1. - Casa memorială via wikipedia
Otilia Cazimir, născută Alexandrina Gavrilescu (n.1894, jud. Neamț - d. 1967, Iași) a fost scriitoare, poetă, traducătoare și publicistă, este supranumită poeta sufletelor simple.
Clădirea, în care în 1972 a fost amenajată casa memorială „Otilia Cazimir”, a fost construită în anul 1858. În anul 1898, familia scriitoarei cumpără casa prin licitație iar aici a locuit poeta de la vârsta de patru ani și până la sfârșitul vieții. A fost vizitată de alți mari scriitori români: George Topîrceanu, Mihai Codreanu, Petre Comărnescu, George Lesnea, Nicolae Labiș, Florin Mihai Petrescu, Ion Istrati, Ana Maslea etc.
Expoziția de bază din muzeu s-a organizat în cele două camere în care poeta își primea musafirii și unde lucra până noaptea târziu. Sunt expuse trei sute de obiecte personale și manuscrise, fotografii inedite, cărți cu autograf și tablouri.
Numele real al poetei este Alexandra Gavrilescu, Otilia Cazimir fiind pseudonim căpătat în timpul colaborării literare cu Mihail Sadoveanu și Garabet Ibrăileanu.
Clădirea, în care în 1972 a fost amenajată casa memorială „Otilia Cazimir”, a fost construită în anul 1858. În anul 1898, familia scriitoarei cumpără casa prin licitație iar aici a locuit poeta de la vârsta de patru ani și până la sfârșitul vieții. A fost vizitată de alți mari scriitori români: George Topîrceanu, Mihai Codreanu, Petre Comărnescu, George Lesnea, Nicolae Labiș, Florin Mihai Petrescu, Ion Istrati, Ana Maslea etc.
Expoziția de bază din muzeu s-a organizat în cele două camere în care poeta își primea musafirii și unde lucra până noaptea târziu. Sunt expuse trei sute de obiecte personale și manuscrise, fotografii inedite, cărți cu autograf și tablouri.
Numele real al poetei este Alexandra Gavrilescu, Otilia Cazimir fiind pseudonim căpătat în timpul colaborării literare cu Mihail Sadoveanu și Garabet Ibrăileanu.
Ca scriitoare, Otilia Cazimir a debutat cu poezia Noaptea în anul 1912 în revista Viața românească, iar debutul în proză a avut loc în anul 1919 în publicația Însemnări ieșene. Cel dintâi volum de poezii, Lumini și umbre, i-a fost publicat în anul 1923, la Editura Viața Românească, urmează volumul de versuri Fluturi de noapte în 1927, carte premiată de Academia Română și de comitetul "Femina Vie- Heureuse" de la Paris.
A colaborat cu publicații literare: Însemnări ieșene, Adevărul literar și artistic, Lumea-bazar săptămânal, Bilete de papagal, Iașul nou, Iașul literar, Orizont, Gazeta literară, Cronica etc.
Între anii 1937 - 1947 a fost inspector al teatrelor din Moldova, a tradus din literatura franceză (Guy de Maupassant) iar din anul 1946 devine colaboratoare permanentă a Editurii Cartea Rusă, unde stilizează traduceri din literatura sovietică (Gorki, Kuprin, Cehov, Fedin, Gaidar).
Printre cele mai cunoscute poezii se numără Baba Iarna intră-n sat, De Pe-o "Bună Dimineața", Ghiocelul, Cântecul pițigoiului.
A avut o strânsă colaborare precum și o poveste de dragoste cu George Topârceanu.
În 1994, la centenarul nașterii scriitoarei, s-a dat numele străzii pe care se află casa memorială, Otilia Cazimir, fiind ridicat şi un bust al poetei în curtea casei plină de liliac, flori pe care poeta le îndrăgea în mod deosebit.
Program de vizitare: Marţi - Duminică 10:00-17:00, Luni închis.
În apropierea acestui muzeu, se află Biserica Zlataust, monument ce a dat numele uliței din apropiere, de care se leagă şi scrierile lui Ionel Teodoreanu. Amintirile acestei mahalale au fost evocate de cunoscutul scriitor ieşean în romanele Fata din Zlataust, Uliţa copilăriei şi Casa bunicilor. Din păcate, Casa Teodorenilor, a bunicilor, care se învecina cu gardul Bisericii Zlataust, a fost demolată în anul 2010, fiind conservate doar anexele, aflate acum în proprietate privată.
via wikipedia.ro, ziaruldeiasi.ro
În apropierea acestui muzeu, se află Biserica Zlataust, monument ce a dat numele uliței din apropiere, de care se leagă şi scrierile lui Ionel Teodoreanu. Amintirile acestei mahalale au fost evocate de cunoscutul scriitor ieşean în romanele Fata din Zlataust, Uliţa copilăriei şi Casa bunicilor. Din păcate, Casa Teodorenilor, a bunicilor, care se învecina cu gardul Bisericii Zlataust, a fost demolată în anul 2010, fiind conservate doar anexele, aflate acum în proprietate privată.
via wikipedia.ro, ziaruldeiasi.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu