Pe locul Eplanadei Halei Centrale de astăzi, înspre bulevardul Anastasie Panu, exista Mănăstirea Sfânta Vineri, o biserică ctitorită prin 1594 de marele vornic al Țării de Jos, Nistor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche. Cutremurul din 1803 produce daune importante clădirilor mănăstirii, aceasta fiind abandonată și cimitirul alăturat lăsat în paragină.
Câțiva ani mai târziu, pe la 1820, vistiernicul Petrache Surza înființa un bazar în preajma mănăstirii, piață care va fi numită „Medeanul de la Sfânta Vineri”. Inițial activitatea comercială se întindea pe mai toată Ulița Sfânta Vineri, între Mănăstire și Palatul Domnesc, dar piața se restrânge ocupând numai terenul fostului cimitir.
În 1871, primarul Constantin Cristodulo-Cerchez a decis modernizarea vechii piețe Sfânta Vineri prin mărirea suprafeței și construirea de clădiri moderne care să permită conservarea și vânzarea alimentelor perisabile în condiții igienice. Sunt realizate exproprieri ale terenurilor din jur, inclusiv cimitirul mănăstirii, iar planurile clădirilor sunt realizate de ing. Gustave Eiffel, arhitectul turnului din Paris şi a Statuii Libertăţii. Eiffel a realizat mai multe proiecte pentru județul Iași: Grand Hotel Traian, inaugurat în 1882, fosta Hală Mare a oraşului (1883), mausoleul familiei P. P. Carp de la Ţibăneşti (aproximativ 1885) şi Podul de cale ferate peste râul Prut, realizat în 1876 lângă Ungheni, comandat şi construit sub jurisdicţia Imperiului Rus, care lega provincia de frontieră a Basarabiei cu România.
Elementele metalice ale Halei din Iași au fost realizate în Franța, costurile construcției, executată sub conducerea arh. Niciman, fiind suportate de guvern. Lucrările au fost finalizate în 1873, primar fiind Nicolae Gane, inaugurarea festivă având loc pe 30 martie 1873.
Construcția, realizată pe o structură metalică și cu acoperiș de tablă, era destinată comercializării alimentelor perisabile (carne, brânzeturi, fructe ) având la subsol spații de depozitare și instalații frigorifice.
Hala de Pește a fost construită mai târziu în stânga Halei Eiffel și a fost realizată din fierăria rămasă la construcția Abatorului din Tătărași. În partea de vest a acestor construcții s-au amenajat spații deschise destinate comercializării cerealelor și legumelor și staționării carelor și căruțelor.
Acoperișul Halei mari s-a prăbușit parțial într-o iarnă în anii ’60, ca urmare a zăpezii depuse în urma unor ninsori abundente, ulterior luându-se decizia ca întreaga structură să fie complet demolată.
În 1977 s-a deschis Hala Centrala construita pe fundaţiile vechii hale fiind apoi reabilitată în anul 2000, devenind Hala Centrală Shopping Center.
Hala de pește a continuat să fie folosită până în 1988, când a fost demolată ca urmare a planului de sistematizare a zonei, pe locul ei construindu-se clădirea Finanțelor Publice - ANAF.
Un fragment din structura metalică a Halei de zid și fier este expus în parcul de lângă Facultatea de Construcții de pe bd. Dimitrie Mangeron nr. 1.
În 2012 s-a inaugurat Pasajul pietonal subteran din zona Halei Centrale, în timpul lucrărilor descoperindu-se urmele unor clădiri din sec. 17-18 realizate din piatră cu ziduri groase de aproape un metru şi înalte de circa patru metri care s-ar fi aflat la intersecţia uliţei Sfânta Vineri cu uliţa Cizmăriei.
În subteran astăzi este amenajata o piaţă agroalimentară.
Câțiva ani mai târziu, pe la 1820, vistiernicul Petrache Surza înființa un bazar în preajma mănăstirii, piață care va fi numită „Medeanul de la Sfânta Vineri”. Inițial activitatea comercială se întindea pe mai toată Ulița Sfânta Vineri, între Mănăstire și Palatul Domnesc, dar piața se restrânge ocupând numai terenul fostului cimitir.
În 1871, primarul Constantin Cristodulo-Cerchez a decis modernizarea vechii piețe Sfânta Vineri prin mărirea suprafeței și construirea de clădiri moderne care să permită conservarea și vânzarea alimentelor perisabile în condiții igienice. Sunt realizate exproprieri ale terenurilor din jur, inclusiv cimitirul mănăstirii, iar planurile clădirilor sunt realizate de ing. Gustave Eiffel, arhitectul turnului din Paris şi a Statuii Libertăţii. Eiffel a realizat mai multe proiecte pentru județul Iași: Grand Hotel Traian, inaugurat în 1882, fosta Hală Mare a oraşului (1883), mausoleul familiei P. P. Carp de la Ţibăneşti (aproximativ 1885) şi Podul de cale ferate peste râul Prut, realizat în 1876 lângă Ungheni, comandat şi construit sub jurisdicţia Imperiului Rus, care lega provincia de frontieră a Basarabiei cu România.
Elementele metalice ale Halei din Iași au fost realizate în Franța, costurile construcției, executată sub conducerea arh. Niciman, fiind suportate de guvern. Lucrările au fost finalizate în 1873, primar fiind Nicolae Gane, inaugurarea festivă având loc pe 30 martie 1873.
Construcția, realizată pe o structură metalică și cu acoperiș de tablă, era destinată comercializării alimentelor perisabile (carne, brânzeturi, fructe ) având la subsol spații de depozitare și instalații frigorifice.
Hala de Pește a fost construită mai târziu în stânga Halei Eiffel și a fost realizată din fierăria rămasă la construcția Abatorului din Tătărași. În partea de vest a acestor construcții s-au amenajat spații deschise destinate comercializării cerealelor și legumelor și staționării carelor și căruțelor.
Acoperișul Halei mari s-a prăbușit parțial într-o iarnă în anii ’60, ca urmare a zăpezii depuse în urma unor ninsori abundente, ulterior luându-se decizia ca întreaga structură să fie complet demolată.
În 1977 s-a deschis Hala Centrala construita pe fundaţiile vechii hale fiind apoi reabilitată în anul 2000, devenind Hala Centrală Shopping Center.
Hala de pește a continuat să fie folosită până în 1988, când a fost demolată ca urmare a planului de sistematizare a zonei, pe locul ei construindu-se clădirea Finanțelor Publice - ANAF.
Un fragment din structura metalică a Halei de zid și fier este expus în parcul de lângă Facultatea de Construcții de pe bd. Dimitrie Mangeron nr. 1.
În 2012 s-a inaugurat Pasajul pietonal subteran din zona Halei Centrale, în timpul lucrărilor descoperindu-se urmele unor clădiri din sec. 17-18 realizate din piatră cu ziduri groase de aproape un metru şi înalte de circa patru metri care s-ar fi aflat la intersecţia uliţei Sfânta Vineri cu uliţa Cizmăriei.
În subteran astăzi este amenajata o piaţă agroalimentară.
1. Piața Halei
2. Piața Halei
3. Hala Iași
5. Hala Iași
6. Hala Iași anii '90 via Orasul Iasi
7. Fragment din structura Halei în parcul de lângă Facultatea de Construcții
8. - Zi de târg în Iașul interbelic (1944)
Alte imagini cu Hala din Iași găsiți aici.
Mai multe pe wikipedia.org
via delcampe.net, okazii.ro, ebay.com, utile.
Un comentariu:
Dar ce sa le pese comunistilor de monumentele orasului, precum hala proiectata de Gustave Eiffel cu elemente executate in Franta? A venit ciuma rosie cu dictatorii ei analfabeti, si a inceput schilodirea orasului...
In locul elegantei hale de zid si fier a lui Eiffel, avem o placinta arhitecturala comunista, care va deveni cladire de birouri. Vai de bietul Iasi...
Dupa
Trimiteți un comentariu