Astăzi, așezământul ecleziastic de la Golia se prezintă ca o fortăreață tipic medievală, biserica reprezintând o îmbinare de stiluri, îndeosebi baroc și bizantin.
La început, aici a fost o biserică de lemn apoi una de piatră construită pe la 1550 de logofătul Ioan Golia (Golăe) care sfârșește tragic fiind decapitat de Iancu Sasu Vodă, fiul lui Petru Rareș.
În 1606 biserica este închinată mănăstirii Vatoped din muntele Athos care o duce la ruină.
În 1650, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) începe reconstruirea bisericii folosind o echipă de meșteri italieni veniți din Polonia. Lucrările sunt terminate în 1660 de fiul său Ștefăniță Lupu Vodă (1659-1661).
În timpul lui Duca-Vodă (1668-1672) se ridică turnurile rotunde de la colțurile incintei, ele adăugându-se turnului de la intrare, mai vechi.
Pradă incendiilor din 1687, 1732, 1822 și afectată de un cutremur în 1738, mănăstirii i s-au făcut numeroase reparații.
În anul 1687, mănăstirea era incendiată de oștile polone conduse de Ian Sobieski iar în 1711, Golia este vizitată de țarul Petru I al Rusiei, care apreciază frumusețea așezământului construit în "trei feluri de meșteșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc (rusesc)".
Aici are loc, în 1842, slujba de înmormântare a primului domn pământean, după domnitorii fanarioți, Ioan Sandu Sturdza care este înmormântat la Biserica Bărboi din vecinătatea Mănăstirii Golia.
8. - Biserica Golia
11. - Biserica Golia
12. - Biserica Golia
14. - Biserica Golia
15. - Biserica Golia
La 1870, incinta Golei găzduia o cazarmă pentru ca apoi, în 1911, să se facă modificări pentru a se aduce aici depozitele Arhivelor Statului.
În pronaos au fost pictați între 1838-1840 ctitorii bisericii: în partea de sud, Vasile Lupu cu chivotul noii biserici, Ecaterina Doamna, copiii lor Ștefăniță și Ruxandra, plus egumenul Gherasim, sub care se reușise restaurarea din secolul XVIII și în partea de nord, Ieremia Movilă cu chivotul unei clădiri în mână, Ioan Golăe (Golia) cu un chivot de biserică (ce nu poate fi al bisericii din secolul XVI), soția lui Ana, fiul lor Mihail şi egumenul Grigorie Irinopoleos, care ceruse reînnoirea picturii în 1838.
Turlele au fost la început în număr de 3, dar în timpul construcției s-au mai adăugat încă patru, ajungându-se la 7, model unicat, care poartă amprenta bisericilor moscovite.
Inițial biserică de mir, Golia devenea așezământ monastic și intra sub control grecesc până la secularizarea din 1863. În perioada 1947-1992 a fost biserică parohială, pentru ca din 1992 să devină mănăstire misionară.
În toamna anului 1992 era instalată la Golia o tipografie nouă, procurată din Elveția cu sprijinul unor organizaţii creştine occidentale. Editura Mitropoliei şi-a mutat apoi sediul aici, într-o clădire nouă, construită în anul 1997. În primăvara anului 1998 şi-a început activitatea postul de radio Trinitas devenind astfel un important centru de spiritualitate şi cultură ortodoxă.
Din mobilierul inițial se mai păstrează: tronurile domnești, un policandru (candelabru) cu însemnele lui Vasile Lupu, patru sfeșnice comandate în Danemarca dar și o frumoasă catapeasmă ce datează din 1838.
Turnul clopotniță ar data din vremea lui Ieremia Movilă. Pe la 1650 Paul de Alep spunea că turnul "nu are pereche în toate aceste țări prin înălțime, lărgime și măreție". În 1855, prin voința egumenului Meletie, arhitectul Brandel înalță turnul-clopotniţă cu 20 m însă asta duce la fisurarea turnului.
În 1899 se pune problema dărâmării lui însă la intervenția regelui Carol I, arhitectul Nicolae Gabrielescu îl readuce în 1900 la dimensiunea originară. Cu acea ocazie, se construia și scara în spirală, cu 83 de trepte.
Turnul mănăstirii a servit drept închisoare ocazională pe la 1705 apoi ca loc de adăpost în timpul ciumei din 1819 dar și în vremea asediului intreprins în 1821 de trupele lui Alexandru Ipsilanti.
În 1859 se înființează aici un post de pompieri în turnul Goliei care prelua sarcina de a supraveghea orașul de la cei clopotarii din turnul bisericii Trei Ierarhi.
Astăzi, pentru a vizita turnul, se urca 120 de trepte unde puteți vizita camera clopotelor și terasa superioară de unde se poate contempla "orașul celor șapte coline".
La început, aici a fost o biserică de lemn apoi una de piatră construită pe la 1550 de logofătul Ioan Golia (Golăe) care sfârșește tragic fiind decapitat de Iancu Sasu Vodă, fiul lui Petru Rareș.
În 1606 biserica este închinată mănăstirii Vatoped din muntele Athos care o duce la ruină.
1. - Mănăstirea Golia in sec. XIX via fototecaortodoxiei
2. - Mănăstirea Golia
În 1650, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) începe reconstruirea bisericii folosind o echipă de meșteri italieni veniți din Polonia. Lucrările sunt terminate în 1660 de fiul său Ștefăniță Lupu Vodă (1659-1661).
În timpul lui Duca-Vodă (1668-1672) se ridică turnurile rotunde de la colțurile incintei, ele adăugându-se turnului de la intrare, mai vechi.
Pradă incendiilor din 1687, 1732, 1822 și afectată de un cutremur în 1738, mănăstirii i s-au făcut numeroase reparații.
În anul 1687, mănăstirea era incendiată de oștile polone conduse de Ian Sobieski iar în 1711, Golia este vizitată de țarul Petru I al Rusiei, care apreciază frumusețea așezământului construit în "trei feluri de meșteșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc (rusesc)".
Aici are loc, în 1842, slujba de înmormântare a primului domn pământean, după domnitorii fanarioți, Ioan Sandu Sturdza care este înmormântat la Biserica Bărboi din vecinătatea Mănăstirii Golia.
3. - Biserica Golia în 1930
4. - Biserica Golia
5. - Biserica Golia în 1942
6. - Biserica Golia
7. - Biserica Golia
9. - Biserica Golia
10. - Biserica Golia
13. - Biserica Golia
16. - Biserica Golia zona Tg. Cucu
La 1870, incinta Golei găzduia o cazarmă pentru ca apoi, în 1911, să se facă modificări pentru a se aduce aici depozitele Arhivelor Statului.
17. - 1912 - Redacția revistei Arhiva Genealogica fondata de Sever Zotta
În memoriam Gheorghe Ungureanu, directorul arhivelor statului din Iași
În pronaos au fost pictați între 1838-1840 ctitorii bisericii: în partea de sud, Vasile Lupu cu chivotul noii biserici, Ecaterina Doamna, copiii lor Ștefăniță și Ruxandra, plus egumenul Gherasim, sub care se reușise restaurarea din secolul XVIII și în partea de nord, Ieremia Movilă cu chivotul unei clădiri în mână, Ioan Golăe (Golia) cu un chivot de biserică (ce nu poate fi al bisericii din secolul XVI), soția lui Ana, fiul lor Mihail şi egumenul Grigorie Irinopoleos, care ceruse reînnoirea picturii în 1838.
Turlele au fost la început în număr de 3, dar în timpul construcției s-au mai adăugat încă patru, ajungându-se la 7, model unicat, care poartă amprenta bisericilor moscovite.
Inițial biserică de mir, Golia devenea așezământ monastic și intra sub control grecesc până la secularizarea din 1863. În perioada 1947-1992 a fost biserică parohială, pentru ca din 1992 să devină mănăstire misionară.
În toamna anului 1992 era instalată la Golia o tipografie nouă, procurată din Elveția cu sprijinul unor organizaţii creştine occidentale. Editura Mitropoliei şi-a mutat apoi sediul aici, într-o clădire nouă, construită în anul 1997. În primăvara anului 1998 şi-a început activitatea postul de radio Trinitas devenind astfel un important centru de spiritualitate şi cultură ortodoxă.
Din mobilierul inițial se mai păstrează: tronurile domnești, un policandru (candelabru) cu însemnele lui Vasile Lupu, patru sfeșnice comandate în Danemarca dar și o frumoasă catapeasmă ce datează din 1838.
Turnul clopotniță
Mănăstirea este înconjurată de un zid înalt, prevăzut la colțuri cu turle ridicate în 1667 și un turn-clopotniță refăcut la 1900. Zidurile de incintă au o înălțime de 9 m și o grosime de peste 1 m, cu un brâu de sprijin în interior, pe care cândva se patrula.Turnul clopotniță ar data din vremea lui Ieremia Movilă. Pe la 1650 Paul de Alep spunea că turnul "nu are pereche în toate aceste țări prin înălțime, lărgime și măreție". În 1855, prin voința egumenului Meletie, arhitectul Brandel înalță turnul-clopotniţă cu 20 m însă asta duce la fisurarea turnului.
În 1899 se pune problema dărâmării lui însă la intervenția regelui Carol I, arhitectul Nicolae Gabrielescu îl readuce în 1900 la dimensiunea originară. Cu acea ocazie, se construia și scara în spirală, cu 83 de trepte.
Turnul mănăstirii a servit drept închisoare ocazională pe la 1705 apoi ca loc de adăpost în timpul ciumei din 1819 dar și în vremea asediului intreprins în 1821 de trupele lui Alexandru Ipsilanti.
În 1859 se înființează aici un post de pompieri în turnul Goliei care prelua sarcina de a supraveghea orașul de la cei clopotarii din turnul bisericii Trei Ierarhi.
Astăzi, pentru a vizita turnul, se urca 120 de trepte unde puteți vizita camera clopotelor și terasa superioară de unde se poate contempla "orașul celor șapte coline".
18. - Turn Golia
19. - Turn Golia
20. - Turn Golia 1930 Inchisoarea
21. - Turn Golia
22. - Turn Golia
23. - Turn Golia
24. - Turn Golia
25. - Turn Golia
26. - Turn Golia
27. - Turn Golia
28. - Turn Golia 1945
29. - Turn Golia
30. - Turn Golia
31. - Turn Golia
32. - Turn Golia
33. - Turn Golia
34. - Turn Golia
35. - Turn Golia în 1960
Vedere din turnul Golia
36. - Vedere Golia in 1943
37. - Vedere Golia
38. - Vedere Golia în 2017
Vedere dinspre Sărărie: Biserica Pogorarea Sf. Duh Curelari (1761), Casa logofătului Anastasie Bașotă (1838), Sinagoga Mare (1671), Palatul de Justiție (2014). În spate se văd blocurile de pe bd. Independenței și faimoasele blocuri care au dispuse balcoanele pentru a ghici literele INDEPENDENTA. Mai multe aici.
39. - Vedere Golia în 2017
Parcul Tg Cucu Bărboi, Biserica și turnul clopotniță Bărboi (1844), Hotel Hampton by Hilton fost Europa (55 m), Universitatea Petre Andrei (65 m), C.E.T. Iași.
40. - Vedere Golia în 2017
Mănăstirea Cetățuia (Gheorghe Duca în 1665), Hotel Moldova (Unita Turism Holding), Palatul Culturii (55 m), Mănăstirea Galata (Petru Șchiopul 1584) iar în plan apropiat turnurile Bisericii Armenească și în spate este Biserica Sfântul Sava (1583).
41. - Vedere Golia în 2017
Catedrala catolică Sfânta Fecioară Maria Regină (2005), Catedrala Mitropolitană (1887), Teatrul Național Vasile Alecsandri (1896)
42. - Vedere Golia în 2017
Hotel Unirea (58m), Biserica Vovidenia (1645)
Hotel Unirea (58m), Biserica Vovidenia (1645)
Dintre mormintele demne de semnalat se remarcă, în colțul de
sud-vest al pronaosului, pe locul de înhumare al primilor ctitori, Ioan
Golăe și Ana, se află sarcofagul de marmură al Sultanei (1753), soția
domnitorului Constantin Racoviţă. Dintre celelalte pietre funerare, mai însemnate sunt mormintele boierului Toma Cantacuzino
(m.1665) și a soției Ana (m.1663), al Ecaterinei Bucioc (m.1679),
posibilă soră a doamnei Teodosia, prima soție a lui Vasile Lupu,
mormintele Ecaterinei (1685), soția lui Velicico Costin (fratele lui Miron Costin), al Smarandei Mavrogheni (m.1837), soția lui Scarlat Calimachi. În interiorul bisericii a fost îngropat provizoriu și cneazul Grigori Aleksandrovici Potemkin (1739-1791), mort în apropiere de Iaşi.
43. - Mormântul Efrosina Calimachi Cantacuzino - 1875
44. - Mormântul Domnita Eufrosina (1778-1850) soția lui C. Negre, mare postelnic, fiica voievodului Ghegishan Mavrogheni - Iași 5 mai 1850
45. - Intrarea în Biserică și stema Moldovei
via golia.mmb.ro
46. - Troiță în curtea Bisericii
Fântâna
În
partea de vest a ansamblului se păstrează din 1750 prima casă de apă
din Iași, cu fântână turcească în exterior construită după ce în 1766,
domnitorul Grigore Ghica
dă ordin de a se capta izvoare din jurul Iaşilor, și cu ajutorul unor
conducte de ceramică se aduce apă în mănăstire. În casa de apă există un
filtru din care apa se vărsă într-un bazin, printr-o gură mare de leu,
iar de acolo în rezervorul din fața cișmelei, de unde se distribuia în
oraș. Acum casa de apa este transformata în casă de bilete.
Cișmeaua se află în stânga intrării în incinta mănăstirii datând de pe vremea domnitorului Alexandru Moruzi. A fost renovată în 1803 și în 1823. Are decorații sculptate, geometrice şi vegetale care combină elemente de baroc oriental şi de artă neoclasică specifică începutului de secol XIX. Apa curgea într-un mic bazin de piatră în formă de scoică.
Boierii opreau trăsurile la cișmea mai ales în zilelor de vară. Aici se adunau și oamenii de rând din medeanul (piața de alimente), aflat cam peste drum, alături de vestitul han cu salcâmi Cucu ce a fost demolat prin 1981. Aici exista și un fel de scenă, ridicată pe nouă butoaie unde cântau artişti şi lăutari spre desfătarea poporului spectator.
47. - Turn Golia
48. - Turn Golia în 1983
49. - Turn Golia
50. - Turn Golia anii '70
51. - Cișmeaua lui Alexandru Moruzi
Casa parohială
În
casa parohială a locuit intre 1866-1872 diaconul Ion Creangă care, la
începutul anilor 1870, se lega de memoria locului printr-un gest hilar și neobișnuit: trasul cu pușca în ciori. Aici a fost amenajat un muzeu. mai multe poze pe doxologia.
52. - Casa Parohială
53. - Casa Parohială via doxologia
via monumenteiasi.ro, golia.mmb.ro, wikipedia, golia.mmb.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu