlneau izvoarele care coborau de pe Copou în drumul lor spre Bahlui, iar umiditatea făcea ca alunecările de teren sa fie obișnuite. Din cauza lutului, zona a primit numele de Râpa Galbenă, aici fiind exploatări de argilă pentru construcții sau olărit, argila extrasă aici fiind într-un cartier al olarilor situat aproximativ pe locul actualei Piețe a Unirii.
În 1897, primarul Nicolae Gane demarează construcţia Răpei Galbene, menită să igienizeze locul, să estetizeze malurile lutoase pline de apă şi să creeze o legătură directă, printr-un bulevard modern, între Gară şi zona dealului Copou.
Au fost efectuate lucrări ample de canalizare, s-a reamenajat zona deschizându-se două străzi noi: Regimentul 13 (astăzi Silvestru) şi Griviţa (acum Străpungerea Silvestru), deversare a izvoarelor subterane în Bahlui.
5. Terasă Râpa Galbenă
6. Râpa Galbenă
7. Râpa Galbenă
În octombrie 1904 s-a constatat că marele edificiu rezista cu greu presiunii dealului şi apăruseră crăpături. Stabilitatea terenului a fost realizata în 1922 când Regionala C.F.R. Iaşi cerea terenul grădinii părăsite de la picioarele Esplanadei, pentru construirea unui cartier modern, cu şcoală, bibliotecă, sala de conferinţe inaugurându-se în 1925 Căminul Cultural C.F.R. Râpa Galbenă, ce avea să devină un Ateneu al zonei.
În perioada în care începuse amenajarea punctului de trecere între Copou și strada Gării, era la modă ca străzile sa poarte nume princiare. Astfel, autoritățile denumit strada ce venea dinspre Păcurari: "Regina Elisabeta", esplanada a primit numele de "Principesa Maria" iar bulevardului spre gara "Ferdinand".
Pe aripa stângă a esplanadei s-a construit în 1897 hotelul Bejan, construcția ing. Grigore Bejan. Clădirea, cu parter, terasă acoperită, două etaje și mansardă a funcționat până la cutremurul din noiembrie 1940 când, datorită importantelor avarii suferite, a fost demolat. În 1924, Grigore Bejan cedează asociației un teren situat în apropiere pe care aceștia vor construi Căminul Cultural Creștin.
8. Râpa Galbenă
9. Râpa Galbenă
10. Râpa Galbenă
11. Râpa Galbenă
12. Râpa Galbenă
13. Râpa Galbenă
14. Râpa Galbenă
15. Râpa Galbenă via okazii.ro
16. Râpa Galbenă și Hotelul Bejan
În apropierea acestei zone, la doar câteva sute de metri înspre Păcurari, a fost înființată prima grădină botanică din Iași, realizare a medicului și naturalistului Anastasie Fătu. În 1856 acesta a înființat, pe un teren al cărui proprietar era, o grădină botanică ce a existat timp de 30 de ani.
Pe zidul esplanadei apare stema veche a orașului Iași de prin 1850 reprezentat[ de un turn rotund ce s-ar fi păstrat de pe vremea Legiunii a XIII-a romană (Legio Iassiorum), care s-a instalat pe locul unde se va construi Curtea Domnească, astăzi Palatul Culturii. Turnul era înconjurat de doi delfini care apar pe stema Dobrogei simbolizând ieșirea la Marea Neagră.
Stema orașului s-a schimbat pe la 1930 dar a rămas pe fațadele unor clădiri ieșene: școlile tip Spiru Haret, precum cea de pe strada Lascăr Catargi sau cea din fața Universității de Arte, Teatrul Național.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu